BusinessMagazin

Tag: turism

  • Grecia presează Uniunea Europeană să adopte paşapoartele de vaccinare, într-un nou efort de a-şi resuscita economia. Ministrul turismului: „Trebuie să ne mişcăm mai repede”

    Ministrul turismului din Grecia le-a transmis liderilor Uniunii Europene să accepte mai repede ideea conform căreia certificatele de vaccinare ar putea permite reluarea normală a călătoriilor de-a lungul continentului, pe măsură ce Atena speră să repare o industrie care a simţit din plin impactul generat de pandemie, transmite Financial Times.

    „Uitându-mă la reacţia unor ţări la propunerile privind certificatele de vaccinare, observ că există o cantitate mare de obtuzitate. Trebuie să acţionăm acum (…) Trebuie să ne mişcăm mai repede”, spune ministrul Harry Theocharis.

    Introducerea paşapoartelor de vaccinare care le-ar putea oferi posibilitatea călătorilor de a trece graniţele ţărilor europene va fi discutată în cadrul unui summit UE de joi, 25 februarie.

    Ideea a fost lansată încă de luna trecută, însă liderii blocului comunitar rămân divizaţi, iar adoptarea propunerii rămâne în continuare improbabilă deoarece ar putea crea un sistem discriminator în ceea ce priveşte drepturile de călătorie ale cetăţenilor.

    Turismul este vital pentru economia Greciei, reprezentând aproape o cincime din produsul intern brut (PIB) al ţării. În ciuda redeschiderii parţiale de vara trecută, restricţiile de circulaţie au şters circa 4% din PIB-ul Greciei, estimează Organizaţia Naţiunilor Unite, de vreme ce veniturile hotelurilor şi centrelor de agrement au suferit un declin de circa 66%.

    Grecia se bazează în mare parte pe turiştii străini, în condiţiile în care populaţia domestică este mică şi constrânsă din punct de vedere financiar în urma crizei datoriilor din 2008. Germanii reprezintă cel mai mare număr de turişti internaţionali care vizitează Grecia, cu 4,4 milioane de vizite în 2018, potrivit OCDE.

     

  • Pregătiri de vacanţă. Grecia face demersuri ca să aducă turişti români la vară, după piedicile din anul Pandemiei

    După cozile interminabile de anul trecut, Grecia face totul să aducă turiştii români în ţară.

    Primul pas este controlul la graniţe. Iar dacă totul merge bine, la vară, turiştii români vor trece prin vamă în maxim jumătate de oră. 

    „Săptămâna viitoare, ministrul grec al Turismului, domnul Theocharis, va discuta cu noul dumneavoastră ministru despre un acord bilateral ca să vedem cum putem organiza intrarea mai uşoară la graniţe”, a declarat pentru Aleph News, Grigoris Tassios, preşedintele Asociaţiei Hotelierilor din Halkidiki.

    Veştile bune continuă, şi după ce ajungi în staţiune. Hotelierii din Halkidiki vor să deconteze jumătate din testul PCR sau să ofere servicii suplimentare în locul banilor. 

    „Putem oferi servicii extra în hotel. De exemplu, cine în plus sau servicii la spa sau la barurile de pe plajă. Şezlonguri sau umbrele. Sau putem oferi excursii”, a mai spus preşedintele Asociaţiei Hotelierilor din Halkidiki. 

    Sezonul turistic începe în mai, odată cu Paştele Ortodox. Iar hotelierii speră să recupereze şi cu ajutorul turiştilor românilor o parte din pierderi. Anul trecut au avut încasări de doar 20% din totalul celor din 2019.

    În Halkidiki, România este prima în topul ţărilor din zona balcanică. Cei mai mulţi sunt românii, apoi sârbii şi bulgarii.

     

     

  • Un loc DE BASM la doar 3 ore de Bucureşti. Cum arată singurul complex turistic din Delta Siretului

    Complexul ZagaZaga este situat în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, în satul Doaga. Primii turişti au venit anul trecut, însă lucrările au început încă din 2014, cu o investiţie iniţială de 5 milioane de euro fără TVA. „Am apelat la fondurile europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), cu sprijinul CEC Bank. Fondurile au fost doar pentru partea de piscicultură. Am realizat ferma de sturioni, dragarea lacurilor şi am construit canalele”, povesteşte Camelia Dobrişan, acţionar în companie.

    În prezent, complexul se întinde pe o suprafaţă totală de 82 de hectare şi cuprinde 41 de bungalouri mobile (care pot acomoda fiecare o familie cu doi adulţi şi doi copii), 11 bungalouri plutitoare cu aceeaşi capacitate de cazare, 26 de iurte (fiecare iurta având capacitate de cazare pentru doi adulţi şi un copil pe un pat suplimentar), o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, un parc de aventură cu trasee în copaci şi tiroliene amplasate pe malurile lacurilor din interiorul parcului de agrement, o piscină şi două terenuri de tenis.

    Capacitatea maximă de cazare a complexului este de 200 de persoane, iar preţurile de cazare sunt cuprinse între 53 şi 89 de euro/ noapte pentru bungalouri şi între 40-53 de euro/ noapte cele pentru iurte.

    În 2019, complexul a funcţionat cu 60 de angajaţi, însă anul acesta, în plin sezon, echipa se va mări cu alte 40-50 de persoane. În perioada imediat următoare reprezentanţii afacerii au bugetată o investiţe de 1,2 milioane de euro, sumă care va fi direcţionată spre dezvoltarea serviciilor şi diversificarea activităţilor. „Un prim plan de dezvoltare este acela de producţie, procesare şi vânzare a peştelui în restaurantele şi magazinele proprii. Vom dezvoltă totodată întregul complex, a cărui capacitate de cazare va creşte de la 200 de locuri la 800.” Pe listă este trecută, de asemenea, şi dezvoltarea unei componente de agroturism: o stână şi o microfermă de animale cu iepuri, păsări, caişi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. „În acest moment există deja la ZagaZaga o livadă în care, începând de anul viitor turiştii vor găşi: mere, prune, caise, zmeură sau căpşuni.”

    Citiţi pe larg povestea afacerii ZagaZaga în ediţia de luni a Business MAGAZIN.
     

  • 2021, o gaură neagră pentru industria europeană a turismului: „Avem nevoie de indicaţii clare din partea guvernului. Lipsa clarităţii este la fel de gravă precum însuşi coronavirusului”

    Programele de vaccinare din Europa au început deja de câteva săptămâni, însă va trebui să aşteptăm alte câteva luni pentru a putea vedea mulţimile de oameni de dinainte de pandemie, ceea ce înseamnă că business-urile nu pot fi prea optimiste în ceea ce priveşte sezonul estival de anul acesta, transmite Bloomberg.

    Insula grecească Santorini a primit anul trecut doar trei nave de croazieră, faţă de 600 în 2019. Comisia Europeană arată că numărul de turişti străini din Italia, Spania şi Grecia a înregistrat un declin de 70% în 2020 şi a avertizat că industria se poate confrunta cu încă un an slab.

    „Fluxurile de turişti nu vor reveni anul acesta la nivelurile de dinainte de criză”, spune Comisia.

    Paolo Manca, proprietarul unui lanţ hotelier din Sardinia, spune că rezervările pentru perioada de vară ar fi atins 30% în primele săptămâni ale anului, însă – în contextul actual – registrele sunt aproape goale.

    „Trebui să fim pregătiţi chiar dacă nu ştim când ne vom redeschide uşile. Nu putem lăsa pregătirile pe ultima sută de metri”, a declarat Manolis Karamolegos, care deţine hotelurile şi resorturile Meltemi din Santorini.

    Turismul este crucial pentru o bună parte din sudul Europei, reprezentând 21% din produsul intern brut al Greciei şi 17% din economia portugheză.

    Între timp, programul de imunizare împotriva coronavirusului nu a reuşit să se ridice la nivelul aşteptărilor, fapt ce nu poate decât să afecteze industria europeană de călătorii.

    Totuşi, Tui – cel mai mare grup turistic din lume – a anunţat săptămâna aceasta că intenţionează să opereze în vară la 80% din capacitatea totală.

    „Avem nevoie de indicaţii clare din partea guvernului. Pentru turism, lipsa clarităţii este la fel de gravă precum însuşi coronavirusului”, a adăugat Paolo Manca, care ocupă şi funcţia de şef al asociaţiei hotelierilor Federalbergi Sardegna.

     

  • Tui, cel mai mare grup de turism la nivel mondial, raportează pierderi de 700 de milioane de dolari în T1. Gigantul german cere ajutorul guvernului, însă priveşte cu optimism perioada de vară

    Tui, cel mai mare grup de turism la nivel global, îşi pune speranţele într-o recuperare generată de-a lungul verii, de vreme ce pierderile trimestriale au ajuns la 699 de milioane de euro pe fondul restricţiilor de circulaţie, conform CNBC.

    Gigantul german, care număra anual circa 23 de milioane de clienţi, a asigurat mai multe pachete de bailout cu ajutorul guvernului de la Berlin. Compania a declarat că resursele financiare ajung la 2,1 miliarde de euro.

    „Ar trebui să fie suficient până la vară, când business-ul va reveni la viaţă”, spune CEO-ul Fritz Joussen.

    Totuşi, în Marea Britanie – a doua cea mai mare piaţă pentru Tui, după Germania – guvernul a avertizat în mod repetat populaţia să evite călătoriile în timpul verii, autorităţile fiind în plin proces de înăsprire a controalelor de la graniţă.

    Tui a declarat că se pregăteşte să îşi reia operaţiunile de-a lungul următoarelor săptămâni, înregistrând 2,8 milioane de rezervări pentru perioada de vară. În plus, grupul este tot mai optimist în ceea ce priveşte programul de vaccinare din Regatul Unit.

    Acţiunile Tui au suferit un declin de 40% în ultimele 12 luni. Analiştii din cadrul băncii Jefferies notează că datoriile nete ale grupului german depăşesc 7,2 miliarde de euro şi a avertizat că sezonul estival poate provoca un nou val de pierderi dacă măsurile de distanţare vor rămâne în picioare.

    În perioada octombrie-decembrie, Tui a redus fluxul de cash la 300 de milioane de euro, în condiţiile în care estimările analiştilor se situau în jurul sumei de 400-450 de milioane de euro.

     

  • Anul 2020 conturează pentru prima dată harta turistică a României

    În 2019, Bucureştiul a fost cel mai vizitat oraş din România, atât de turiştii străini, cât şi de cei români, care au venit într-un număr de peste 2 milioane, însă pandemia a detronat Capitala, poziţionând-o pe locul al treilea, scrie ZF.

    Cel mai vizitat judeţ din România în 2020 a fost Constanţa, care a primit peste 1 milion de turişti anul trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Este pri­mul an în care Constanţa reuşeşte să atragă cei mai mulţi turişti, concurând cu Braşovul şi Bucureştiul în ultimii ani. În ultimii ani, Capitala a fost cea mai vizitată de către turişti, dar pandemia a schimbat acest lucru, astfel că în 2020 au reuşit să ajungă doar 560.000 de turişti în Bucureşti.

    Constanţa, Braşovul şi Bucureştiul s-au lup­tat în ultimii ani în ceea ce priveşte pri­mele poziţii în clasamentul celor mai vizitate ju­deţe, dar Bucureştiul câştiga detaşat, având chiar şi peste 2 milioane de turişti, pe când Braşovul şi Constanţa înregistrau cu un mi­lion de turişti mai puţin.

    În 2019, Bucureştiul a fost cel mai vizitat oraş din România, atât de turiştii străini, cât şi de cei români, care au venit într-un număr de peste 2 milioane, însă pandemia a detronat Capitala, poziţionând-o pe locul al treilea.

    Totuşi, pandemia a schimbat lucrurile, astfel că judeţul de la malul mării deşi a înregistrat mai puţini turişti faţă de 2019, când au sosit circa 1,3 milioane turişti, a reuşit anul trecut să se situeze pe prima poziţie în clasamentul celor mai vizitate judeţe. Pe locul al doilea se află Braşovul, care nu şi-a schimbat poziţia în clasament, dar a atras mult mai puţini turişti. În 2019, circa 1,3 turişti au ajuns în Braşov, pe când anul trecut numărul acestora a fost de doar 715 mii.

    Bucureştiul are cea mai dezvoltată infrastructură hotelieră din ţară, fiind prezente cele mai multe hoteluri de patru şi de cinci stele din România. Deşi hotelierii din Bucureşti şi-au concentrat businessul către turismul de business, care în alţi ani a fost motorul creşterii şi dezvoltării turismului, anul trecut au fost cei mai afectaţi din industrie.

    Turismul de business a fost puternic impactat de efectele pandemiei, astfel că, multe companii au renunţat să îşi trimită oamenii în delegaţii sau să organizeze diferite evenimente, ceea ce a însemnat scăderi masive pentru hotelierii de business. Hotelurile din marile oraşe au fost foarte afectate de noile condiţii de lucru adoptate de către companii, astfel că gradul mediu de ocupare nu a trecut de 20% în cazul hotelurilor de lux.

    Pe lângă faptul că turismul de business a fost cel mai afectat de către pandemiei, revenirea acestuia este estimată a se produce mult mai lent faţă de turismul de leisure.

    România are doar 36 de hoteluri de cinci stele, cu două mai multe faţă de anul anterior, iar aproape jumătate dintre acestea se află în Bucureşti şi Cluj. Două dintre cele mai mari branduri din piaţa hotelurilor de lux din România sunt JW Marriott şi Intercontinental, ambele fiind în Bucureşti.

    Capitala este principalul pol de business din ţară, dar şi destinaţia care atrăgea cei mai mulţi turişti străini, cei mai mulţi venind în interes de afaceri. Acest lucru a fost însă schimbat de pandemie, care a determinat autorităţile mai multor state să impună restricţii în privinţa călătoritului.

    Constanţa a reuşit să ocupe primul loc în 2020 în clasamentul celor mai vizitate judeţe din cauza faptului că mulţi români au ales anul trecut să îşi facă vacanţa de vară pe litoralul românesc, deşi în alţi ani preferau să călătorească în afara ţării, Bulgaria, Grecia şi Turcia fiind pe primele locuri în preferinţele turiştilor români.

    La polul opus, cele mai puţin vizitate judeţe de către turişti în 2020 au fost Giurgiu, cu doar 5.700 de turişti sosiţi, Teleorman, cu 6.500 de turişti, şi Călăraşi, 9.900 de turişti.

  • Fostul ministru al Turismului îl critică pe Cîţu: Se pregăteşte să omoare turismul românesc

    Fostul ministru al Turismului din timpul Guvernului condus de Viorica Dăncilă, deputatul de Sibiu Bogdan Trif, spune că premierul Cîţu a anunţat, în şedinţa PNL, că va tăia voucherele de vacanţă în acest an. Trif consideră că astfel se va da „lovitura de graţie” industriei turistice, „pe care a încercat s-o îngroape în ultimul an”.

    „În mod ticălos, încearcă să împacheteze această măsură criminală în iluzia că tăierea veniturilor bugetarilor ar fi un lucru bun pentru economie, încercând să câştige, astfel, simpatia angajaţilor din mediul privat. Cîţu, PNL şi USR omit intenţionat să spună că voucherele de vacanţă pot fi cheltuite doar pe teritoriul României, în industria turistică din România, industrie care este în proporţie de 95% privată. Cu alte cuvinte, Cîţu taie cea mai importantă susţinere financiară pentru sectorul turistic din România, aflat, acum, în colaps. Operatorii din turism n-ar trebui să fie surprinşi pentru că acest iresponsabil devenit prim-ministru al României a anunţat public, înainte ca PNL să ajungă la guvernare, că va elimina voucherele de vacanţă şi toate facilităţile introduse de PSD pentru acest sector”, spune Bogdan Trif.

    Bogdan Trif spune că în calitate de ministru al Turismului a introdus voucherele de vacanţă şi a luat măsuri fără precedent pentru dezvoltarea industriei turismului, astfel că ştie cât de benefice au fost şi cât de mult au fost apreciate voucherele de operatorii din turism.

    Voucherele de vacanţă au fost introduse de PSD şi erau în valoare de 1.450 lei/ beneficiar. Acestea pot fi cheltuite doar în România şi au fost principalul motor de relansare a industriei turistice, conform studiului făcut de federaţiile şi asociaţiile de turism din România.

    „Această măsură a scos la lumină o mare parte din industria care funcţiona „la negru”. Datele raportate la Ministerul Turismului arată o creştere foarte mare a numărului de cereri pentru autorizarea unităţilor de cazare, din 2017 până astăzi. În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că odată cu acordarea voucherelor mai mulţi români îşi petrec vacanţele în România, iar cheltuielile suplimentare pe care aceştia le fac se adaugă la banii care ajung tot în economia ţării”, a mai spus Bogdan Trif.

    Fostul ministru adaugă faptul că di discuţiile avute cu funcţionari publici din Guvern, are informaţii că Guvernul actual pregăteşte şi majorarea cotei de TVA pentru sectorul turistic, cotă pe care guvernul PSD a redus-o la 5 la sută.

  • 100.000 de angajaţi din turism şi HoReCa au plecat să lucreze în alte industrii sau în afara ţării

    Criza financiară generată de criza medicală a a decimat forţa de muncă, susţin specialiştii, astfel că circa 100.000 de angajaţi din turism şi HoReCa au plecat să lucreze în alte industrii sau în afara ţării.

    „Din cei 200.000 de angajaţi în această industrie, respectiv alţi 200.000 de angajaţi care lucrează pentru această industrie, deci pe orizontală, estimăm că între 70.000 şi 100.000 au ales să părăsească această industrie, să se reorienteze către alta sau chiar să părăsească ţara”, a spus Daniel Mischie, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc.

    Turismul de business, înainte de izbucnirea pandemiei, avea cea mai mare pondere a veniturilor în totalul încasărilor din această industrie, fiind vorba de hoteluri de lux, cu clasificări de patru sau cinci stele.

    Criza pandemică a schimbat însă acest lucru, în prezent hotelurile din marile oraşe aavând un grad mediu de ocupare de circa 20%.

    „Hotelurile din oraşe sunt cel mai afectate, acolo unde gradul mediu de ocupare nu a depăşit 20%, iar 20% deja înseamnă pierdere fără discuţie”, spune Mohammad Murad, preşedintele FPTR.

     

  • Se anunţă dezastrul din turism: 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante nu se vor mai deschide niciodată

    Patronii din industria de turism şi HoReCa spun că primesc doar promisiuni, dar acestea nu sunt puse şi în practică.

    Industria turismului şi HoReCa se află într-unul dintre cele mai dificile momente din ultimii ani, iar multe întreprinderi din acest sector economic riscă falimentul. Circa 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante îşi vor închide definitiv pentru turişti.

    „Ce se întâmplă din punct de vedere al antreprenorilor, din 40.000 de unităţi care funcţionează în ţară, probabil aproape 15.000 nu se vor mai deschide niciodată, adică 13.000 de antreprenori nu vor mai avea afaceri care să aibă angajaţi  şi care să livreze taxe şi impozite în această ţară”, spune Daniel Mischie, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, la care au participat şi alte organizaţii patronale din turism pentru a face un apel către autorităţi pentru sprijinirea industriei.

    Cel mai afectat sector al businessului este cel de business, care se luptă cu greu să supravieţuiască având în vedere că în marile oraşe hotelurile au un grad mediu de ocupare de 20%, un nivel la care hotelierilor le este destul de dificil să menţină businessul în picioare.

    „Hotelurile din oraşe sunt cele mai afectate, acolo unde gradul mediu de ocupare nu a depăşit 20%, iar 20% deja înseamnă pierdere fără discuţie, nu are cum să ţină businessul în picioare mai departe, are nevoie de un grad de ocupare de minim 35-40%, altfel pierde mii şi zecii de mii de euro”, spune Mohammad Murad, preşedintele FPTR.

    Reprezentanţii patronatelor din turismul românesc au spus în cadrul conferinţei de presă că au existat multe promisiuni din partea atuorităţilor cu privire la sprijinul pentru această industrie, dar lucrurile nu s-au concretizat încă.

    Guvernul a adoptat măsura pentru acordarea de sprijin financiar pentru companiile din domeniul turismului, adică structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată de criza pandemică, vor primi sub forma unor granturi 20% din scăderea cifrei de afaceri din 2020 raportat la 2019. În ordonanţa de urgenţă care reglementează această măsură de sprijin, este prevăzut faptul că întreprinderile vor primii banii abia în vara acestui an, ceea ce înseamnă că ar fi prea târziu pentru multe întreprinderi din industrie.

     

  • Cum au ajuns nişte case vechi de 120 de ani, care amintesc de bătătura bunicilor de la ţară, să fie transformate într-o afacere de succes

    Ramona, Vasile, Elisabeta, Ana, Nela, Zenovia. Sunt nume ale membrilor din familia Florea, dar şi denumirile caselor pe care le-au strămutat în ultimii 14 ani pentru a da formă unui adevărat muzeu al satului în miniatură, drept în centrul oraşului Gura Humorului. Vechi de 120 de ani, strămutate lemn cu lemn, casele amintesc de bătătura bunicilor de la ţară, din vremuri care sunt aşa de îndepărtate, că parcă nici n-au fost vreodată.

    Primele rânduri din cronologia proiectului La Roată s-au scris în 2007, cu două clădiri de cazare modernă – Nela şi Ramona – şi o casă tradiţională – Zenovia. Proprietarul de atunci, Constantin Florea, iubea tot ceea ce înseamnă tradiţia şi datinile bucovinene, iar dorinţa lui a fost să creeze un spaţiu ca o oglindă a Bucovinei de acum un secol. Când el a încetat din viaţă, a rămas să ducă pasiunea mai departe Ramona Florea, fiica lui. Şi cea care dă numele uneia dintre case.

    „Astăzi, cele cinci case tradiţionale ale pensiunii sunt case autentic bucovinene, strămutate din localităţi din zonă, renovate şi pregătite pentru a găzdui turişti”, spune Ramona Florea, tânăra de 34 de ani care are grijă ca ansamblul La Roată să reprezinte Bucovina atât în ţară, cât şi peste hotare.

    Cele două hectare pe care se întinde complexul sunt o extindere a plaiurilor natale ale Ramonei, iar turiştii care ajung acolo spun, pe bună dreptate, că ar fi un sat în miniatură. Pentru că se află pe una dintre colinele oraşului Gura Humorului din judeţul Suceava, un loc care, în trecut, se numea Roata şi era un punct potrivit din care se putea observa întregul oraş, proiectul familiei Florea a împrumutat denumirea.

    Ramona Florea, proprietar al proiectului turistic La Roată din Gura Humorului: „Până la implementarea sistemului de vouchere de vacanţă în România, turiştii noştri erau în proporţie de 60% străini şi doar 40% români. Acum procentul s-a inversat, exceptând anul 2020, când turiştii noştri au fost exclusiv din România.”

    Complexul constă astăzi în cinci case cu condiţii de cazare rustică – Elisabeta, Anastasia, Dumitru, Vasile şi Zenovia -, dar şi alte patru case, unde cazarea este mai degrabă modernă – Ana, Nela, Ramona şi Olga.

    „Sursa de inspiraţie pentru locul «La Roată» o reprezintă însăşi viaţa de zi cu zi, îndeletnicirile şi obiectele de care bucovinenii de acum 100 de ani se foloseau pentru a-şi duce traiul. Cele cinci case tradiţionale au venit cu o foarte importantă moştenire arhitecturală şi s-a păstrat cât de mult a fost posibil din materialele şi obiectele cu care acestea erau dotate. Nu s-a lucrat cu designeri sau arhitecţi”, explică Ramona Florea.

    Mai bine de un milion de euro au fost necesari pentru ca visul să devină realitate, investiţiile fiind făcute gradual – la fel cum au crescut şi proiectul, şi pasiunea – din 2007 încoace, din fonduri proprii. Astăzi, circa 2.000 de vizitatori trec anual prin curtea pensiunii La Roată, clasificată la trei margarete.

    „Până la implementarea sistemului de vouchere de vacanţă în România, turiştii noştri erau în proporţie de 60% străini şi doar 40% români. Acum procentul s-a inversat, exceptând anul 2020, când turiştii noştri au fost exclusiv din România.”
    Străinii veneau în principal din ţări europene ca Germania, Marea Britanie, Spania, Republica Moldova, Italia, dar şi din ţări din afara continentului european. Printre ele – Japonia, Noua Zeelandă sau Africa de Sud. Pentru o noapte de cazare, turiştii plătesc între 250 de lei şi 600 de lei, sumă în care intră şi micul-dejun. În total, sunt disponibile 25 de spaţii de cazare, fie ele duble, apartamente sau case tradiţionale.

    „Anul 2020 a fost unul pe atât de bun şi productiv pe cât putea să fie, dat fiind contextul mondial pe care l-am traversat. În perioada 15 martie-31 mai, pensiunea a fost închisă, iar în celelalte luni
    ne-am bazat pe disponibilitatea şi posibilităţile de a călători exclusiv ale turiştilor români. Datorită lor şi pentru toţi iubitorii de autentic, povestea La Roată continuă.”

    Dincolo de cazare în sine, La Roată înseamnă şi o curte imensă, de două hectare, o minifermă, o sală de conferinţe, livadă cu meri şi cam ce ar mai putea face viaţa în provincie nu doar idilică, ci şi confortabilă, într-un secol al neliniştii şi grabei.

    „Atracţiile zonei sunt din belşug: La Roată se află la trei kilometri de Complexul Turistic Ariniş – cu pârtie de schi, telescaun, tiroliană, parc de aventuri, trasee montane –, la patru kilometri de Mănăstirea Voroneţ, la 35 de kilometri de Cetatea Sucevei şi Muzeul Satului Bucovinean şi pe lungimea unui cerc care leagă între ele alte puncte de interes importante ale Bucovinei: Mănăstirea Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Muzeul Oului – Vama, Mocăniţa Huţulca, localitatea Marginea cu a ei ceramică neagră, Salina Cacica”, spune Ramona Florea.

    Impasul prin care trece acum turismul peste tot în lume este un bun prilej pentru antreprenori să se gândească la modalităţi de a inova, iar Ramona Florea a profitat şi ea de această perioadă pentru a veni cu noi idei. Aşa că planul pe termen scurt este să dezvolte şi mai mult serviciile pe care le oferă turiştilor, cu forme de răsfăţ precum saună sau ciubăr, în aceeaşi notă cu aerul tradiţional pe care îl respiră – şi îl inspiră – întregul proiect.