BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Adrian Sârbu: Azi, NATO e într-o adevărată criză pe care trebuie să şi-o rezolve. O acţiune prioritară este schimbarea statutului care să-i permită cooptarea Ucrainei şi Israelului, mâine!

    Adrian Sârbu: Marea problemă a noastră, a României, a Europei şi a întregului univers democratic este că nu luăm în serios acest război. Credem că aceşti criminali, psihopaţi patologici, cu mâna pe butonul nuclear, se opresc. Nu. Pentru că ei ştiu foarte clar că sunt condamnaţi. De istoria noastră. Dar dacă istoria viitoare va fi a lor şi nu a noastră? Şi eu văd astăzi ca acţiune prioritară o revizuire, o reeditare a statutului NATO.

    Nemo: Mai exact?

    Adrian Sârbu: NATO nu poate să fie o organizaţie de apărare, în care nişte membri ai ei să pactizeze cu agresorul. Astăzi, Turcia, prin acţiuni şi declaraţii sabotează apărarea NATO.

    Nemo: Păi, Turcia poate o face din gelozie, poate nu-i sabotează…

    Adrian Sârbu: Nu ştiu de ce o face, dar dacă tu eşti cu mine pe front şi tu lângă mine îmi generezi neliniştea că în loc să tragi în duşman, mă împuşti pe mine pe la spate, înseamnă că îmi creezi un set de întrebări. Şi eu cred astăzi că NATO e într-o în adevărata criză pe care trebuie să şi-o rezolve. Rezolvarea este schimbarea statutului NATO. Asta i-ar permite avertizarea Turciei, a Ungariei, inclusiv a Austriei, care e calul troian al Rusiei în Europa.

    Nemo: Vă reamintesc declaraţia lui Erdogan, a fost alături de Nehamer.

    Adrian Sârbu: Exact. Avertizarea lor: „Eşti cu noi sau împotriva noastră”, ceva ce pare de neconceput azi. „Dacă eşti împotriva noastră, afară!”

    Dar astăzi avem o oportunitate. Sunt ţări care vor să se alăture NATO, atenţie, nu pentru beneficii. Şi acestea sunt Ucraina şi mai nou,Israelul. Nimeni nu a vorbit de apartanenţa Israelului la NATO. Deci eu cred că oportunistic NATO trebuie să acepte o schimbare de statut şi să înglobeze Ucraina şi Israelul mâine. Şi, mai mult, dacă Turcia continuă să joace cum joacă, să o dea afară. Ungaria, la fel. Nu puteţi voi, Turcia şi Ungaria să sfidaţi NATO, când aţi fost chemate la masă.

    Cine erai tu, Ungaria? Un argat, un vasal al Uniunii Sovietice. Cine erai tu, Turcia? O ţară moartă după al doilea război mondial, moartă de foame, care, te-ai distins pentru că erai condusă de nişte militari kemalişti şi te-ai dus în Coreea de Sud de partea NATO şi te-ai remarcat, şi ai fost remunerată şi ai fost primită în NATO. Tu să vii astăzi să joci alba-neagra cu NATO?  Ieşi afară, dl. Erdogan, dl Orban, ieşi afară!

    „Cine vrea în NATO?” „Israel”. „Da, ai forţă, te baţi?” „Da.” „Cine vrea? Ucraina?” „Ai forţă, te baţi? Ce vrei?” „Vreau să mă bat pentru NATO, vreau să apăr valorile democraţiei.” Aceştia sunt adevăraţii membri ai NATO, nu cei care beneficiază şi nu contribuie.

    Pentru că, dacă Turcia nu juca alba-neagra şi Ungaria nu sabota, Putin era înapoi la Moscova.

     

     

  • Vladimir Putin pune tot mai multă presiune pe NATO, care nu are nicio rezolvare care să nu ducă la un război şi mai mare

    Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord se confruntă cu o problemă din ce în ce mai greu de rezolvat: cum să facă faţă consecinţelor războiului lansat de Rusia fără a declanşa o nouă escaladare, scrie Bloomberg.

    Radarele de pe teritoriul României au detectat o încălcare a graniţelor ţării la sfârşitul săptămânii trecute, cel mai recent dintr-o serie de astfel de incidente, în timp ce Bulgaria, ţara vecină, a găsit resturi de drone pe teritoriul său. În largul ţărmului, minele marine în derivă şi bruiajul GPS care riscă să provoace coliziuni maritime forţează alianţa formată din 31 de membri să ia atitudine.

    Deocamdată, NATO este înclinată să nu considere incidentele ca fiind acţiuni intenţionate. Chiar şi aşa, se aşteaptă ca subiectul să fie abordat în cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles, potrivit unui diplomat NATO, care a cerut să nu fie numit pentru că se discută informaţii confidenţiale.

    Şeful forţelor armate române, Daniel Petrescu, i-a atras atenţia lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, cu privire la evenimentele recente. Stoltenberg a avertizat asupra necesităţii de a fi vigilenţi în faţa „accidentelor”.

    „Războiul şi loviturile Rusiei în apropierea graniţelor României sunt nesăbuite şi sunt destabilizatoare”, declarase Stoltenberg reporterilor de la Kiev, dar a subliniat că resturile de drone nu par să fie rezultatul unei acţiuni intenţionate.

    Anul trecut, o rachetă care a lovit teritoriul polonez şi a ucis două persoane a stârnit pentru scurt timp un semnal de alarmă în cadrul NATO, ale cărei acorduri de apărare colectivă înseamnă că statele membre vin în ajutorul celorlalţi dacă sunt atacate. Anchetatorii au descoperit ulterior că aceasta a fost cauzată de o rachetă ucraineană.

    Numărul mare de cazuri poate sugera o explicaţie mai puţin inocentă, potrivit Iuliei Joja, directorul programului pentru Marea Neagră al think tank-ului Middle East Institute, cu sediul la Washington.

    „Aceasta este, din păcate, modelul rusesc de escaladare. Ei încearcă să sondeze limitele noastre, aşa-numitele noastre linii roşii, iar dacă percep răspunsul nostru ca fiind slab, sondează şi mai mult” a declarat aceasta.

    Potrivit unui raport al serviciilor secrete britanice publicat miercuri, Rusia doreşte să evite scufundarea în mod deschis a navelor de marfă şi, în schimb, va da vina în mod fals pe Ucraina pentru orice atac împotriva navelor civile din Marea Neagră.

    NATO încearcă să afle mai multe informaţii despre incidentele care au implicat drone şi avertizează Moscova cu privire la riscurile de escaladare, potrivit unui înalt oficial guvernamental american. Alături de alte provocări, incidentele recente încep să ridice semne privind capacitatea instrumentelor militare din Marea Neagră de a descuraja iniţiativa Rusiei sau de a oferi protecţie împotriva unui atac real şi organizat.

    Alianţa a întârziat să se alinieze la nivelul Rusiei în ceea ce priveşte prioritizarea apărării în jurul Mării Negre şi a înfiinţat abia anul trecut grupuri de luptă în România şi Bulgaria. Acestea completează aşa-numitele unităţi tripwire înfiinţate în Polonia şi în ţările baltice în 2014.

    NATO se confruntă cu un inamic care este deosebit de asertiv în teatrul de operaţiuni de la Marea Neagră, potrivit unui diplomat de rang înalt din Europa de Est, lăsând aliaţilor sentimentul că opţiunile care nu vor inflama tensiunile sunt limitate. Spre deosebire de Arctica şi Marea Baltică, unde Rusia este învăluită de ţările NATO, din cele şase ţări riverane Mării Negre doar România, Bulgaria şi Turcia sunt membre ale alianţei.

     

  • Vladimir Putin încearcă marea cu degetul şi pune în faţa NATO un puzzle greu de rezolvat: Atacurile Rusiei lovesc din ce în ce mai aproape de graniţele Alianţei, iar liderii se întreabă cum să răspundă fără să declanşeze o escaldare a conflictului din Ucraina

    Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord se confruntă cu o problemă din ce în ce mai greu de rezolvat: cum să facă faţă consecinţelor războiului lansat de Rusia fără a declanşa o nouă escaladare, scrie Bloomberg.

    Radarele de pe teritoriul României au detectat o încălcare a graniţelor ţării la sfârşitul săptămânii trecute, cel mai recent dintr-o serie de astfel de incidente, în timp ce Bulgaria, ţara vecină, a găsit resturi de drone pe teritoriul său. În largul ţărmului, minele marine în derivă şi bruiajul GPS care riscă să provoace coliziuni maritime forţează alianţa formată din 31 de membri să ia atitudine.

    Deocamdată, NATO este înclinată să nu considere incidentele ca fiind acţiuni intenţionate. Chiar şi aşa, se aşteaptă ca subiectul să fie abordat în cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles, potrivit unui diplomat NATO, care a cerut să nu fie numit pentru că se discută informaţii confidenţiale.

    Şeful forţelor armate române, Daniel Petrescu, i-a atras atenţia lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, cu privire la evenimentele recente. Stoltenberg a avertizat asupra necesităţii de a fi vigilenţi în faţa „accidentelor”.

    „Războiul şi loviturile Rusiei în apropierea graniţelor României sunt nesăbuite şi sunt destabilizatoare”, declarase Stoltenberg reporterilor de la Kiev, dar a subliniat că resturile de drone nu par să fie rezultatul unei acţiuni intenţionate.

    Anul trecut, o rachetă care a lovit teritoriul polonez şi a ucis două persoane a stârnit pentru scurt timp un semnal de alarmă în cadrul NATO, ale cărei acorduri de apărare colectivă înseamnă că statele membre vin în ajutorul celorlalţi dacă sunt atacate. Anchetatorii au descoperit ulterior că aceasta a fost cauzată de o rachetă ucraineană.

    Numărul mare de cazuri poate sugera o explicaţie mai puţin inocentă, potrivit Iuliei Joja, directorul programului pentru Marea Neagră al think tank-ului Middle East Institute, cu sediul la Washington.

    „Aceasta este, din păcate, modelul rusesc de escaladare. Ei încearcă să sondeze limitele noastre, aşa-numitele noastre linii roşii, iar dacă percep răspunsul nostru ca fiind slab, sondează şi mai mult” a declarat aceasta.

    Potrivit unui raport al serviciilor secrete britanice publicat miercuri, Rusia doreşte să evite scufundarea în mod deschis a navelor de marfă şi, în schimb, va da vina în mod fals pe Ucraina pentru orice atac împotriva navelor civile din Marea Neagră.

    NATO încearcă să afle mai multe informaţii despre incidentele care au implicat drone şi avertizează Moscova cu privire la riscurile de escaladare, potrivit unui înalt oficial guvernamental american. Alături de alte provocări, incidentele recente încep să ridice semne privind capacitatea instrumentelor militare din Marea Neagră de a descuraja iniţiativa Rusiei sau de a oferi protecţie împotriva unui atac real şi organizat.

    Alianţa a întârziat să se alinieze la nivelul Rusiei în ceea ce priveşte prioritizarea apărării în jurul Mării Negre şi a înfiinţat abia anul trecut grupuri de luptă în România şi Bulgaria. Acestea completează aşa-numitele unităţi tripwire înfiinţate în Polonia şi în ţările baltice în 2014.

    NATO se confruntă cu un inamic care este deosebit de asertiv în teatrul de operaţiuni de la Marea Neagră, potrivit unui diplomat de rang înalt din Europa de Est, lăsând aliaţilor sentimentul că opţiunile care nu vor inflama tensiunile sunt limitate. Spre deosebire de Arctica şi Marea Baltică, unde Rusia este învăluită de ţările NATO, din cele şase ţări riverane Mării Negre doar România, Bulgaria şi Turcia sunt membre ale alianţei.

     

  • Ucraina dezgheaţă cursul de schimb al grivnei pentru a-şi susţine economia

    Ucraina va permite fluctuaţii limitate ale monedei sale, banca centrală a ţării declarând că este pregătită să treacă la un curs flexibil grivnei după ce a semnalat planuri de renunţare a controlului în ultimele luni, scrie Bloomberg. „O devalorizare controlată va ajuta la creşterea veniturilor bugetare“, a arătat Mykhaylo Demkiv, analist la banca de investiţii ICU.

     

  • Rusia recrutează de pe toate continentele. Câţi bani primesc cei care acceptă să lupte în Ucraina

    Cubanezii sunt recrutaţi pentru a lupta pentru Rusia.

    Cubanezii sunt recrutaţi şi luptă pentru Rusia împotriva Ucrainei. Fenomenul, deşi nu se ştie cât de răspândit este, a fost dovedit.

    Familiile primesc, se pare, 200.000 de ruble, puţin peste 2.000 de euro, un mizlic pentru europeni, dar care în economia subdezvoltată a Cubei, ţară din America Centrală, reprezintă o avere şi permite multor familii să facă achiziţii de bunuri importante, de zi cu zi.

    Potrivit Reuters, diferite recrutări au fost observate în La Federal, un orăşel din apropierea capitalei Havana. Kremlinul nu răspunde deocamdată şi nu explică situaţia.
    Un cubanez a povestit familiei sale de acasă că, în baza rusă în care lucrează, sunt 119 compatrioţi angajaţi alături de forţele Moscovei.

    Colaborarea Rusia-Cuba se duce pe mai multe fronturi.
    Recent, miniştrii Apărării din cele două ţări au discutat proiecte comune pe teme militare. De asemenea, Rusia a donat grâu Cubei şi i-a oferit un credit de 38 de milioane de euro.
    La rândul său, Cuba a deschis larg porţile investiţiilor pentru Rusia, fiind un aliat de nădejde.
     

  • Atac masiv. Ucraina susţine că a distrus 30 de drone

    Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus, miercuri seara, peste 30 de drone în timpul unui atac rusesc în regiunile Odesa şi Mikolaiv, în sudul ţării

    Forţele ruseşti vizează în mod regulat regiunile Odessa şi Mikolaiv de la Marea Neagră, unde se află infrastructura portuară vitală pentru comerţul maritim.

    “Noaptea trecută, au fost lansate mai multe drone de atac” în aceste regiuni, a declarat Natalya Gumenyuk, purtătoarea de cuvânt a comandamentului de sud al armatei ucrainene, referindu-se la “un atac masiv”, potrivit AFP.

    “Cu toate acestea, activitatea apărării antiaeriene a fost destul de eficientă. Peste 30 de drone au fost distruse. Estimări mai precise vor fi furnizate de forţele aeriene”, a adăugat ea.

    “Inamicul nu încetează să atace, nu opreşte presiunea şi căutarea de noi tactici, în special cu ajutorul atacurilor masive”, a declarat Natalya Gumenyuk.

    Forţele ruse vizează în mod regulat această regiune din sudul Ucrainei cu vedere la Marea Neagră, unde infrastructura portuară este vitală pentru comerţul maritim. Numărul de atacuri a crescut de la abandonarea, în iulie, a acordului privind politica externă şi de securitate comună (PESC) a UE.

  • Cine profită de războiul din Ucraina? NATO şi-a creeat un fond de investiţii speculativ care are ca scop susţinerea start-upurilor din domeniul apărării. „Nu există suficient capital de risc pentru tehnologia militară, mai ales în Europa.”

    Un fond speculativ susţinut de NATO în valoare de 1 miliard de dolari vrea să susţină financiar start-upuri din domeniul apărării pentru a depăşi competiţia chineză, scrie Financial Times.

    Programul a fost lansat anul trecut şi vrea să umple un gol în finanţarea micilor companii din domeniul tehnologiei militare, pe fondul temerilor că start-upurile occidentale au prea puţin sprijin financiar.

    „Nu există suficient capital de risc pentru tehnologia militară, mai ales în Europa.”, a explicat David van Weel secretar-general asistent al NATO. „Vrem să oferim mai mult sprijin acestor companii pentru a evita să cadă în braţele chinezilor”.

    Până în prezent 23 de state membre s-au alăturat proiectului, despre care NATO zice că este primul grup „multi-suveran”, a explicat van Weel. Suedia, în proces de aderare la NATO, vrea să intre, de asemenea, în fondul speculativ.

    Cu toate acestea, SUA, care are cel mai mare buget de apărare, au decis să nu investească în fond deocamdată. Pentagonul monitorizează proiectul şi ar putea contribui ulterior, a declarat Fiona Murray, profesor la Institutul de Tehnologie din Massachusetts.

    Aavansul chinez în dezvoltarea tehnologiilor sensibile a devenit o problemă tot mai apăsătoare pentru Occident în ultimii ani. Preşedintele Joe Biden a vorbit luna trecută despre o interzicere a investiţiilor în anumite sectoare critice ale Chinei.

    Cu toate acestea, fondul a exclus să investească în start-up-uri care produc arme ofensive.

  • Iohannis anunţă găsirea unei soluţii în privinţa exporturilor de cereale din Ucraina în România

    Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri, la New York, o întrevedere cu preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi viceprim-ministrul Republicii Bulgaria, Mariya Gabriel, la New York.

    „Am discutat în esenţă chestiunile legate de tranzitul produselor agricole din Ucraina înspre pieţele lumii şi felul în care se poate gestiona o problemă care a apărut acum câteva luni de zile şi anume exportul acestor produse în statele prin care s-ar face tranzit, adică vânzarea acestor produse în România, în Bulgaria şi aşa mai departe”, a spus şeful statului.

    Acesta a anunţat că România a găsit soluţii.

    „Noi am găsit soluţii, şi vreau să subliniez acest lucru, am găsit soluţii atât pentru tranzitul produselor agriocole din Ucraina spre pieţele mondiale, cât şi pentru a gestiona exportul acestor produse spre România. Am găsit deschidere în partea ucraineană, Guvernul României s-a implicat foarte bine şi s-au negociat condiţionalităţi, Comisia a venit cu soluţii suplimentare. În esenţă este vorba de un sistem de autorizare a acestor exporturi, care autorizare trebuie să fie agreată şi de o parte, şi de cealaltă, în acest fel putând să controlăm foarte bine fenomenul şi să nu afectăm fermierii din România, care sigur au nemulţumiri legate de aceste produse”, a explicat Iohannis.

    El nu a vrut să comenteze abordările altor state în privinţa exporturilor de cereale din Ucraina.

  • Florin Barbu, ministrul Agriculturii, reuşeşte să blocheze, pentru încă 30 de zile, importurile de cereale din Ucraina

    În contextul în care Comisia Europeană a decis ridicarea restricţiilor impuse importurilor de cereale ucrainene – grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui – valabile în cinci ţări printre care şi România, ministrul agriculturii Florin Barbu, în urma negocierilor cu omologul ucrainean, Mikola Solski, a reuşit să blocheze pentru o perioadă de 30 de zile, importurile de cereale din Ucraina.

    Cu eforturi susţinute din partea miniştrilor de resort din cele două ţări – după lungi negocieri şi consultări cu fermierii -, Ucraina a acceptat condiţiile României privind reglementarea exportului de cereale ucrainene pe teritoriul ţării noastre.

    ”Importurile de cereale din Ucraina se vor face doar pe bază de licenţă, iar acestea vor fi acordate producătorilor agricoli şi/sau procesatorilor, fiind excluşi astfel traderii şi alţi intermediari.”

    Acest sistem propus de ministrul Florin Barbu, aşa cum a declarat acesta, este menit să prevină denaturarea pieţei româneşti şi totodată să protejeze fermierii români.

    “Doresc să asigur fermierii români că vom lua cele mai bune măsuri pentru a-i proteja atât pe ei, cât şi piaţa internă”

    Conform Notei Minstrului Agriculturii, sistemul de licenţiere se va reglementa la nivel naţional prin act normativ, urmând ca licenţa să se acorde în baza stocurilor deţinute şi a controalelor efectuate de către autorităţile de control abilitate.

    Citeşte mai mult pe Gândul.

     

  • Florin Barbu, ministrul Agriculturii, reuşeşte să blocheze, pentru încă 30 de zile, importurile de cereale din Ucraina

    În contextul în care Comisia Europeană a decis ridicarea restricţiilor impuse importurilor de cereale ucrainene – grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui – valabile în cinci ţări printre care şi România, ministrul agriculturii Florin Barbu, în urma negocierilor cu omologul ucrainean, Mikola Solski, a reuşit să blocheze pentru o perioadă de 30 de zile, importurile de cereale din Ucraina.

    Cu eforturi susţinute din partea miniştrilor de resort din cele două ţări – după lungi negocieri şi consultări cu fermierii -, Ucraina a acceptat condiţiile României privind reglementarea exportului de cereale ucrainene pe teritoriul ţării noastre.

    ”Importurile de cereale din Ucraina se vor face doar pe bază de licenţă, iar acestea vor fi acordate producătorilor agricoli şi/sau procesatorilor, fiind excluşi astfel traderii şi alţi intermediari.”

    Acest sistem propus de ministrul Florin Barbu, aşa cum a declarat acesta, este menit să prevină denaturarea pieţei româneşti şi totodată să protejeze fermierii români.

    “Doresc să asigur fermierii români că vom lua cele mai bune măsuri pentru a-i proteja atât pe ei, cât şi piaţa internă”

    Conform Notei Minstrului Agriculturii, sistemul de licenţiere se va reglementa la nivel naţional prin act normativ, urmând ca licenţa să se acorde în baza stocurilor deţinute şi a controalelor efectuate de către autorităţile de control abilitate.

    Citeşte mai mult pe Gândul.