BusinessMagazin

Tag: Siria

  • Rusia avertizează Bulgaria că vor exista “consecinţe” după refuzul acordării dreptului de survol

    Kremlinul a cerut explicaţii din partea Bulgariei pentru refuzul de acordare a dreptului de survol, argumentând că este vorba de echipamente pentru “combaterea terorismului”.

    “Problema nu este despre măsurile de retorsiune pe care Rusia le va lua împotriva Bulgariei într-un mod sau în altul… Însă este vorba de o problemă care subminează viitorul relaţiilor noastre”, a declarat Leonid Kalaşnikov, vicepreşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.

    Bulgaria a anunţat marţi că a respins o cerere formulată de Rusia de a permite avioanelor militare de transport ruse să survoleze teritoriul bulgar în drum spre Siria în perioada 1-24 septembrie.

  • Rusia avertizează Bulgaria că vor exista “consecinţe” după refuzul acordării dreptului de survol

    Kremlinul a cerut explicaţii din partea Bulgariei pentru refuzul de acordare a dreptului de survol, argumentând că este vorba de echipamente pentru “combaterea terorismului”.

    “Problema nu este despre măsurile de retorsiune pe care Rusia le va lua împotriva Bulgariei într-un mod sau în altul… Însă este vorba de o problemă care subminează viitorul relaţiilor noastre”, a declarat Leonid Kalaşnikov, vicepreşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.

    Bulgaria a anunţat marţi că a respins o cerere formulată de Rusia de a permite avioanelor militare de transport ruse să survoleze teritoriul bulgar în drum spre Siria în perioada 1-24 septembrie.

  • Statul Islamic a cucerit ultimul câmp petrolifer controlat de Guvernul sirian

    Exploataţia de la Jazal era închisă, iar confruntări continuau la est de Homs, cu victime de ambele părţi, a anunţat luni Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul în Marea Britanie, fără să precizeze când a fost cucerit câmpul şi fără să ofere alte detalii.

    Armata siriană a anunţat că a respins un atac în regiunea respectivă, dar nu a menţionat câmpul de la Jazal şi nici nu a spus cât mai controlează din infrastructura energetică a ţării. Ea a precizat că a ucis 25 de luptători, inclusiv jihadişti care nu erau sirieni.

    “Regimul a pierdut ultimul câmp petrolier din Siria”, a anunţat Observatorul, care monitorizează violenţele prin intermediul unei reţele de surse aflate pe teren.

    Potrivit unor comentarii postate pe reţele de socializare, confruntările armate s-au intensificat în ultimele două-trei zile, iar jihadişti ar fi preluat controlul asupra câmpului petrolifer duminică.

    Câmpul de la Jazal, de talie mijlocie, se află la nord-vest de oraşul antic Palmira, cucerit de jihadişti, în apropiere de principalele zăcăminte de gaze naturale din Siria şi de instalaţii de extracţie în valoare de milioane de dolari.

    Armata, care luptă să reia controlul asupra oraşului şi regiunii, cucerite de jihadişti în mai, a reuşit să securizeze perimetrul câmpului petrolifer în iunie.

    Observatorul a mai anunţat că 16 militanţi, inclusiv cinci jihadişti străini, au fost ucişi în atacuri aeriene pe care coaliţia împotriva Statului Islamic le-a efectuat în zona oraşului Rakka, proclamat “capitala califatului”.

    Insurgenţi islamişti au bombardat centrul Damascului, omorând cel puţin o persoană şi rănind alte câteva zeci, potrivit televiziunii de stat.

     

  • Hollande anunţă că Franţa va efectua atacuri aeriene în Siria împotriva Statului Islamic

    Franţa începe misiuni de recunoaştere aeriană marţi, în vederea lansării unor atacuri împotriva SI, a precizat şeful statului francez.

    Hollande a făcut acest anunţ luni, la Palatul Elysee, în cadrul conferinţei sale de presă semestriale.

    El a exclus posibilitatea ca Parisul să trimită trupe la sol în Siria.

    Potrivit ONU, este 220.000 de persoane au fost ucise în războiul civil din Siria, iar nouă milioane de sirieni s-au strămutat în alte părţi ale ţării sau au părăsit-o, fugind din calea violenţelor.

     

  • Putin: Bashar al-Assad este pregătit să organizeze alegeri parlamentare şi să împartă puterea

    “În mare, se aşteaptă ca o unificare a forţelor care luptă împotriva terorismului să aibă loc în paralel cu un fel de proces politic în Siria”, a declarat Putin pentru presă vineri, la Vladivastok, la Forumul Economic Estic.

    Al-Assad “este de acord cu acest lucru, inclusiv cu organizarea unor alegeri anticipate parlamentare, dar şi cu stabilirea unor contacte cu (membrii) aşa-numitei opoziţii sănătoase şi aducerea lor la conducere”, a declarat Putin, citat într-un comunicat emis de Kremlin.

    “Aceasta este o problemă de dezvoltare internă a Siriei. Noi nu impunem nimic, dar suntem pregătiţi să promovăm acest dialog sirian intern“, a adăugat el.

    Rusia este unul dintre aliaţii apropiaţi ai Guvernului sirian încă din perioada sovietică şi s-a opus cu îndârjire îndemnurilor comunităţii internaţionale de îndepărtare a lui al-Assad de la putere, într-un efort de a aduce pacea în ţară.

    Putin nu a exclus în mod expres mobilizarea unor trupe ruseşti în război, dar a anunţat că această problemă nu se află încă pe agendă, potrivit agenţiei Interfax. El a apreciat că este prematur să se vorbească despre trimiterea de trupe ruseşti în lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI).

    Kremlinul a dezminţit anterior o informaţie din presa israeliană, potrivit căreia Rusia intenţionează să trimită avioane de război în Siria, pentru a lupta împotriva SI.

    Casa Albă a anunţat miercuri că este “la curent” cu informaţii potrivit cărora Rusia ar fi mobilizat deja personal militar în avioane în Siria.

    “Monitorizăm aceste informaţii destul de îndeaproape“, a declarat Josh Earnest, un purtător de cuvânt al preşedinţiei americane. El a notat că orice sprijin militar acordat regimului al-Assad este “atât destabilizator, cât şi contraproductiv”.

    El a mai spus că Statele Unite ar saluta o susţinere şi o contribuţie din partea Rusiei la coaliţia împotriva SI, conduse de Washington.

    Conflictul din Siria, care a început în 2011, s-a soldat cu cel puţin 250.000 de morţi, potrivit ONU. Peste jumătate din populaţia ţării de dinainte de război – de 22,4 miliane de oameni – a fost nevoită să se strămute în ţară sau să o părăsească.

    Putin le-a spus jurnaliştilor că refugiaţii sirieni fug în primul rând de gruparea teroristă Statul Islamic, care a cucerit, în ultimul an, porţiuni vaste din Siria, devastată de război, şi Irak.

    “Oamenii fug nu de regimul lui bashar al-Assad, ci de Statul Islamic, care a cucerit teritorii semnificative în Siria şi Irak”, a declarat Putin, la Forum.

    “Dar noi înţelegem că sunt necesare schimbări politice”, a continuat el. “Cooperăm cu partenerii noştri din Siria”, a adăugat Putin.

    Moscova a primit, în ultimele săptămâni, atât numeroşi lideri din Orientul Mijlociu, cât şi reprezentanţi ai opoziţiei siriene, într-un efort de a-şi redobândi rolul de mediator în regiune.

    Popularitatea lui Putin în străinătate a crescut la sfârşitul lui 2013, când Rusia a negociat un acord de distrugere a arsenalului chimic sirian, însă doar câteva luni mai târziu Moscova anexa Peninsula ucraineană Crimeea, ceea ce a ştirbit în mod semnificativ reputaţia preşedintelui rus pe scena mondială.

    Rusia încearcă, în prezent, să redevină un mediator în Orientul Mijlociu, cu scopul de a-l proteja pe al-Assad, care conduce Siria de 15 ani şi care este unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai Moscovei în regiune.

    Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în Siria în 2012. Al-Assad a fost reales anul trecut, cu aproximativ 90% din voturile exprimate.

  • Acest refugiat sirian era pe culmile disperării. Până când o fotografie i-a schimbat complet viaţa

    În urmă cu o săptămână, Abdul, un refugiat sirian în Liban, vindea pixuri pe străzile Beirutului pentru a încerca să supravieţuiască. Îşi ţinea în braţe fetiţa epuizată, când i s-a întâmplat ceva incredibil

    Acest refugiat sirian era pe culmile disperării. Până când o fotografie i-a schimbat complet viaţa

  • Reţeaua teroristă Stat Islamic a ocupat noi teritorii în nordul Siriei

    Teroriştii au ocupat câteva sate din provincia Alep şi au intensificat ofensiva pentru capturarea altora.

    Printre localităţile ocupate figurează şi Marea, un sat situat la 20 de kilometri sud de frontiera Siriei cu Turcia.

    “Dacă progresele continuă, zonele rurale din nordul provinciei Alep ar putea cădea”, a avertizat un insurgent sirian.

    Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a confirmat că reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic a ocupat cinci sate situate în apropierea frontierei siriano-turce.

    Siria se confruntă, începând din martie 2012, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 220.000 de morţi.

  • Germania a renunţat să-i trimită pe imigranţii din Siria în ţările prin care au intrat în UE

    Decizia germană – anunţată marţi, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp – “este singurul caz pe care-l cunoaştem în rândul statelor membre” ale Uninii, a comentat la Bruxelles Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene (CE).

    Gestul Berlinului “constituie o recunoaştere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure” afluxul excepţional de imigranţi, ca în cazul Greciei sau Italiei, a continuat Bertaud.

    “Europa se află într-o situaţie care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur şi simplu”, a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel, îndemnând într-un “dialog cu cetăţenii” la o mai repartizare mai dreaptă a primirii refugiaţilor în cadrul Uniunii Europene.

    Aceşti imigranţi, care apucă “ruta Balcanilor de Vest”, traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părţi ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard.

    Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depăşită de situaţie, şi-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranţi înapoi în Grecia cu lovituri de baston.

    “Am fost opriţi în Macedonia timp de două zile. Forţele antirevoltă erau teribile. Poliţia a recurs la arme şi la gaze lacrimogene”, a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).

    “Epuizaţi şi traumatizaţi”

    În sudul ţării, centrul de primire Presevo înregistrează sosirea a aproximativ o mie de persoane pe zi, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), care înregistrase peste 700 numai marţi dimineaţa.

    Iar 600-700 de imigranţi aşteptau să poată trece din Macedonia în Grecia.

    Deşi ocolită de valul de imigranţi, Bulgaria a anunţat că a trimis militari să consolideze cele patru posturi de frontieră cu Macedonia.

    Iar Austria a decis să mobilizeze aproximativ 500 de militari, pentru a instala adăposturi şi a distribui ajutoare alimentare.

    La Geneva, o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Melissa Fleming, a anunţat că “situaţia s-a calmat după scenele de haos de săptămâna trecută” la frontiera greco-macedoneană, dar a anunţat că ONU se aşteaptă ca numărul imigranţilor să ajungă la 1.500-3.000 pe zi în acest sector.

    Potrivit lui Fleming, “mulţi vin din ţări afectate de violenţe şi conflicte, ca Siria şi Afganistan” şi sosesc “epuizaţi şi traumatizaţi”.

    Din ianuarie şi până în iunie, 102.000 imigranţi au pătruns în UE prin Macedonia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Muntenegru şi Kosovo, faţă de 8.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Agenţiei FRONTEX însărcinate cu frontierele externe ale spaţiului Schengen.

    Plan de acţiune

    În total, potrivit Frontex, în primele şapte luni ale anului numărul de imigranţi de la frontierele UE a atins 340.000, faţă de 123.000 în aceeaşi perioadă a lui 2014.

    Numai săptămâna trecută, aproximativ 5.300 de persoane, provenind în principal din Africa subsahariană, au fost salvate pe Mediterana, în cadrul mai multor zeci de operaţiuni de salvare efectuate de către Marina italiană sau Misiunea europeană Triton.

    La Summitul Balcanilor de Vest, prevăzut joi la Viena, Austria urmează să propună un plan de acţiune în cinci puncte, care prevede: intensificarea luptei împotriva reţelelor de călăuze, o repartizare “mai echitabilă” a refugiaţilor între statele UE, o cooperare consolidată în domeniul securităţii, un ajutor către ţările de origine ale imigranţilor şi o “strategie de azil la scară europeană”.

    Însă Raportorul Special ONU pentru Drepturile Migranţilor François Crépeau a apreciat că este necesar ca UE să elaboreze o politică de primire a imigranţilor “coerentă, globală” şi care să respecte drepturile omului.

  • Turcia şi Statele Unite vor intensifica raidurile aeriene împotriva teroriştilor din nordul Siriei

    Discuţiile dintre Washington şi Ankara pe tema acestui plan militar au fost finalizate duminică, iar la raidurile aeriene ar putea participa aliaţi regionali precum Arabia Saudită, Qatar şi Iordania, precum şi Marea Britanie şi Franţa, a explicat Cavusoglu într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

    “Discuţiile tehnice au fost finalizate duminică, iar operaţiunea, care va consta în raiduri intense contra reţelei Stat Islamic, va începe curând”, a spus Cavusoglu.

    “Obiectivul nostru este să eliminăm reţeaua Stat Islamic atât din Siria, cât şi din Irak, altfel nu se pot instaura pacea şi securitatea”, a subliniat Cavusoglu.

    Turcia şi Statele Unite au stabilit să creeze o zonă demilitarizată între două oraşe siriene ocupate de reţeaua teroristă Stat Islamic, după care vor permite accesul în regiune membrilor Armatei Siriene Libere (ASL), forţa opoziţiei moderate din Siria.

    Turcia a lansat, pe 24 iulie, o operaţiune “antiteroristă”, atacând poziţii militare kurde din Irak şi militanţi ai reţelei sunnite Stat Islamic, în Siria. Turcia a iniţiat raidurile aeriene ca reacţie la atacul terorist din oraşul Suruc, soldat cu 32 de morţi şi revendicat de reţeaua teroristă Stat Islamic. Este prima dată în ultimii doi ani când armata turcă atacă poziţii ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o grupare paramilitară care luptă de zeci de ani pentru obţinerea autonomiei în Turcia şi care este implicată, de circa un an, în confruntări cu reţeaua teroristă Stat Islamic. Aripa militară a PKK a revendicat recent uciderea a doi poliţişti turci care ar fi colaborat cu organizaţia teroristă sunnită Stat Islamic, activă în Siria, Irak, nordul Egiptului şi nordul Libiei.

    Siria se confruntă, începând din martie 2012, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 220.000 de morţi.

  • Statul Islamic plănuieşte să trimită militanţi bolnavi de SIDA în misiuni sinucigaşe

    Agenţia de ştiri kurdo-siriană, care citează surse medicale locale, scrie că cel puţin 16 luptători SI au fost diagnosticaţi cu SIDA în oraşul al-Mayadeen din provincia siriană Deir ez-Zor (est).

    Militanţii – printre care se află şi străini – sunt ţinuţi în prezent în carantină într-un spital local, după ce ar fi fost infectaţi cu HIV de către două femei marocane.

    – Panică în SI

    Agenţia de presă, pentru care lucrează un grup de jurnalişti şi activişti media care relatează din interiorul Siriei şi din străinătate, afirmă că liderii SI plănuiesc să-i folosească pe aceşti militanţi ca atacatori sinucigaşi.

    Un militant indonezian, care i-a transmis în urmă cu câteva luni virusul HIV scalvei sale sexuale yazidi, a fost executat de către gruparea teroristă în provincia siriană Hasakah.

    Potrivit unor informaţii, militantul donase sânge unui spital aflat sub controlul SI, în regiune, înainte să fie diagnosticat cu SIDA.

    Sclava sa sexuală yazidi a fost vândută ulterior altor membri SI.

    Potrivit ARA News, gruparea este îngrijorată în legătură cu răspândirea SIDA în rândul militanţilor, care sunt trimişi din acest motiv să-şi facă analize la spitale.

    – Mii de femei yazidi, în continuare captive

    Se estimează că mii de yazidi sunt ţinuţi în captivitate de către SI în Irak şi Siria.

    Femei yazidi, violate în mod repetat, au fost luate ca soţii sau scalve sexuale de către luptători SI.

    Femeile yazidi care au reuşit să evadeze sunt puternic traumatizate de acest coşmar.