Unui brand din industria ospitalităţii i-a venit însă ideea de a crea o întreagă gamă de mobilier şi decoraţiuni precum cele folosite în unităţile sale pe care să o vândă celor care vor să se simtă ca şi cum şi-ar fi luat camera de hotel cu ei. Soho House, scrie Financial Times, a început anul trecut cu halate şi cu cristalurile folosite în barurile sale, trecând apoi la tapet, tapiţerie de comandă şi mobilă de exterior, urmând a-şi comercializa gama şi în SUA de anul viitor prin intermediul retailerului Anthropologie.
Tag: trecut
-
Ca omul preistoric la restaurant
Restaurantul care serveşte specialităţi de grătar japonez (yakiniku) are două niveluri, cel inferior amintind de o peşteră, datorită pereţilor decoraţi cu piatră şi lipsei ferestrelor, cei care mănâncă aici fiind aşezaţi la o masă lungă prevăzută din loc în loc cu plite pentru fript carnea. Nivelul superior reprezintă o pădure stilizată, cu separeuri cu mese joase de lemn cu plite, închipuind focurile în jurul cărora stăteau oamenii primitivi, întreg localul fiind astfel gândit de arhitectul care s-a ocupat de amenajare, Ryoji Iedokoro, încât clienţii să se simtă ca în mijlocul naturii.
-
Studiu: Inteligenţa artificială, talentele angajaţilor şi regulile noi dinamizează companiile medii
„Perspectivele de creştere se îmbunătăţesc în 2018, pentru toate economiile importante, Fondul Monetar Internaţional prognozând în prezent o creştere cu 3,9% a PIB-ului în acest an. În acest context pozitiv, liderii de companii sunt optimişti în ceea ce priveşte creşterea veniturilor”, arată un comunicat al EY.
Studiul, derulat în rândul a 2.766 de executivi din companii de dimensiuni medii din 21 de ţări şi nouă sectoare cheie, arată că încrederea globală în dezvoltarea afacerilor s-a consolidat în ultimele 12 luni. Astfel, 60% dintre companii vizează creşteri între 6% şi 10%, comparativ cu 34% care declarau ambiţii de creştere similare cu un an în urmă. Alte 27% vizează creşteri de peste 10%, o scădere minoră faţă de 2017, când 30% dintre companii se încadrau în această categorie de creştere semnificativă. În plus, niciunul dintre respondenţii din 2018 nu se aşteaptă la o încetinire a creşterii, faţă de 5% în 2017.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
China versus România, de la Glorie la Neputinţă
Cu un ritm anual de creştere a economiei de 7%, până în 2025, China va depăşi economia SUA, ca în următorii 20 de ani PIB-ul Chinei să fie de două ori mai mare decât cel al Statelor Unite. Doar militar, China nu va putea depăşi SUA. Chiar dacă China dispune de cea mai mare armată regulată din lume, totalizând 2,3 milioane de cadre active şi 800.000 de rezervişti, din punct de vedere al înzestrării, armata Statelor Unite este net superioară. Acest avantaj este asigurat şi de bugetul alocat de Statele Unite armatei, care, anul acesta, a ajuns la 713 miliarde dolari, faţă de doar 175 miliarde dolari bugetul armatei chineze.În 20 de ani, China a construit 90.000 km de autostrăzi, România 500În 1990, România avea un PIB de 39 miliarde dolari, China unul de 360 miliarde dolari. În 2017, România raporta un PIB de 200 miliarde dolari şi China 13.000 miliarde dolari. Cu alte cuvinte, PIB-ul României, în 27 de ani, a crescut de cinci ori, pe când al Chinei de 36 de ori. În anii 90, şi România şi China aveau câte 200 km de autostradă. Azi, noi avem 750 km, iar China peste 90.000 km, fiind ţara cu cei mai mulţi km de autostradă. China a construit în 25 de ani mai multe autostrăzi decât SUA în 100 de ani. În România, trenurile circulă cu o viteză medie de 40 km/h, pe când în China cu 350 km/h. Chiar 450 km/h, pe calea ferată ce leagă oraşul Shanghai de aeroport. Eu însumi am călătorit cu trenul între Beijing şi Xian şi Shanghai şi Beijing. În ultimii 15 ani, China a construit peste 20.000 km de cale ferată de mare viteză.Bucureşti, mai poluat decât BeijingDacă până în urmă cu câţiva ani Beijing era cel mai poluat oraş din lume, cu valori de peste 300 ug/mc, azi nivelul poluării măsurat de noi, în cele cinci zile, e în jur de 35 ug/mc, de două ori mai puţin decât valorile înregistrate în Bucureşti. China a investit, în ultimii cinci ani, peste 270 miliarde dolari în proiecte de mediu şi în combaterea poluării. A închis jumătate din centralele electrice pe cărbune, mii de uzine şi fabrici poluante. A construit capacităţi de producţie a energiei electrice din surse hidro, fotovoltaic şi eolian. Primii trei producători globali de eoliene şi panouri solare sunt companii chineze.
China deţine cel mai mare parc fotovoltaic din lume, ce se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de hectare, şi care alimentează cu energie peste un milion de locuinţe. China a interzis circulaţia pe drumurile publice a maşinilor Euro 1 – Euro 3. Noi, anul trecut, am anulat timbrul de mediu, transformând România în cimitirul european al rablelor. Anul trecut, China a fabricat peste 7000.000 de maşini electrice, cât celelalte state la un loc, propunându-şi ca, în 2025, să ajungă la o producţie de 7 milioane de maşini electrice. Noi ne lăudăm că avem cea mai mare viteză la internet din lume. Deşi nu ştiu la ce ne foloseşte, că pentru WhatsApp şi Facebook nu avem nevoie de aşa o viteză. Chinezii se laudă cu cel mai rapid computer din lume, cu o capacitate de procesare de 93.000 miliarde de calcule pe secundă. Noi ne uităm sau visăm la stele cu ochii larg deschişi, pe când chinezii au construit cel mai mare telescop din lume, cu un diametru de 500 de metri şi o lungime de 3 km.
-
Piaţa europeană a ofertelor publice iniţiale s-a dublat în primul trimestru
Principalii factori care au contribuit la această situaţie sunt ofertele lansate de Siemens Healthineers (3,7 miliarde de euro) şi de Grupul DWS al Deutsche Bank (1,3 miliarde de euro).
„Primul trimestru din 2018 a adus o volatilitate crescută şi corecţii semnificative pentru indicii globali. Pieţele de IPO-uri din Europa s-au dovedit a fi flexibile cu investitori dornici să găsească valoare şi să ia în calcul plasamente din timp în companii cu acţiuni interesante, cu potenţial şi fundamente economice solide”, a precizat Sorin Petre, Partener, Servicii de Evaluare şi Analiză, PwC România.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Bestjobs vrea să lanseze un ”Uber” pentru cei care vor să se angajeze între 5 ore şi 5 zile. Călin Fusu, CEO Neogen: ”Oamenii sunt dispuşi să experimenteze tot mai multe joburi, să nu mai depindă de un program fix de lucru”
“Piaţa de recrutare online este tot mai efervescentă şi, totodată, lucrurile tind să se flexibilizeze. Oamenii sunt dispuşi să experimenteze tot mai multe joburi, să nu mai depindă de un program fix de lucru. Aşa am creat aplicaţia Starbiter, un fel de Uber pentru lucrători, pe care intenţionăm s-o integrăm în următoarele două săptămâni pe platforma de recrutare Bestjobs.ro.”, a spus Călin Fusu, CEO-ul Neogen, în cadrul emisiunii de business ZF Live.Aplicaţia a fost lansată în primăvara anului trecut ca o aplicaţie de muncă de scurtă durată (între 5 ore şi 5 zile) şi este destinată atât companiilor pentru a-şi acoperi o nevoie urgentă de pesonal, cât şi persoanelor dornice să obţină un venit suplimentar în timpul liber. -
Ne confruntăm cu o criză globală a pensiilor. Ce e de făcut
În Japonia, care are cea mai rapidă rată de îmbătrânire a populaţiei, pensionarea poate începe de la 60 de ani; asta poate duce la o perioadă de peste 45 de ani pentru un pensionar care va ajunge la vârsta de 105 ani.
Problemele rezultate de aici sunt printre cele mai bizare: datele relevă că aproximativ 35% din delictele de furt din magazine sunt comise de japonezi cu vârste de peste 60 de ani. Pe acelaşi segment de vârstă, 40% din delicvenţii recidivişti au comis acelaşi delict de peste şase ori. Există motive solide, concluzionează un raport, să se presupună că în special valul de furturi din magazine reprezintă o încercare a celor acuzaţi să ajungă în închisoare, o instituţie care oferă mâncare, cazare şi servicii medicale gratuite. Motivele recidivărilor sunt foarte solide. Chiar şi cu o dietă frugală şi cazare ieftină, un pensionar japonez cu economii minime se confruntă cu costuri de trai cu 25% mai mari decât pensia de stat de bază de 780.000 de yeni (6.900 de dolari) pe an. „Situaţia socială din Japonia îi forţează pe cei în vârstă să comită delicte. Raportul celor care beneficiază de asistenţă publică se situează la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul războiului. Aproximativ 40% din japonezii în vârstă trăiesc singuri. Este un cerc vicios. Aceştia părăsesc închisoarea, nu au bani sau familie şi se apucă imediat de delicte”, arată Akio Doteuchi, cercetător la NLI Research Institute din Tokio, într-un articol publicat de Financial Times.
Pe de altă parte, pensionarii din Olanda, Turcia şi Croaţia primesc o indemnizaţie mai mare decât cea primită în timpul anilor de muncă. Olandezii şi turcii primesc 101%, respectiv 102% din salariul luat ca bază de calcul, în vreme ce croaţii se laudă cu o indemnizaţie egală cu 129% din aceeaşi valoare. Datele au fost publicate de Organizaţie pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) la începutul acestui an, în cadrul raportului „Pensiile dintr-o privire, 2017”.
India (99%), Portugalia (95%) şi Italia (93%) sunt de asemenea competitive în acest clasament, în vreme ce la polul opus se situează Marea Britanie, unde pensionarii primesc doar 29% din salariul luat ca bază de calcul. Media OECD este de 63%, iar cea din rândul statelor membre ale UE este de 71%, potrivit raportului citat.
Chiar dacă aceste valori par destul de generoase, ele ascund şi câteva motive de îngrijorare. Spre exemplu, îmbunătăţirea sistemelor publice de sănătate în ţările dezvoltate se traduce într-o speranţă de viaţă crescută; prin urmare, oamenii vor beneficia de pensie pentru un timp mai îndelungat decât se estimase iniţial, provocând dezechilibre economice. Potrivit datelor Băncii Mondiale, pensionarii din statele cu cele mai performante sisteme publice de sănătate trăiesc mai mult cu 8-11 ani. În Japonia, speranţa de viaţă este cu 16 ani mai mare.
Sistemele sociale din Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Olanda, Canada şi Australia sunt considerate „o bombă cu ceas” la nivel global: până în anul 2050, acestea vor crea un deficit de 224 de trilioane de dolari. Acest lucru va afecta viitorul următoarelor generaţii şi va duce la cea mai mare criză a pensiilor din istorie, subliniază un studiu realizat de World Economic Forum (WEF). Dacă adăugăm şi China şi India, deficitul se va apropia de 400 de trilioane de dolari de cinci ori valoarea actuală a economiei globale.
„Creşterea anticipată a longevităţii şi îmbătrânirea populaţiei reprezintă echivalentul financiar al încălzirii globale”, a declarat celor de la WeForum Michael Drexler, şeful diviziei de sisteme financiare şi infrastructură din cadrul World Economic Forum. „Trebuie să luăm măsuri sau să acceptăm faptul că acest fenomen va genera consecinţe care vor afecta viitoare generaţii”, a adăugat Drexler.
Pentru a răspunde acestei ameninţări, mai multe state printre care şi unele membre ale UE au crescut vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi. În Marea Britanie, spre exemplu, vârsta va creşte pentru ambele categorii până la 66 de ani. Autorităţile intenţionează ca până în 2028 vârsta de pensionare să ajungă la 67 de ani. O altă măsură luată de britanici a fost introducerea obligativităţii pentru angajatori de a crea un program de pensii pentru toţi lucrătorii care câştigă peste 10.000 de lire sterline pe an.
Astfel de modificări sau norme introduse nu vor fi însă suficiente; statele va trebui să găsească strategii individuale prin care să se asigure că vârstnicii vor putea să ducă o viaţă din care să nu lipsească lucruri de bază, aşa cum ar fi mâncarea sau îngrijirea medicală.
Este important ca aceste strategii să includă şi o importantă componentă educaţională – cel mai bun mod de a-ţi asigura un trai decent este găsirea unei soluţii corecte de economisire.
-
Primul retailer din Romania care işi închide magazinele din mallurile mari ale ţării
Retailerul electroIT Flanco a închis 10 magazine anul trecut şi alte şase în primele luni din acest an, cele mai multe fiind în marile malluri din ţară. Mai exact, compania a renunţat la magazinele din mallurile AFI Cotroceni şi Promenada din Capitală alături cele cele ale grupului Iulis printre care şi Palas Iaşi.
“Mallurile asigură trafic însă mulţi dintre vizitatori merg la film sau să mănânce, nu vin în magazinele electroIT. Am vrut să renegociem şi să mergem pe spaţii mai mici, însă nu am reuşit”, spune Dragoş Sîrbu, executivul român care conduce operaţiunile Flanco.
Pe de altă parte însă, retailerul electroIT a deschis 17 magazine anul trecut şi unul în 2018, reorientându-se către spaţii stradale sau boxuri din parcurile de retail. Magazinele din urmă au 500-600 mp şi se află în proximitatea unui hipermarket. În aceste parcuri de retail merg retaileri precum Takko, Pepco, Deichmann sau Kaufland.
-
Povestea tinerei care conduce unul dintre cele mai mari centre comerciale din Ploieşti
Oana Nicolae conduce din 2015 centrul comercial AFI Ploieşti, inaugurat în 2013. Acesta are în prezent o suprafaţă totală închiriabilă de 34.000 mp şi a generat anul trecut un venit operaţional net de peste 5 milioane de euro, în timp ce vânzările cumulate ale retailerilor găzduiţi au crescut cu 18%, ajungând la peste 260 de milioane lei. Numărul de vizitatori ai centrului comercial din Ploieşti a depăşit 15.000 de persoane pe zi, iar gradul de ocupare rămane constant, 99%.
Absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti, Oana Nicolae spune că din 2008, când a început activitatea în acest domeniu, a ştiut că la un moment dat se va ocupa de un centru comercial.
Parcursul ei profesional a început în cadrul Jones Lang LaSalle, una dintre cele două companii de consultanţă imobiliară care au gestionat procesul de închiriere a spaţiilor din centrul comercial AFI Cotroceni în perioada premergătoare inaugurării.
„În acea perioadă, foarte multe branduri importante se lansau pe piaţa din România, branduri pe care românii le puteau accesa doar în marile centre comerciale pe care le vizitau în vacanţe, în afara ţării. Am avut ocazia să fac parte dintr-o piaţă foarte efervescentă, să asist tranzacţii importante şi să înţeleg că retailul în România intră într-o altă epocă, cea a marilor centre comerciale”, descrie ea contextul de la începutul carierei.
În 2010, la mai puţin de şase luni de la deschidere, s-a alăturat AFI Europe România, ca leasing manager. „Perioada 2010-2014 a fost foarte frumoasă şi plină de satisfacţii profesionale, în care am acumulat foarte multă experienţă şi know-how, am gestionat semnarea de contracte importante, menţinând clienţii mulţumiţi. Pot spune că atunci am învăţat într-un an cât alţii învaţă în zece”, descrie Nicolae experienţa ca leasing manager al AFI Europe.
În 2015, după opt luni în care a făcut parte din echipa companiei de consultanţă imobiliară CBRE în calitate de head of retail leasing, s-a reîntors la AFI, ca general manager al centrului comercial AFI Ploieşti, inaugurat în 2013. „Au trecut trei ani de când ocup această funcţie şi pot spune că experienţele sunt cu atât mai interesante cu cât responsabilitatea a crescut”, descrie Carmina Dragomir rolul actual.
Anul în care şi-a asumat acest rol a fost de altfel cel mai dificil din cariera ei, odată cu acceptarea postului pe care şi l-a dorit de la începutul carierei. „Mi-am dat seama atunci de complexitatea afacerii şi de faptul că aspectul comercial, cel al închirierii spaţiului, este doar o parte dintr-un întreg care presupune multe alte aspecte: operaţional, marketing, relaţia cu autorităţile, menţinerea clădirii în parametrii optimi, eficientizarea costurilor şi îmbunătăţirea relaţiilor cu furnizorii, siguranţa vizitatorilor centrului comercial şi lista poate continua”, descrie Nicolae provocările care ţin de acest rol. În plus, spune ea, a înţeles cât de interdependente sunt aceste aspecte şi cât de important este rolul fiecărui membru al echipei.
Consideră că cea mai mare reuşită este, pe lângă rezultatele financiare din ce în ce mai bune pe care centrul comercial le înregistrează de la an la an, dincolo de clienţii mulţumiţi (chiriaşii), cât şi clienţii finali, ai centrului comercial, atât cei din categoria business to business, echipa pe care o conduce, formată în prezent din 23 de persoane.
„Consider o reuşită faptul că am cooptat oameni din arii de activitate cu totul diferite, că şi-au însuşit ce presupune gestionarea unui centru comercial. Am lângă mine oameni cu adevărat entuziasmaţi, care nu fac parte doar dintr-un business care generează un profit la sfârşitul lunii, ci influenţează în bine viaţa oamenilor din oraşul Ploieşti şi nu numai.”
Oana Nicolae spune că în viitor se vede activând în acelaşi domeniu, chiar dacă, crede ea, lucrurile vor arăta siguranţă altfel. „Întrebarea corectă ar fi: unde va fi retailul offline peste zece ani şi unde mă văd eu în acest context? Se vor schimba regulile jocului în condiţiile în care online-ul ia amploare, însă centrele comerciale vor continua să existe pentru că fac parte şi vor continua să facă parte din viaţa socială a oamenilor. Voi continua să mă adaptez, să anticipez şi să gândesc strategic pe termen lung.”
La nivelul grupului AFI Europe, venitul operaţional net din activele generatoare de venit din România a trecut de 51 milioane de euro în 2017, în creştere de 10,1% faţă de 2016. Centrul comercial AFI Cotroceni a raportat anul trecut un venit operaţional net de peste 34 milioane de euro, în creştere de 2% faţă de 2016. Compania construieşte un al treilea mall pe piaţa locală în Braşov, proiect pentru care 85% din spaţiile centrului comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp sunt pre-închiriate. Centrul comercial va include 200 de magazine şi unităţi de retail, iar deasupra acestuia vor fi integrate două clădiri de birouri de clasă A, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 25.000 mp.AFI Europe deţine pe piaţa locală şi proiectul de birouri AFI Park, cu o suprafaţă închiriabilă de 70.000 mp şi un venit anual estimat la 13 milioane de euro, şi construieşte în prezent AFI Tech Park, a cărui primă clădire de birouri, cu 20.000 mp spaţii de birouri şi 2.000 mp de spaţii retail, va fi inaugurată în trimestrul al doilea din 2018. AFI Europe Romania a demarat în februarie vânzările şi pentru primul său proiect rezidenţial din România, AFI City, situat în Bucureştii Noi. În faza I, este planificată dezvoltarea a două clădiri rezidenţiale de 190 de apartamente pe o suprafaţă construită de 16.000 de metri pătraţi. Potrivit ZF, AFI Properties, compania-mamă a AFI Europe, a raportat anul trecut un venit operaţional net de 85 milioane de euro, în creştere cu 5% în valoarea valutei, şi venituri de 217 milioane de euro, reprezentând o creştere de 30% comparativ cu 2016.
-
Apetitul românilor pentru vacanţe creşte: agenţia de turism Fly Go, afaceri de 40 de milioane de euro în 2017
Intrarea pe piaţa locală a mai multor operatori de transport aerian şi creşterea numărului de destingaţii de vacanţă din oferta lor a crescut apetitul românilor pentru vacanţe. Drept urmare, veniturile agenţiei de turism Fly Go au crescut de 30 de milioane de euro în 2016 la 40 de milioane anul trecut.
Compania a crescut într-un ritm accelerat în ultimii ani, iar din 2013 până în 2016 veniturile companiei au crescut cu 236%, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Pentru anul acesta, Stefano Iervolino, fondatorul şi CEO-ul Fly Go, vrea să menţină cifra de afacere a companiei, motivând că este nevoie să pună la punct anumite aspecte operaţionale. “Gândiţi-vă că la început vindeam 10 bilete pe lună, iar acum vindem şi 1000 de bilete pe zi. Numai partea de contabilitate devine mai complicată”.
Pentru a face faţă creşterii companiei, dar şi pretenţiilor clienţilor, Fly Go are bugetat 1,5 milioane de euro pentru investiţii în infrastructura tehnologică. “Dacă în trecut din 1000 de clickuri 800 veneau din desktop, acum lucrurile s-au inversat şi nu este foarte uşor să-ţi rezervi o călătorie doar de pe mobile. Noi vrem să uşurăm acest proces, să-l facem mai accesibil pentru clienţii noştri”, spune Iervolino.
În prezent, compania activează pe trei pieţe: România, Spania şi Italia. Pentru 2018 compania are de gând să se extindă şi în alte pieţe precum Anglia, ţările nordice şi i-au în calcul şi Statele Unite. Întrebat care e marja de profit a companiei, Stefano Iervolino spune că este destul de mică, precizând un câştig de 15 euro la bilet “bani cu care apoi trebuie să plăteşti publicitate, promovare etc De aceea este foarte important să ai un volum mare”. Potrivit datelor disponibile, în 2016, la o cifră de afaceri de 138 de milioane de lei Fly Go a avut un profit de doar 88,558 de lei.
Clienţii agenţiei alocă un buget de vacanţă de 900-1200 de euro şi mai alocă în 500 de euro pentru servicii extra precum tur ghidat, plimbări cu biciclete etc. 7 din 10 turişti români aleg sejururi de vară de minimum 7 zile şi aleg preponderent să meargă în Sardinia, Lefkada, Zakintos sau Spania. De asemenea, în medie, turiştii merg ăn două concedii pe vară. În plus, aceştia sunt dispuşi să plătească pentru confort sporit, alegând cazare în unităţi hoteliere mari.
“Ne aşteptăm ca bugetul turiştilor români pentru vacanţele de vară să continue să crească pe măsură ce operatorii de servicii turistice şi aeriene vor introduce şi vor promova pe piaţa din România noi destingaţii, crescând, în acelaşi timp, calitatea serviciilor şi numărul de beneficii pe care le oferă”, adaugă Stefano Iervolino.