BusinessMagazin

Tag: turisti

  • Turism rustic „perfect”: Turiştii dintr-o staţiune din România, nevoiţi să-şi scurteze sejurul deoarece au curent cu porţia

    Potrivit Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Caraş-Severin, ca urmare a unor avarii la reţeaua de alimentare cu energie electrică, în staţiunea Poiana Mărului curentul este asigurat de către furnizor prin intermediul unui generator, de patru zile.

    „Avariile la reţeaua de alimentare nu sunt cauzate de fenomene meteo extreme. Generatorul a fost oprit pentru perioadele necesare alimentării cu combustibil. Teoretic, localnicii ar trebui să nu aibă curent doar câteva minute, timp în care este alimentat generatorul. Conform informaţiilor primite de la furnizorul de energie electrică, s-au întreprins deja demersuri pentru remedierea defecţiunilor. Se estimează că avaria va fi remediată până la sfârşitul zilei de 12 septembrie”, a informat ISU Caraş-Severin.

    Pe de altă parte, localnicii se plâng de faptul că în ultimele zile au avut energie electrică cu porţia, doar câteva ore pe zi. În aceste condiţii, administratorul unei pensiuni din zonă a spus că turiştii şi-au scurtat sejurul.

    „De patru zile este problema aceasta. Furnizorul de curent electric a lăsat în zonă un generator pe care uită să-l alimenteze cu motorină. Dimineaţa nu avem curent, la prânz nu avem, la fel se întâmplă şi la cină. Ieri (n.r. miercuri), nu am avut energie electrică de la 3.00 până la 11.00, apoi iar s-a luat, în condiţiile în care nu plouă, nu ninge. Ieri am fost în locaţia în care se află generatorul şi am scris pe el <Alimentează-mă>. (…) Astăzi, de la ora 6.00 nu avem curent. Ne pleacă turiştii, şi-au scurtat sejurul. Degeaba este zona frumoasă, dacă nu au condiţii să locuiască, nu pot să stea fără apă. Noi avem la pensiune un generator, dar nu poate face faţă, se încălzeşte şi atunci trebuie oprit. Este ceva penibil ce se întâmplă. Acum avem 20 de turişti din Polonia şi Cehia”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Maria Novacescu, administratorul unei pensiuni din Poiana Mărului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara invadată de oameni în vacanţă şi cât de rea este situaţia localnicilor care nu mai au unde să stea. Aici, numărul turiştilor este de 32 de ori mai mare decât cel al localnicilor

    Închirierile pe termen scurt, practicate în mod uzual de turişti, au dus la o lipsă a spaţiilor de cazare şi la creşterea chiriilor în mai multe locuri din lume.
     
    Efectele au fost în special resimţite pe insulele mici din Grecia, unde comunităţile locale sunt invadate, în timpul verii, de turişti, scriu cei de la BBC.
     
    Insula Paros are o populaţie de doar 13.000, în vreme ce numărul vizitatorilor – care creşte an de an – este de 32 de ori mai mare: 421.418 în 2017.
     
    Potrivit site-ului de analiză Inside Airbnb, există 2.435 spaţii de cazare pe insulă listate pe platforma de închirieri, 82,9% dintre acestea fiind case sau apartamente.
     
    Procentajul Grecilor deţinători de apartamente se ridică la 74%, una dintre cele mai ridicate rate din Europa. Este uzual ca o familie să deţină chiar mai multe proprietăţi, unele fiind destinate chiar închirierii.
     
    O situaţie similară este din Corfu, unde costul lunar al unui apartament cu două camere a crescut de la 200 de euro peste 500 de euro în doar 5 ani.
     
    Pe măsură ce platformele de închiriere precum Airbnb devin tot mai populare, localnicii care stau în chirie sunt rugaţi de proprietari să elibereze spaţiul pentru a putea fi listat. Căutarea unui nou apartament a devenit o problemă extrem, în condiţiile în care cererea depăşeşte cu mult oferta.

  • Care sunt cele mai vizitate capitale ale lumii în 2019 – VIDEO

    Cea mai căutată capitală este Londra, metropola Marii Britanii, urmată de Paris şi Amsterdam. Oraşele europene domină clasamentul, ocupând primele 7 poziţii în ierarhia atragerii turiştilor.
    Între capitalele ţărilor europene Bucureşti ocupă locul 28, fiind întrecut de Belfast, Cardiff şi Riga. La nivel mondial, Bucureştiul se află pe locul 61.

    Locul 1: Londra
    Locul 2: Paris
    Locul 3: Amsterdam
    Locul 4: Roma
    Locul 5: Berlin
    Locul 6: Madrid
    Locul 7: Praga
    Locul 8: Tokyo
    Locul 9: Copenhaga
    Locul 10: Bangkok

  • Oraşele sufocate de turişti. De ce tot mai multe ţări iau măsuri drastice pentru a-şi apăra cetăţenii de creşterea alarmantă a turismului – VIDEO

    Cu toate acestea, în unele oraşe care înregistrează un număr record de vizitatori, guvernele şi rezidenţii încep să se întrebe dacă nu cumva această creştere ar putea să facă mai mult rău decât bine. Cum fac însă faţă turismului tot mai accentuat unele dintre cele mai vizitate oraşe din lume şi ce măsuri iau autorităţile pentru a menţine un echilibru între bunăstarea rezidenţilor şi cea a turiştilor?

    Pentru a înţelege problemele cu care aceste oraşe s-ar putea confrunta în anii următori şi modul în care le-ar putea face faţă, Consiliul Mondial al Călătoriilor şi Turismului (WTTC), alături de reprezentanţii companiei imobiliare JLL, au realizat recent indexul Destination 2030, destinat măsurării gradului de pregătire privind turismul şi capacitatea oraşelor de a gestiona această creştere.

    Indicele măsoară 75 de indicatori – incluzând concentraţia de vizitatori, pregătirea urbană şi implicarea reprezentanţilor politici locali – pentru a determina provocările viitoare pentru 50 dintre marile oraşe ale lumii. În topul celor mai aglomerate oraşe datorită turismului se află Amsterdam, Praga sau San Francisco.

    Amsterdam

    Cu 18 milioane de vizitatori anul trecut dar cu o populaţie de sub 1 milion de persoane, Amsterdamul s-a confruntat în ultimii ani cu creşteri ale preţurilor din domeniul imobiliar, datorate în parte închirierilor pe termen scurt, cu supraaglomerarea străzilor, dar şi cu probleme legate de legile privind drogurile.

    Cu toate acestea, unii spun că imaginea nu este la fel de sumbră cum arată media. „În sfârşit, muzeele au buget suficient, iar întreprinderile mici prosperă”, a declarat Hanneke Vroegindeweij, co-fondatorul companiei private de turism Amsterdam Odyssey. “În 42 de ani din viaţa mea, nu am văzut niciodată oraşul atât de frumos”, continuă el.

    Asta nu înseamnă că nu sunt multe de făcut, iar guvernul olandez lucrează rapid la asta. Oraşul a interzis închirierile pe termen scurt prin site-uri ca Airbnb în anumite zone şi intenţionează să oprească ancorarea anumitor ambarcaţiuni la docuri. De asemenea, reprezentanţii oraşului au lucrat la direcţionarea turiştilor către alte oraşe olandeze, cum ar fi Zandvoort (la doar 40 km de centrul oraşului Amsterdam), redenumit „plaja Amsterdam” pentru a le oferi oamenilor sentimentul că este o destinaţie accesibilă.

    San Francisco

    Oraşul de coastă din California a fost întotdeauna o atracţie pentru turişti, cu emblematicul său pod Golden Gate şi cartierul Fisherman’s Wharf, dar boom-ul tehnologic de aici a supus resursele oraşului unor eforturi suplimentare, iar numărul turiştilor continuă să crească. Traficul este o altă problemă, mai ales că în San Francisco se află strada Lombard, cunoscută sub numele de „cea mai întortocheată stradă din lume”, cu viraje foarte abrupte.

    Kristine Dworkin, a cărei familie a trăit aici de generaţii întregi, povesteşte că „grupurile se opresc să-şi facă selfie-uri în partea de jos a străzii, aparent fără să le pese de maşinile care se apropie de ele. De asemenea, pietonii nu par să conştientizeze că locuinţele situate de-a lungul străzii Lombard sunt proprietate privată şi adesea intră în curţi.” Ca răspuns la reclamaţii, oraşul a aprobat recent un sistem de rezervare cu taxă, care ar putea intra în vigoare de anul următor.

    Lombard nu este singurul loc din San Francisco în care turiştii depăşesc un pic prea mult limita reşedinţelor private. Parcul Alamo Square din centrul oraşului este cunoscut pentru „Doamnele pictate”, case victoriene colorate, care datează din anii 1890 – şi mai faimoase pentru faptul că au reprezentat peisajul din deschiderea sitcomului Full House. Nici aici turiştii nu respectă intimitatea rezidenţilor, intrând în curţile locuitorilor pentru a se fotografia.

    Oraşul înregistrează mai mult de 9 miliarde de dolari de la turişti anual, astfel că oficialii acestuia lucrează la iniţiative pentru curăţarea altor părţi ale oraşului, pentru a-l face mai atractiv pentru vizitatori, cu speranţa că locuitorii vor primi puţin mai multă empatie şi respect din partea turiştilor.

    Praga

    Capitala Republicii Cehe – un oraş de doar 1,3 milioane de persoane – a atras anul trecut un număr record de 7,9 milioane de vizitatori. Majoritatea turiştilor nu părăsesc niciodată zona Praga 1, care cuprinde Oraşul Vechi, Malá Strana (Cartierul Mic) şi zona castelului, de unde şi efectele negative, în această parte a capitalei fiind o aglomeraţie de nedescris. „Este ruşinos că centrul a fost predat efectiv turiştilor, dar chiar şi acolo, localnicii pot găsi un refugiu şi o bere ieftină, în locuri cunoscute mai ales de studenţi”, spune Charlie Neville, originar din Londra, care a locuit o perioadă în Praga. „Ne bucurăm de o versiune mult mai puţin încărcată a Pragăi în cartiere precum Letná, grădina de bere cu una dintre cele mai bune privelişti ale oraşului, aleea Vinohrady mărginită de copaci, cartierul Karlin sau mai hipstărescul Vrsovice.”

    La fel ca la Amsterdam, biroul ceh de turism lucrează la direcţionarea turiştilor din capitală către alte oraşe. „Český Krumlov (un oraş castel boem aflat la 170 km sud de Praga) este deja împânzit de turişti veniţi în excursii de o zi, dar al doilea oraş al ţării, Brno, este o alternativă plăcută, fără prea mult turism, la fel ca Olomouc”, a menţionat Neville.

    Barcelona

    În ultimii ani, Barcelona s-a străduit să administreze numărul imens de turişti care se plimbă pe străzile sale însorite. Cu peste 30 de milioane de vizitatori anul trecut, turiştii depăşesc cu mult populaţia locală de 1,6 milioane, ceea ce pune presiuni asupra resurselor oraşului.

    „Turiştii mă deranjează când, de exemplu, un grup de opt sau mai mulţi iau autobuzul de cartier – un microbuz mic pe care vecinii îl folosesc pentru a merge spre casele lor, destinat în special persoane în vârstă şi familii cu copii sau cărucioare sau oameni cu pungi grele de cumpărături”, a declarat Marta Laurent Veciana, proprietara companiei de turism ForeverBarcelona.com, originară din Barcelona. De asemenea, grupurile turistice mari blochează deseori aparatele de validare a biletelor de metrou. „Lăsaţi cel puţin o maşină disponibilă pentru localnici, pentru a nu fi nevoiţi să aştepte până când întregul grup şi-a validat biletul pentru a intra.”

    De asemenea, fiind o destinaţie pe plajă, Barcelona poate atrage uneori turişti cu un comportament neplăcut. „Este într-adevăr enervant când vezi că turiştii aruncă gunoi pe străzi sau când îi vezi noaptea beţi, vomitând”, a spus María José Castro, care s-a mutat aici acum un an.

    Guvernul a lucrat în ultimii ani la iniţiative pentru reducerea acestor situaţii neplăcute, implementând recent un nou autobuz de la staţia de metrou Alfons X (L4, linia galbenă) până la Park Güell din Gaudi, gratuit cu achiziţionarea unui bilet pentru vizitarea parcului, şi a muncit pentru a transforma mai multe dintre străzile din jurul bazilicii Sagrada Família în străzi pietonale. De asemenea, au fost adoptate legi care restricţionează plimbările pe Segway şi cu bicicleta în anumite zone, departe de regiunile aglomerate, precum malul apei.

    Toronto

    Nu orice oraş vede numărul tot mai mare de vizitatori drept un lucru rău. „Personal, îmi place să văd mai mulţi oameni venind în oraşul nostru”, a spus Kyle Collier, fondatorul start-ului tehnologic Phaze, din Toronto. „Am locuit în Shanghai, China, aşa că, din punctul meu de vedere, Toronto are o mulţime de spaţiu.”

    În ciuda deschiderii locuitorilor faţă de turişti, problemele încep să apară. „Toronto se confruntă deja cu o penurie de locuinţe la preţuri accesibile. În special în centrul oraşului, acest lucru a fost exacerbat de apariţia închirierilor de locuinţe în regim Airbnb”, a declarat bloggerul Eric Wychopen, rezident în Toronto. „Este de asemenea cunoscut faptul că unii chiriaşi încă îşi închiriază ilegal proprietăţile”, adaugă el.

  • Încă un obiectiv turistic din România distrus de nepăsare. Cum a DISPĂRUT un simbol din Banat care atrăgea mii de turişti

    În timp ce în alte zone din ţară autorităţile fac orice pentru a-şi promova obiectivele turistice şi pentru a atrage turiştii, se pare că în Caraş Severin, autorităţile locale şi judeţene, nu mişcă nimic. Responsabilii cu turismul din Caras Severin, au reuşit să mai adauge încă o realizare negativă la multele pe care le are în judeţ. După dezastrul din Staţiunea Semenic ajunsă o ruină, Complexul Scorilo sau cabanele de pe marginea Lacului Secu distruse, acum s-a dărâmat şi ce a făcut natura.

    În mod natural, după suspendarea circulaţiei pe calea ferată Caransebeş – Oţelu Roşu, s-a format o replică a celebrului Tunel al Iubirii din Ukraina. Copacii au crescut de-o parte şi de alta a liniei ferate, iar aspectul era unul deosebit de frumos şi romantic. Câţiva tineri pasionaţi de fotografie, au realizat câteva fotografii, le-au pus pe site-urile de socializare şi aşa s-a născut un nou obiectiv turistic la nivel naţional şi european. Fiindcă vestea că în România, în Caras Severin intre Obreja şi Glimboca exista un loc aşa frumos, a ajuns până la Bruxelles devenind recomandare turistică.

    Parlamentul European a publicat pe o nouă listă Foursquare, care cuprinde 28 de „comori ascunse” ale Uniunii Europene (UE) care trebuie vizitate.

    Info – (Astfel, lista conţine lacul Morskie Oko din oraşul polonez Zakopane, Giant’s Causeway, un obiectiv ce constă în aproximativ 40.000 de coloane de bazalt interconectate, situat în partea de nord-est a Irlandei de Nord, insula Inishbofin din Irlanda, Rota Vicentina din Portugalia, Le Lac-d’Issarlès din Franţa, insula Samothraki din Grecia, castelul Gyula din Ungaria, buncărul sovietic secret din oraşul Līgatne din Letonia, plaja Lara din Turcia, muzeul Niedersulz din Austria, Louisiana Museum of Modern Art din Danemarca, castelul de nisip Lappeenranta Soikoon din Finlanda, plaja San Blas din insula Gozo, Lubenice din insula croată Cres, pădurea Hallerbos din Belgia, pădurea Kaleto din Bulgaria, Parcul Naţional Sarek din Suedia, oraşul Klaipėda din Lituania, calea ferată abandonată dintre oraşele Oţelul Roşu şi Caransebeş – Tunelul Iubirii, lacul Peipus situat la graniţa dintre Estonia şi Rusia, oraşul Erfurt din Germania, deşertul Tabernas din Spania, parcul naţional De Hoge Veluwe din Olanda, lacul Bled din Slovenia, peştera Belianska din Slovacia, muzeul Skoda din Republica Cehă, oraşul Assisi din Italia şi muzeul de istorie Bock din Luxembourg.)

     

    Vestea s-a dus şi în Caras Severin au sosit tot mai mulţi turişti din ţară şi din toată lumea, pentru a vedea această frumuseţe a naturii. Tot mai multe cupluri ajungeau aici pentru fotografii încărcate de romantism, s-au realizat albume de nuntă la Obreja, iar fotografii nu se mai saturau de această perlă naturală a Caraş-Severinului, scrie infocs.ro

  • 1.500 de turişti, inclusiv din România, sunt blocaţi de zile întregi pe insula Samothraki din Grecia

    Feribotul “SAOS II” care făcea legătura între insula Samothraki şi oraşul Alexandroupolis din Grecia continentală s-a defectat săptămâna trecută, iar nava trimisă să suplinească lipsa feribotului s-a stricat şi ea.

    Vestea a stârnit indignare şi panică printre turiştii care nu pot părăsi insula. Autorităţile au permis unor turişti să doarmă în clădiri ale administraţiei locale, iar unii turişti şi-au instalat corturi în apropierea portului.

    Printre ce aproximativ 1.500 de turişti blocaţi pe insulă se numără români, bulgari, sârbi, francezi, englezi şi italieni.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Care sunt locurile care vor atrage milioane de turişti anul acesta – FOTO

    Temple, catedrale, poduri şi insule se regăsesc în topul celor mai căutate destinaţii de anul acesta, realizat de siteul de specialitate TripAdvisor.
     
    1. Angkor Wat (Cambodgia)
     
     
    2. Piaţa Spaniei (Spania)
     
     
    3. Sheikh Zayed Grand Mosque Center (Emiratele Arabe Unite)
     
     
    4. Biserica Sf. Petru (Vatican)
     
     
    5. Catedrala din Cordoba (Spania)
     
     
    6. Taj Mahal (India)
     
     
    7. Domul din Milano (Italia)
     
     
    8. Alcatraz (Statele Unite ale Americii)
     
     
    9. Podul Golden Gate (Statele Unite ale Americii)
     
     
    10. Clădirea Parlamentului (Ungaria)
     

  • Câţi bani face unul dintre cele mai SPECTACULOASE locuri de distracţie din Bucuresti. Acesta deţine şi cea mai mare plajă urbană din Europa

    Staţia din Piaţa Romană în care opreşte autobuzul complexului de wellness şi relaxare Therme este plină. Când acesta soseşte, toată lumea se înghesuieşte grăbită şi dă din coate să prindă un loc pentru a parcurge mai comod cele aproximativ 40 de minute până la destinaţie. Câteva familii cu copii neastâmpăraţi, două-trei cupluri şi, în rest, o mulţime de străini tineri şi gălăgioşi: italieni, nemţi, englezi, francezi. După ce au colindat, probabil, Centrul Vechi cu o seară înainte,merg acum să viziteze una dintre cele mai apreciate artacţii din nordul Capitalei.

    Therme Nord Bucureşti, compania care administrează complexul de welness şi relaxare Therme de lângă Capitală, a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 114 milioane de lei (24,6 mil. euro), în creştere cu 14% faţă de anul precedent, şi un profit de aproape 9 mil. lei, dublu faţă de 2017, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Anul trecut, complexul s-a extins cu două parcuri urbane tematice – Feng Shui şi Pangea, cu peste 10.000 mp de spaţiu verde.

    Cu o capacitate internă de 4.000 de persoane simultan, Therme Bucureşti este una dintre principalele atracţii de weekend pentru bucureşteni, dar şi pentru turiştii veniţi să viziteze Capitala. „Aproximativ 25% dintre vizitatorii din timpul săptămânii sunt străini”, descrie Stelian Iacob, administratorul Therme Bucureşti, ponderea clienţilor străini care ajung în centrul de wellness şi relaxare din Baloteşti. De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. În 2018, numărul vizitatorilor a ajuns la peste 3 milioane, circa 30% fiind străini. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa 50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, centrul de welness din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro). Anul trecut, complexul a avut 507 salariaţi, fiind cel mai mare Therme din Europa, construit greenfield, pe un areal de 250.000 mp, cu o suprafaţă indoor de 35.000 mp, potrivit ZF.

    Centrul de agrement este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    La începutul acestui an, în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro, Therme Bucureşti a inaugurat un restaurant de tip fusion, Humboldt, cu o capacitate de 190 de locuri, pe o suprafaţă de 1.100 mp la interior şi o terasă de peste 900 mp.
    În restaurant există cinci spaţii de dining unice: Sushi bar, Asian Corner, Mediteranean & Pasta Corner, Fish & Seafood şi American Steak, Burgers & more, scrie ZF.

    Totodată, complexul găzduieşte cea mai mare grădină botanică din România, cu peste 800.000 de plante, dintre care peste 1.500 de palmieri.

     

  • Vă era dor de antreprenorul #şîeu? Ce mesaj a transmis din vacanţa în Bali: „Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez”

    Antreprenorul Ştefan Mandachi, fondatorul lanţului de restaurante Spartan, cunoscut însă mai ales pentru protestul său inedit prin construcţia unui metru de autostradă din Suceava, continuă să transmită mesaje referitoare la domeniile din România unde vede loc de îmbunătăţiri.

    De data aceasta a făcut câteva observaţii referitoare la potenţialul turismului românesc în timp ce se afla în vacanţă în Bali.

    Redăm mai jos o parte din mesajul lui Ştefan Mandachi, publicat pe pagina sa de Facebook recent:

    „Bali-i o insulă la capătul pământului. Undeva pe lângă Australia. Abia, abia o găseşti pe Google Maps. Ca să ajungi din Europa acolo faci cam 20 ore (plus-minus) cu tot cu escale. Am ajuns #şîeu aici.

    Am trândăvit ca un vierme câteva zile, apoi (defect profesional) am trecut la comparaţii, în stilul meu necruţător.
    Cu fiecare ţară nouă (sau veche) pe care o vizitez devin tot mai lucid. Constat cu tot mai multă acurateţe ce tâlhari nenorociţi au condus România. Cum şi-au bătut joc o mână de maniaci de o ţară cu un potenţial turistic uriaş!

    Azi am fost la Ubud, un fel de sat-oraş din Bali. Am vizitat o orezărie. Pe mine nu m-a lăsat cu gura căscată. Noroc de-un câine râios cu care m-am împretenit’. Prin preajmă mai era şi un parc (pe care ei îl alintau pădure, ca să atragă turişti) în care patrulau multe maimuţe. Şî câteva temple. Dar ce văd eu mai la vale? Colea’n sat au venit să investească cele mai luxoase lanţuri hoteliere din lume, Four Seasons şi Ritz.

    Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez. Adică, noi avem nestemate ca Bucovina, Transilvania, Delta Dunării şi ne mulţumim cu un pumn de turişti… Iar Bali, o insulă cu patru milioane de locuitori de la capătul globului, atrage anual vro’ 14 milioane de vizitatori. În Bali, templele (care nu te dau pe spate) construite relativ recent, magnetizează milioane de oameni iar noi ne scremem pentru câteva zeci de mii de turişti cu perle culturale din patrimoniul UNESCO, cu cetăţi medievale, mănăstiri vechi, urşi, lupi, munţi, etc.

    Deci o orezărie a putut crea o macro industrie cu sute de prăvălii prin care se generează miliarde de dolari… Dar ia’ să ne gândim că exact aceeaşi orezărie era la… Piatra Neamţ, de exemplu. Şi în loc de templele lor, avem mănăstirile din zona Neamţului. Îţi zic eu ce era: nimic. Pentru că nicio instituţie nu ar fi ajutat sau împins de la spate orezăria din Neamţ.

    În turismul din România e un talmeş balmeş, o degringoladă, o harababură contagioasă, un dezinteres monstruos. Nicio strategie de marketizare a ţării, nicio politică de promovare, nimic, nimic, nimic! Niciun străin nu află ceva relevant despre România în urma vreunei informări oficiale de la noi. Orice patron mediocru, care are un modest departament de marketing, ar putea face o campanie de promovare a ţării, înzecit mai bine decât o face guvernul. Ce mai la deal la vale, suntem luaţi de proşti de către nişte impostori!”

     

  • Vă era dor de antreprenorul #şîeu? Ce mesaj a transmis din vacanţa în Bali: „Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez”

    Antreprenorul Ştefan Mandachi, fondatorul lanţului de restaurante Spartan, cunoscut însă mai ales pentru protestul său inedit prin construcţia unui metru de autostradă din Suceava, continuă să transmită mesaje referitoare la domeniile din România unde vede loc de îmbunătăţiri.

    De data aceasta a făcut câteva observaţii referitoare la potenţialul turismului românesc în timp ce se afla în vacanţă în Bali.

    Redăm mai jos o parte din mesajul lui Ştefan Mandachi, publicat pe pagina sa de Facebook recent:

    „Bali-i o insulă la capătul pământului. Undeva pe lângă Australia. Abia, abia o găseşti pe Google Maps. Ca să ajungi din Europa acolo faci cam 20 ore (plus-minus) cu tot cu escale. Am ajuns #şîeu aici.

    Am trândăvit ca un vierme câteva zile, apoi (defect profesional) am trecut la comparaţii, în stilul meu necruţător.
    Cu fiecare ţară nouă (sau veche) pe care o vizitez devin tot mai lucid. Constat cu tot mai multă acurateţe ce tâlhari nenorociţi au condus România. Cum şi-au bătut joc o mână de maniaci de o ţară cu un potenţial turistic uriaş!

    Azi am fost la Ubud, un fel de sat-oraş din Bali. Am vizitat o orezărie. Pe mine nu m-a lăsat cu gura căscată. Noroc de-un câine râios cu care m-am împretenit’. Prin preajmă mai era şi un parc (pe care ei îl alintau pădure, ca să atragă turişti) în care patrulau multe maimuţe. Şî câteva temple. Dar ce văd eu mai la vale? Colea’n sat au venit să investească cele mai luxoase lanţuri hoteliere din lume, Four Seasons şi Ritz.

    Deşi am zis că-s pe relaxare, nu mă abţin să nu mă re-enervez. Adică, noi avem nestemate ca Bucovina, Transilvania, Delta Dunării şi ne mulţumim cu un pumn de turişti… Iar Bali, o insulă cu patru milioane de locuitori de la capătul globului, atrage anual vro’ 14 milioane de vizitatori. În Bali, templele (care nu te dau pe spate) construite relativ recent, magnetizează milioane de oameni iar noi ne scremem pentru câteva zeci de mii de turişti cu perle culturale din patrimoniul UNESCO, cu cetăţi medievale, mănăstiri vechi, urşi, lupi, munţi, etc.

    Deci o orezărie a putut crea o macro industrie cu sute de prăvălii prin care se generează miliarde de dolari… Dar ia’ să ne gândim că exact aceeaşi orezărie era la… Piatra Neamţ, de exemplu. Şi în loc de templele lor, avem mănăstirile din zona Neamţului. Îţi zic eu ce era: nimic. Pentru că nicio instituţie nu ar fi ajutat sau împins de la spate orezăria din Neamţ.

    În turismul din România e un talmeş balmeş, o degringoladă, o harababură contagioasă, un dezinteres monstruos. Nicio strategie de marketizare a ţării, nicio politică de promovare, nimic, nimic, nimic! Niciun străin nu află ceva relevant despre România în urma vreunei informări oficiale de la noi. Orice patron mediocru, care are un modest departament de marketing, ar putea face o campanie de promovare a ţării, înzecit mai bine decât o face guvernul. Ce mai la deal la vale, suntem luaţi de proşti de către nişte impostori!”