BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Platforma care îţi aduce vecinii mai aproape: face legătura între vecinii care au nevoie de ajutor şi persoanele care pot oferi acest ajutor

    Vecinultău.ro este o aplicaţie web, accesibilă şi funcţională la nivel naţional, care facilitează legătura online, directă şi gratuită între persoane din grupuri sociale vulnerabile – seniori de peste 65 de ani, persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale etc – cu voluntarii din imediata lor vecinătate – pe o rază de la 1 km până la 5 km – înscrişi pe platformă. Voluntarii pot ajuta beneficiarii din imediata proximitate cu trei tipuri de servicii: procurarea de alimente, cumpărarea de medicamente, plimbarea animalului de companie.

    Astfel, prin accesarea unei platforme prietenoase, beneficiarii vor putea să rămână acasă, în siguranţă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei.

    Ajutorul oferit de un voluntar din imediata sa vecinătate (rază de 1 km până la 5 km), identificat în prealabil prin poză de profil şi date personale, are capacitatea de a spori gradul de încredere al persoanei ce solicită serviciul.

    Prin utilizarea platformei Vecinultău.ro, se poate descentraliza sistemul de preluare a comenzilor prin servicii de tip call-center care, de regulă, implică parcurgerea unor distanţe mari de la magazine la beneficiari. Astfel, faptul că voluntarii pot face şi livra cumpărăturile în imediata lor vecinătate (de la magazinul din colţ) diminuează traficul şi expunerea socială, care ar putea spori riscul de contaminare.

    Potrivit reprezentanţilor acestei platforme, serviciile voluntarilor înscrişi pe platforma Vecinultau.ro sunt disponibile în toată ţara, inclusiv la nivelul micilor comunităţi, unde iniţiativele civice de ajutorare a persoanelor vulnerabile de obicei nu ajung.

    Serviciile de punere în legătură sunt gratuite, iar costul alimentelor şi al medicamentelor este cel de pe bonul de casă. Plimbarea animalului de companie este gratuită.

    Beneficiarii sunt oameni din grupurile vulnerabile – seniori de peste 65 de ani, persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale etc – aflaţi în dificultate/imposibilitate de a se deplasa pentru a îşi face cumpărăturile de alimente şi de medicamente sau fără posibilitatea de a-şi plimba animalul de companie.

    Voluntarii sunt persoane fizice care îndeplinesc anumite condiţii, ONG-uri, instituţii, municipalităţi care vor să îşi ajute vecinii, concetăţenii din categoria celor menţionaţi mai sus.

    Cei ce solicită aceste servicii pot identifica online pe hartă voluntarii din imediata lor vecinătate – pe o rază de la 1 km până la 5 km –  şi le pot cere direct ajutorul, având acces rapid şi uşor la datele lor de contact – adresă de email, telefon.

    De asemenea, rudele sau prietenii aflaţi în alte localităţi/străinătate şi care sunt în imposibilitatea de a ajuta persoanele din categoriile de beneficiari descrise anterior, pot lua legătura cu voluntarii din vecinătatea persoanelor în nevoie, pentru a le acorda asistenţă.

    Voluntarii vor putea descărca şi printa un afiş, pe care să îl completeze cu date lor de contact şi pe care să îl lipească în zona geografică pe care o “deservesc”, facilitând astfel beneficiarilor, care nu sunt conectaţi la internet, accesul la toate informaţiile menţionate mai sus.

    Condiţiile concrete cu privire la lista de cumpărături, preţuri; predarea/preluarea cumpărăturilor; metoda de plată vor fi stabilite direct între beneficiari şi voluntari. Toţi participanţii se obligă să respecte regulile de igienă, de distanţare socială şi de mobilitate recomandate pe perioada pandemiei de COVID-19 şi impuse de platformă. 

  • 12 firme private din Prahova vor să furnizeze servicii şi produse necesare luptei cu Covid-19

    12 firme private din judeţul Prahova sunt dispuse să-şi adapteze producţia în vederea furnizării de produse sau servicii necesare prevenirii şi diminuării efectelor răspândirii epidemiei COVID-19, răspunzând astfel unei iniţiative a Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, în colaborare cu Instituţia Prefectului judeţului Prahova.

    Aceste companii au ridicat o serie de probleme, pe care conducerea CCI Prahova le-a transmis către Liviu Rogojinaru, Sectretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Printre aceste probleme se numără: modalitatea de obţinere a certificatelor autorizării, aprobărilor, avizelor, standardelor, precum şi condiţiile în care aceste companii pot produce şi vinde produsele/serviciile ofertate; identificarea unor furnizori de materii prime la nivel naţional care să poată fi puşi în contact cu potenţialii producători; asigurarea unei pieţe de desfacere a produselor finite, în condiţiile în care companiile investesc în reconversia procesului de producţie.

    “Considerăm că prin această acţiune putem ajuta atât societatea civilă, cât şi activitatea economică a mediului de afaceri, prin furnizarea de materii prime şi materiale necesare combaterii epidemiei, dar şi printr-o activitate care să asigure o continuitate a procesului de producţie”, a precizat preşedintele CCI Prahova, Aurelian Gogulescu.

    Iată şi lista companiilor din Prahova care şi-au exprimat intenţia de a se implica în acest proces de producţie: Clinica Plush (poate produce dezinfectant, geluri dezinfectante), Diadvox (dezinfectanţi, substanţe biocide, poate aduce kit-uri de testare), Ivamod (halate medicinale, botoşei, bonete), Simplytex Manufactiring (halate medicinale, combinizoane, măşti), Laborex (au un produs biocid pe bază de clor numit Bioreduct), Arpacor (poate ambala alcool medicinal în PET), Uzuc (se pregăteşte să distribuie Hipoclorit de Sodiu 1,25%, ambalat direct în IBC de 1.000 l cu supapă de gaze, corespunzător  normelor ADR), Algamed Service (poate produce instalaţii de fluide medicale), Siati Serv Internaţional (poate confecţiona şi livra halate, combinizoane, capişoane, măşti), Armada Complete Solution (oferă servicii de dezinfecţie cu ultraviolete UV-C şi curăţenie office, industrială şi rezidenţială), Stefa Invest (servicii de dezinfecţie), Dinconstruct Metprofil (construcţii metalice, poate executa containere metalice în diverse scopuri: depozitare, birouri, locuire, grupuri sanitare, vestiare, arhivare, sala de mese).

     

  • Conduce o afacere de livrări de peste 2 miliarde de dolari, dar el continuă să livreze mâncare cu maşina alături de angajaţii săi

    După ce a încercat, fără succes, să găsească o companie care să ofere servicii de livrare a mesei pentru nopţile petrecute la birou, William Shu a decis să înfiinţeze el însuşi, alături de un bun prieten, un astfel de business. Aşa a apărut Deliveroo, serviciu prezent astăzi în circa 200 de oraşe din peste zece ţări.

    William Shu s-a născut în decembrie 1979, în Connecticut, SUA, într-o familie taiwaneză, şi a urmat Universitatea Northwestern. Primul său loc de muncă, în 2001, a fost ca bancher de investiţii, în cadrul Morgan Stanley din New York, iar mai târziu a lucrat ca analist pentru A.C. Capital Advisors şi ESO Capital. În 2012 a absolvit Wharton Business School. Doar un an mai târziu, alături de prietenul său din copilărie, Greg Orlowski, care lucra ca inginer software, a fondat Deliveroo.

    Lui Shu i-a venit ideea de a pune bazele unui business de livrări în timp ce lucra în biroul din Londra al companiei Morgan Stanley, unde a sesizat lipsa opţiunilor de livrare de la restaurante când rămânea la birou până târziu în noapte. El a fost, de altfel, primul curier al companiei, livrând mâncare în fiecare zi timp de opt luni pentru a înţelege experienţa clienţilor. Veniturile companiei vin din comisioanele plătite de restaurante şi de clienţi pentru fiecare comandă, care este plasată prin intermediul aplicaţiei sau al site-ului companiei, fiind livrată apoi de către curieri cu maşina, bicicleta sau motocicleta.

    Deliveroo a funcţionat la Londra în primii doi ani, crescând prin intermediul recomandărilor. În 2015, compania s-a extins la nivel internaţional, primele oraşe din afara Marii Britanii în care a ajuns fiind Paris, Berlin şi Dublin. În februarie 2016, Orlowski, care lucrase în funcţia de CTO, a hotărât să se retragă din business, motivând că vrea să petreacă mai mult timp cu soţia sa la Chicago după naşterea fiicei lor. La jumătatea lunii iunie 2016, cei doi antreprenori au primit premiul pentru „Cei mai bun fondatori ai unui start-up”, care se acordă companiilor de tehnologie, în cadrul evenimentului „The Europas Startup Conference and Awards”. Compania a primit, de asemenea, titlul de „Start-up-ul cu cea mai rapidă creştere a anului”.

    În aprilie 2017, compania a lansat Deliveroo Editions, un concept care se concentrează pe dezvoltarea unei reţele de „bucătării fantomă”– bucătării situate în restaurante, dar separat de bucătăriile proprii ale acestora, fiind folosite doar pentru pregătirea meselor destinate livrării. În acelaşi an, businessul a lansat şi Deliveroo Plus, un serviciu de abonament care oferă clienţilor din Marea Britanie livrare gratuită nelimitată.

    Shu, care ocupă funcţia de CEO al companiei, continuă încă să livreze mâncare clienţilor din Londra la fiecare câteva săptămâni. El a primit o serie de critici pentru că şi-a majorat salariul personal cu 22,5%, la 125.000 de lire sterline pe an, în ciuda unor pierderi masive înregistrate de companie în anul 2016, cauzate în principal de cheltuielile administrative, cum ar fi angajarea unui personal nou şi deschiderea unui nou birou în Londra, dar şi de bonusurile acordate de Shu directorilor şi sutelor de angajaţi din sediul central, care s-au ridicat la aproape 4,5 milioane de lire sterline.

    În decembrie 2017, un studiu realizat de compania de consultanţă macroeconomică Capital Economics a arătat că Deliveroo a contribuit la crearea a 7.200 de locuri de muncă în Marea Britanie, la nivelul întregii industrii a restaurantelor, de la lansarea sa în 2013, crescând totodată şi veniturile industriei cu 460 de milioane de lire sterline până în iunie 2017. Anul trecut, businessul a obţinut o investiţie de 575 de milioane de dolari din partea gigantului Amazon, „ceea ce i-a crescut, probabil, valoarea la peste 2 miliarde de dolari”, potrivit Business Insider. În prezent, Deliveroo operează în circa 200 de oraşe prin intermediul unei echipe de peste 5.600 de angajaţi, în timp ce numărul colaboratorilor este de aproximativ 20.000 de persoane. 

  • Ce presupune noua lege care reglementează activitatea retailerilor alimentari

     

    Vineri, 27 martie, a fost promulgată de către Preşedintele României Legea nr. 28/2020 care modifică o serie de prevederi importante ale Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Specialişii Filip & Companii Cătălin Suliman (partener) şi Dragoş Iordache (associate) descriu într-un material transmis presei care sunt modificările principale aduse legii 321 şi care este impactul lor asupra retailului alimentar, unul dintre cele mai active sectoare economice în prezent.

    Redăm în întregime materialul transmis de reprezentanţii Filip & Company, precizând că informaţiile reprezintă în întregime punctul de vedere al casei de avocatură:

    O lege nouă, mai multă claritate? – Nu neapărat.

    În iulie 2016, când legea 321 a fost ultima oară modificată, s-au creat nemulţumiri şi impredictibilitate cu privire la ce intra sub interdicţia facturării/ refacturării taxelor şi serviciilor şi ce nu. Punctul central al modificării din 2016, precum şi al celei de astăzi, rămâne reglementarea taxelor şi serviciilor care reprezintă o componentă foarte importantă a veniturilor retailer-ilor, atât în România, cât şi în majoritatea statelor UE.

    Deşi aduce câteva clarificări utile, legea nr. 28/2020 ratează ocazia de a răspunde clar multor întrebări rămase fără un răspuns clar în ultimii 4 ani. Printre întrebările deschise numim, cu titlu de exemplu, caracterul permis şi/ sau condiţiile în care se pot factura servicii pentru plasarea de gondole sau de capete de raft, pentru accesarea de raportări financiare sau, mai nou, în mediul online, pentru asigurarea prezenţei permanente la raftul virtual.

    Taxe şi servicii – permise sau nu?

    Noua reglementare flexibilizează regimul anterior şi realizează trecerea de la o interdicţie absolută a taxelor şi serviciilor între retaileri şi furnizori, la o permisiune condiţionată. Aceasta stabileşte principiul interdicţiei facturării/ refacturării doar a serviciilor care nu sunt legate de actul comercial.

    Fără a detalia suplimentar, legea se limitează la a menţiona că nu sunt legate de actul comercial serviciile privind extinderea reţelei de distribuţie a retailer-ului, amenajările spaţiilor de vânzare ale retailer-ului sau operaţiunile şi evenimentele de promovare a activităţii şi imaginii retailer-ului. Chiar şi anterior adoptării legii noi, era destul de clar în retailul alimentar că taxele percepute pentru deschiderea de magazine noi, cele privind amenajarea spaţiilor interioare şi exterioare ale retailer-ului ori cele care vizau finanţarea anumitor evenimente ale retailer-ilor (de exemplu, evenimente aniversare ori festivaluri sezoniere) nu sunt permise.

    Corelativ principiului interdicţiei enunţat anterior, legea nouă stabileşte şi o exceptare. Sunt exceptate categoriile de servicii menţionate în paragraful anterior care vizează activităţi de promovare a produselor achiziţionate de la furnizor, cu condiţia să fie stabilite contractual în mod clar şi în prealabil prestării serviciilor. Cu toate acestea, printre categoriile de taxe/ servicii care nu au legătură cu actul comercial şi care nu pot beneficia de vreo exceptare, ne putem gândi la: taxe pentru renovarea/ repararea magazinelor retailer-ilor, garantarea marjei de profit a retailer-ului, precum şi orice alte modalităţi de finanţare a activităţilor ale căror riscuri, prin natura lor, revin retailer-ilor, iar nu furnizorilor.

    Pentru categoriile de servicii permise de lege, anume acelea care sunt legate de actul comercial, legea 28/2020, similar reglementărilor UE în materie, stabileşte doar că acestea trebuie să fie agreate contractual (n.n., în mod clar şi lipsit de ambiguitate), în principal pentru a evita facturarea unor servicii prestate, dar neagreate anterior. Astfel, în spiritul reglementărilor UE, legea stabileşte două categorii de servicii: (1) cele care nu sunt legate de actul comercial, pe care retailerii nu le pot factura nici măcar dacă agreează în scris acest lucru cu furnizorul, respectiv (2) cele care sunt legate de actul comercial, pe care retailerii le pot factura, cu condiţia ca acestea să fie agreate contractual, în mod clar şi fără ambiguitate. În legătură cu acest ultim punct, considerăm util şi necesar ca documentul contractual să fie agreat şi semnat anterior începerii prestării efective a serviciilor.

    Alte modificări importante – termene de plată, sancţiuni şi obligaţii specifice

    Legea nr. 28/2020 aduce şi alte câteva modificări importante. În primul rând, aceasta modifică termenele de plată a bunurilor – pentru produsele alimentare proaspete, acesta creşte la 14 zile lucrătoare de la recepţie, iar pentru celelalte categorii de bunuri alimentare, legea renunţă la termenul anterior de 30 de zile calendaristice, lăsând stabilirea acestuia la latitudinea părţilor, potrivit legii. În al doilea rând, noua reglementare modifică regimul sancţiunilor – pentru prima categorie de contravenţii (inclusiv taxe şi servicii şi vânzare în pierdere), se elimină măsura suspendării autorizaţiei de funcţionare în caz de abatere repetată, iar pentru celelalte două categorii, legea înăspreşte sancţiunile, care pot ajunge în prezent la 250.000 Lei.

    Sesizăm, totodată, şi o posibilă necorelare legislativă a legiuitorului care, deşi la articolul 12 stabileşte posibilitatea (iar nu obligaţia!) retailer-ului de a achiziţiona anumite produse prin parteneriate directe, la articolul 16 privind sancţiunile, stabileşte o amendă cuprinsă între 200.000 şi 250.000 Lei pentru nerespectarea articolului 12. Nu în ultimul rând, ca urmare a procedurii de infringement demarate împotriva României de către Comisia Europeană, se elimină obligaţiile în sarcina retailer-ilor de favorizare a comercializării/ promovării produselor româneşti.

    Intrare în vigoare şi modificarea contractelor în vigoare

    Legea intră în vigoare în 45 de zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial. Contractele în desfăşurare trebuie modificate pentru a fi aduse în acord cu noile prevederi în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii (iar nu de la data publicării!). De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se aşteaptă adoptarea de norme metodologice de aplicare a legii 321. Cu toate acestea, notăm că şi forma veche a legii a prevăzut această obligaţie, însă fără vreun rezultat.

    Aşteptări

    Credem că după încetarea stării de urgenţă vom vedea o revenire către serviciile de promovare şi marketing, existând interes din partea producătorilor să îşi promoveze produsele. De asemenea, aşteptăm şi o promovare susţinută a produselor româneşti existând campanii de susţinere a producătorilor locali în contextul actual, post pandemie.


     

  • O companie din piaţa locală vine cu o soluţie pentru businessurile care operau până acum doar în offline şi sunt nevoite să îşi reconfigureze modelul de activitate

    Integratorul de servicii de marketing direct Mediapost Hit Mail îşi oferă sprijinul pentru toate magazinele care până în prezent vindeau exclusiv sau 90% offline, iar acum se văd nevoite să îşi reconfigureze întreg modelul de business, oferindu-le servicii logistice de e-commerce, de contact center şi de comunicare one-to-one. În contextul actual, în care cele mai multe magazine, în afara celor alimentare şi a farmaciilor, s-au închis ori sunt pe cale să o facă, este necesară o schimbare de paradigmă şi intrarea în mediul online, pentru evitarea scăderii masive a veniturilor, a disponibilizărilor şi, în cele din urmă, a falimentelor.

    Comerţul tradiţional din România trebuie să facă rapid o reconfigurare online a modului în care funcţionează, iar pentru acest lucru are nevoie de resurse şi know-how care includ: platforme logistice pentru comerţul electronic, sisteme integrate de relaţii cu consumatorii, prin telefon, chat, mesagerie şi e-mail, precum şi marketing one-on-one. De asemenea, magazinele vor avea nevoie şi de soluţii de transport si livrare (flote de maşini, curieri, transportatori) şi de spaţii de depozitare.

    „În acest moment, punem bazele unui nou canal de vânzare pentru un segment de clienţi care până acum vindea exclusiv sau aproape exclusiv offline şi le oferim sprijin pentru configurarea întregului ecosistem online, astfel încât să facă vânzări şi să aibă venituri în maximum două săptămâni. Consider că rapiditatea cu care începi să operezi integral online este vitală în această perioadă, astfel că ne sprijinim clienţii atât prin soluţii logistice integrate de e-commerce, de comunicare one-to-one integrată cu consumatorii (call-center, message center, email), cât şi cu flota noastră de autovehicule”, a explicat Marian Şeitan, director general al grupului Mediapost Hit Mail.

    Compania pune la dispoziţia clienţilor săi o soluţie logistică integrată pentru comerţul electronic, Fulfill.ro, care încorporează serviciile de preluare, depozitare, realizare de colete şi administrare a retururilor, cu timpi de execuţie şi costuri optimizate. Fulfill.ro, aplicaţie lansată în 2013 şi îmbunătăţită în mod constant de atunci, reuşeşte să armonizeze perfect serviciile efectuate online, pe website, cu cele de curierat.

    Întregul proces logistic se desfăşoară în depozitul Mediapost situat în Dragomireşti-Vale, pe centura de Nord-Vest a Bucureştiului, care ocupă o suprafaţă de 10.000 mp. Acesta este dotat la standarde internaţionale şi a fost inaugurat în iulie 2019. În plus faţă de soluţiile logistice, Mediapost Hit Mail are un centru de contact (call-center) cu 40 de profesionişti care se ocupă de relaţia site-urilor de comerţ electronic cu consumatorii, prin linii de informare telefonică, whatsapp şi mesagerie online, precum şi sisteme de comunicare multi-canal (SMS, email, notificări).

    „În 2019, valoarea cumpărăturilor online în România s-a situat în jurul a 5 miliarde de euro, iar anul acesta estimăm o adevărată explozie pe acest segment, generată de criza COVID-19, care va duce probabil la o dublare a comerţului online, vânzările putând ajunge astfel, din estimările noastre, la 10 miliarde de euro în 2020. În acest context, este evident că toate magazinele şi afacerile care nu au canale de vânzare online bine implementate riscă să aibă pierderi din care îşi vor reveni foarte greu sau deloc. De aceea, soluţia subcontractării serviciilor logistice de e-commerce şi de comunicare cu consumatorii de e-commerce către un integrator specializat, aşa cum cum suntem noi, poate fi unica soluţie de supravieţuire”, a mai punctat Marian Şeitan.

  • Sondaj INS: O treime din managerii din industrie se aşteaptă ca activitatea să se restrângă în aprilie cu până la 50%

    Sondajul Institutului Naţional de Statistică (INS) privind activitatea economică din România, în cadrul căruia au fost intervievaţi mai mulţi manageri din comerţ, servicii sau industrie, arată că o treime dintre managerii din industrie se aşteaptă ca activitatea să se restrângă în aprilie cu până la 50%.

    Per ansamblu, unul din cinci manageri a menţionat că până la sfârşitul lunii martie activitatea ar putea scădea cu până la 25%. Trei sferturi din managerii care au menţionat că activitatea va creşte sunt din sectorul comerţ cu amănuntul.

    Managerii întreprinderilor au fost întrebaţi asupra percepţiei privind evoluţia activităţii economice, respectiv dacă vor considera că activitatea se va restrânge cu până la 25%, între 25-50%, peste 50% sau se va închide, dar şi dacă activitatea nu se va restrânge sau chiar ar putea creşte. Având în vedere incertitudinea evoluţiei epidemiei Covid-19, managerii au avut posibilitatea de a opta pentru versiunea de răspuns „nu pot estima”.

    „Referitor la evoluţia activităţii din cursul lunii aprilie 2020, gradul de incertitudine creşte, astfel peste 48% dintre respondenţi au menţionat că nu pot estima cum va evolua activitatea economică. Ponderea managerilor care au estimat că activitatea nu se va restrânge în cursul lunii aprilie s-a redus la jumatate din valoarea lunii martie. În industrie, circa o treime dintre respondenţii care au menţionat că activitatea se va restrânge în cursul lunii aprilie au apreciat că activitatea ar putea fi redusă între 25% şi 50%”, se arată în comunicatul INS.

    Cele mai afectate vor fi întreprinderile mici şi mijlocii ai căror manageri au estimat ca principal risc reducerea cu peste 50% sau chiar închiderea activităţii.

    „În ceea ce priveşte estimarea evoluţiei numărului de salariaţi până la sfârşitul lunii martie, aproape un sfert dintre manageri au menţionat că nu pot estima cum va evolua acesta. Scăderile cele mai mari sunt estimate a se înregistra în sectorul servicii. Incertitudinea pentru luna aprilie creşte, astfel ponderea managerilor care au menţionat că nu pot estima evoluţia numărului de salariaţi a fost de 43% din total respondenţi.”

     

  • Cu ce soluţie vine o companie românească pentru a limita răspândirea coronavirusului

    În perioada următoare, compania 100% românească Blue Lagoon Clean va continua să funcţioneze şi să asigure servicii de curăţare şi dezinfectare a hainelor şi covoarelor, propunându-şi să introducă o serie de măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului în rândul clienţilor din Bucureşti şi Ilfov – aria de acoperire a businessului. „Conform prevederilor Ordonanţei Militare nr. 2 din 21.03.2020 privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, articolul 2, punctul 1: se suspendă temporar activităţile de comercializare cu amănuntul, a produselor şi serviciilor, în centrele comerciale în care-şi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu excepţia vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice şi a serviciilor de curăţătorie. În condiţiile în care în general igiena şi dezinfectarea reprezintă una din uneltele importante prin care putem limita răspândirea infecţiei cu noul coronavirus şi în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, decizia Blue Lagoon Clean este de a păstra punctele noastre de lucru din centrele comerciale deschise în continuare. Totuşi, recomandăm tuturor clienţilor să folosească serviciul nostru de colectare şi livrare gratuită, disponibil în Bucureşti şi Ilfov”, spune Cristina Tarasevici, co-fondatoare Blue Lagoon Clean. Rolul detergenţilor dezinfectanţi avizaţi este acum mai important ca niciodată, deoarece reprezintă o măsură de protecţie suplimentară, astfel încât riscul de infecţie să fie minimizat, notează reprezentanţii companiei. Dezinfectarea hainelor se face prin caracterul biocid al detergenţilor. „La Blue Lagoon Clean, procesul de curăţare şi dezinfectare a hainelor se face atât prin detergenţii care au aviz din partea Ministerului Sănătăţii, cât şi prin procesul de călcare şi uscare profesională.”

    Printre măsurile luate până în prezent de echipa Blue Lagoon Clean pentru siguranţa angajaţilor şi clienţilor, se numără: instalarea de pompe de dozaj automat pentru programele normale de spălare cu apă, astfel încât să fie eliminată orice posibilitate de eroare umană, dezinfectarea suprafeţelor după fiecare persoană, păstrarea limitei de distanţă, echiparea maşinilor cu soluţii dezinfectante. De asemenea, se recomandă tuturor clienţilor ca plăţile să se efectueze cu cardul.
     
    „Am mărit dozajul în cazul detergenţilor dezinfectanţi, astfel încât să asigurăm igienizarea hainelor. Personalul din centrele de colectare a fost instruit şi a primit materialele necesare pentru dezinfectarea suprafeţelor, procedură care se face după fiecare client, cât şi materiale de protecţie personală, cum ar fi mănuşile sterile. Clienţii sunt instruiţi să păstreze o distanţă de 1,5 m unul faţă de celălalt, dar şi faţă de personalul de la recepţie. Cu privire la personalul din procesare, aceştia au un set de reguli cu privire la dezinfectarea mâinilor în fiecare oră, păstrarea unei distanţe de minim 1 m unul faţă de celălalt, aspect care este posibil şi datorită dispunerii echipamentelor în incinta halei, dezinfectarea echipamentelor se face de trei ori pe zi. În ce priveşte personalul care deserveşte serviciul de colectare & livrare gratuită, aceştia au la dispoziţie materiale dezinfectante atât pentru ei, cât şi pentru maşini. O serie de măsuri sunt obligatorii, cum ar fi: lipsa contactului direct cu clientul prin salut, păstrarea unei distante minime de un metru, dezinfectarea mâinilor, evitarea discuţiilor amicale şi limitarea acestora la strictul necesar”, adaugă Cristina Tarasevici.
     
    Echipa Blue Lagoon Clean va continua să livreze servicii de curăţare şi dezinfectare a hainelor atâta timp cât acest lucru va fi legal posibil şi nu va pune în pericol angajaţii companiei.

    Compania Blue Lagoon Clean a înregistrat scăderi semnificative odată cu răspândirea COVID-19 în România. Vânzările pe punctele de lucru din centrele comerciale sunt în cădere liberă. Comparativ cu luna martie 2019, acestea au scăzut cu 80%. 
     
    „Vânzările pe serviciul de colectare şi livrare gratuită s-au păstrat relativ constante, dar estimăm o creştere în perioada imediat următoare. Din acest punct de vedere suntem pregătiţi să facem faţă cererii. Menţionez că preţurile vor rămâne aceleaşi, iar toate ofertele se vor păstra. Prioritatea companiei este plata salariilor şi în prezent nu există întârzieri”, spune Vlad Elias, co-fondator Blue Lagoon Clean.
     
    De la răspândirea coronavirusului în ţara noastră şi până în prezent, compania 100% a înregistrat pierderi de peste 35.000 de euro. 
     

  • Start-up-ul local care a dezvoltat o platformă online pentru servicii medicale şi vrea să devină un „Google medical”

    „Povestea Feeel a început în urmă cu cinci ani, când mă chinuiam să înţeleg cum funcţionează partea de feedback pacient şi am creat platforma calitatespitale.ro, care ulterior a devenit Feeel.health. Am creat platforma calitatespitale.ro cu 600 de lei – bani pe care i-am dat unui student pentru a-mi programa platforma. Acesta este şi astăzi în echipa Feeel”, a relatat Horea Timiş, cofondatorul Feeel.health, la emisiunea ZF IT Generation. Platforma calitatespitale.ro s-a dezvoltat treptat, iar investiţia a crescut la 5.000 de euro.
    „Apoi am primit o finanţare de 30.000 de euro, iar după ce am mai creat noi businessuri cu date, am ajuns la finanţări de 90.000 de euro. Iar anul trecut am obţinut o investiţie de 200.000 de euro de la ROCA X. La început, proiectul a fost evaluat la un milion, iar după ultima finanţare valoarea a crescut la 3 milioane de euro şi urmează să crească în continuare”, a completat el.
    Ce face însă platforma Feeel.health? Platforma reuneşte o serie de date din domeniul medical, de la baze de date cu spitale, clinici medicale şi farmacii, la baze de date cu medici de la nivelul întregii Europe. Astfel, spre exemplu, atunci când un român se află în străinătate, poate căuta direct în limba română un spital sau o farmacie, şi viceversa – atunci când un străin se află în România poate găsi uşor o farmacie sau o clinică medicală fără a fi necesar să ştie limba română. 
    „Practic suntem un Google medical gratuit care va avea o creştere procentuală de la an la an a gradului de folosire fiindcă la ora actuală cetăţeanul din Franţa nu ştie că are şansa aceasta. Anul acesta şi anul viitor vom face cunoscut produsul beneficiarilor la nivel european”, a explicat Horea Timiş.
    În prezent, baza de date Feeel.health reuneşte circa 11.000 de spitale din Europa, iar numărul va creşte treptat. În background lucrăm acum şi la zona Americii. Avem circa 400.000 de medici şi aproximativ 100.000 de clinici, stomatologi, şi încă vreo 50.000 de farmacii în platformă acum. Este o bază de date care la anul va ajunge la 90% din capacitatea UE”, a punctat el. „Construim baza de date ţară cu ţară. Sunt bazele de date publice – tot ce există în baza de date, medici, clinici, farmacii, sunt entităţi comerciale. Proprietarii acestor societăţi comerciale – furnizori de servicii de sănătate – pot să-şi creeze un cont, să şi-l modifice sau să şi-l şteargă. Deci proprietarul contului este deplin proprietar al datelor.”
    Modelul actual de business al Feeel.health se bazează pe oferirea informaţiilor în mod gratuit până la un punct, start-up-ul urmând apoi să furnizeze anumite servicii şi date contra cost. „Am pornit pe modelul de business că totul este gratuit – tot ceea ce se foloseşte este gratuit până la un anumit nivel, dar 99% oferim expunere largă furnizorilor de servicii de sănătate pe care i-am enumerat (spitale, medici, stomatologi, farmacii cât şi pacienţi)”, a precizat el.
    Pe lângă funcţia de motor de căutare în domeniul medical, platforma Feeel.health va permite de asemenea colaborarea doctorilor la distanţă pe diferite cazuri. De asemenea, pacienţii îşi vor putea crea dosarul medical direct în cloud pentru a-şi putea accesa analizele şi investigaţiile medicale de oriunde şi oricând. „Fiecare cetăţean european are un cont de pacient în care oferim pentru prima dată un portofel electronic pentru dosarul medical. Toţi utilizatorii au analize, ecografii care sunt fie pe e-mail, fie acasă într-un birou şi niciodată nu le ai când ai o problemă şi nu ai un medic. Noi am creat acest dosar electronic personal. Acolo salvezi totul – radiografii, reţete, urmează să lucrăm şi de anul viitor va fi partea de partajare către medici cu acordul pacienţilor în mai multe moduri, respectând normele GDPR”, a menţionat cofondatorul Feeel.health. Astfel, utilizatorii vor putea face poze inclusiv reţetelor, iar din trei clicuri le vor putea încărca în platformă. 
    „Spaţiul este nelimitat, oferim acest lucru gratuit tuturor oamenilor. Sistemul nostru nu pică aşa cum pică sistemul naţional de IT din sănătate, care din săptămână în săptămână se blochează. Noi folosim tehnologie Amazon, folosim sisteme de criptare AWS şi toate tehnologiile la nivelul acesta de platformă cu resurse destul de mari.”
    Deocamdată, platforma Feeel.health este disponibilă doar ca aplicaţie web, însă la finalul anului start-up-ul va lansa şi aplicaţia mobilă dedicată. „Aplicaţia mobilă va veni cu un nou element foarte important, este partea de biodate, care se trimit direct în contul tău de pacient. Contul de pacient are un scop: acesta este prevenţia. Pe lângă acest dosar electronic mai poţi să îţi calculezi şi indicele ponderal, poţi să faci o analiză a stilului de viaţă, poţi să faci o analiză a riscului cardiovascular. Avem un modul de prevenţie care te îndeamnă să mergi o dată pe an la medicul de familie, să îţi programezi acest lucru. O dată pe an trebuie să mergi la stomatolog, o dată pe an trebuie să mergi la analize de laborator, fiindcă dacă faci lucrul acesta, tu faci prevenţie”, a explicat cofondatorul Feeel.health. 

    Proiect: Planable
    Ce face? Soluţie de colaborare pentru echipele de social media
    Venituri 2019: aproximativ 500.000 de euro
    Invitat: Xenia Muntean, CEO şi cofondator al Planable

    Proiect: Vivico.ro
    Ce face? Platformă online de design interior
    Investiţia iniţială: 10.000 de euro
    Necesar de finanţare: 35.000 de euro
    Invitat: Raluca Cătinaş, architect şi cofondator al Vivico.ro

    Proiect: SoftLead
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Necesar de finanţare: 300.000-500.000 de euro
    Venituri totale 2019: 165.000 de euro
    Invitat: Alexandra Roată, managing partner în cadrul SoftLead

    Proiect: Brainy.ro
    Ce face? Platformă online pentru educarea copiilor în moduri alternative
    Invitaţi: Ana Petrescu, cofondator Brainy, şi Teodora Nemţanu, membru în echipa Brainy

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Uniunea Europeană le cere platformelor de streaming precum Netflix şi YouTube să îşi limiteze serviciile şi să nu mai ofere calitate HD, pentru a preveni colapsul infrastructurii de reţea pe continent

    Uniunea Europeană le-a cerut platformelor de streaming precum Netflix şi YouTube să îşi limiteze serviciile pentru a preveni colapsul infrastructurii de reţea în Europa, întrucât milioane de oameni lucrează de acasă din cauza pandemiei de coronavirus, potrivit FT.

    Până acum, companiile de telecom au susţinut că infrastructura de internet este destul de robustă pentru a susţine schimbarea masivă a comportamentului online adusă de răspândirea Covid-19.

    Cu toate acestea, miercuri după-amiază, Thierry Breton, comisar european responsabil pentru politici digitale, a spus că platformele de streaming şi companiile de telecom au „o responsabilitate comună de a asigura buna funcţionare a internetului” în timpul crizei.

    Uniunea Europeană a spus că platformele de streaming ar trebui să ia în considerare să ofere doar calitate standard la conţinutul video, în loc de HD (high-definition), întrucât programele şi utiizatorii trebuie să fie responsabili în ceea ce priveşte consumul lor de date.

    Există temeri referitoare la lipsa de capacitate a reţelei de a gestiona zile întregi de videoconferinţe la nivel de masă, de copii care iau cursuri online sau care se joacă sau de filme la calitate înaltă – întrucât reţeaua a fost construită pentru trafic intens doar în anumite momente din zi.

    Chiar şi marile grupuri de tehnologie au recunoscut că au probleme cu schimbarea bruscă la nivelul traficului de date.

    Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a spus, miercuri, că platforma de social media experimentează „creşteri masive” în utilizarea anumitor servicii, inclusiv dublarea apelurilor înregistrate pe WhatsApp şi Messenger.

    „Gestionarea situaţiei a fost o provocare. Trebuie să ne asigurăm că ţinem sub control situaţia din punct de vedere al infrastructurii”, a spus Zuckerberg.

    Regulile UE nu permit încetinirea conextiunii (n.eng: throttling) pentru servicii de streaming, precum Netflix sau Twitch, însă mai mulţi executivi din telecom din Europa susţin că există spaţiu pentru o cooperare cu platformele, întrucât să protejeze sistemul.

    Scott Petty, CTO în cadrul gigantului Vodafone, a spus pentru FT că „ora de vârf” în ceea ce priveşte traficul s-a extins de la prânz până la 9 seara.

    El a mai arătat spre conţinutul suplimentar din online, precum noua platformă de streaming a Disney, sau filmele Universal Pictures, ce vor fi lansate online pentru a compensa închiderea cinematografelor.

    În Italia, prima ţară care a impus o canratină totală, volumul de videoconferinţe s-a triplat, fapt ce a dus la o creştere de 75% a traficului înregistrat în reţelele rezidenţiale şi cele mobile în weekend, corelat cu presiunea streaming-ului şi a jocurilor online, potrivit Telecom Italia.

    Un purtător de cuvânt al Netflix a recunoscut că este o potenţială problemă dar spune că există instrumente pe care deja le-a pus la dispoziţia funrizorilor de internet, care le permite să îşi stocheze conţinutul mai aproape de client, ceea ce eliberează o parte din presiunea pusă pe reţea.

    „Comisarul Breton are dreptate când spune că este foarte important să ne asigurăm că internetul funcţionează în continuare la fel de bine în această perioadă critică. Ne-am concentrat pe eficienţa reţelei pentru mulţi ani şi am pus gratuit serviciul nostru de conexiune deschisă la dispoziţia companiilor de telecomunicaţii”, a transmis compania.

    Tehnologia de „streaming adaptabil” a Netflix a ajustat deja rezoluţia video la un nivel optim pentru infrastructură în fiecare piaţă, a adăugat compania.

    YouTube nu a comentat.

     

    Citiţi ZF epaper 

     

  • Ce face o bancă din România ca să îşi păstreze clienţii în lupta cu giganţi precum Google şi Facebook

    „Principala provocare este aceea de a modifica modelul de business în aşa fel încât să acomodeze impactul tehnologiei asupra operaţiunilor curente. Băncile trebuie să fie pregătite să opereze într-un mediu în care unele standarde sunt stabilite de actori din afara lumii bancare. Băncile trebuie să înveţe să coexiste şi să coopereze cu actori ca Google, Facebook sau alte fintech-uri şi să ofere acelaşi nivel de satisfacţie pentru client”, spune François Bloch, CEO al BRD-SocGen. El observă că, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, băncile vor avea acces la un univers – virtual nelimitat – de clienţi potenţiali. În aceste condiţii, „principala nevoie şi următorul mare tren care trebuie prins va fi cum să gestionăm, să protejăm şi să folosim în mod responsabil cantităţile uriaşe de date care ne sunt încredinţate de clienţii noştri”, în opinia şefului băncii româneşti cu capital francez.
    În ultimii ani, băncile au început să fie concurate de entităţi nonbancare, respectiv fintech-uri. Iar marile platforme online gen Google şi Facebook sau în România operatorii de telefonie mobilă au intrat în zona serviciilor bancare, a serviciilor de plăţi.
    Digitalizarea vine cu avantaje, dar şi cu riscuri, inclusiv pe piaţa bancară.


    „Automatizarea va avea cu siguranţă beneficiile ei, creând mai mult timp pentru operatori, care va putea fi folosit pentru o servire a clienţilor superioară calitativ. Pe de altă parte, o digitalizare extensivă va însemna şi o creştere a riscurilor care trebuie acoperite: riscuri de securitate şi cyber-riscuri, riscuri de securitate la nivelul terţilor, incertitudine în privinţa cadrului legal, managementul talentelor”, a declarat într-un interviu francezul François Bloch, care conduce de la sfârşitul anului 2016 BRD-SocGen, a treia bancă din piaţă după active.
    Pentru 2020 şi după aceea, trendul cel mai important este creşterea vitezei de dezvoltare a ofertei digitale, consideră François Bloch. „Piaţa, care începe să integreze tot mai mulţi tineri, se reconstruieşte în jurul unor noi instrumente bazate pe inteligenţa artificială, care sprijină accesul la distanţă la serviciile bancare, cu un nivel suplimentar de securitate.”
    În ceea ce priveşte evoluţia sistemului bancar la nivel macro, şeful BRD anticipează pentru 2020 o încetinire a creşterii creditării, după ce în 2019 ritmul mediu anual a urcat la 7,6%, cea mai mare viteză din ultimul deceniu. De asemenea, el spune că asistăm la sfârşitul perioadei de scădere a costului riscului. În 2019, rata creditelor neperformante a coborât spre 4% din total credite. „În raportul nostru de analiză macroeconomică Romania Economic Outlook, ediţia de toamnă 2019, am revizuit în sus estimările noastre referitoare la creşterea creditului neguvernamental, dat fiind că evoluţia din 2019 a fost mai bună decât estimările noastre iniţiale. În consecinţă, ne aşteptăm la o creştere a creditului neguvernamental de 5% an/an în decembrie 2020 (faţă de +3,6% an/an cât era estimat anterior).”
    Sistemul bancar românesc este aliniat cu principalele tendinţe la nivel european în materie de produse şi servicii. Este un sistem bancar bine supervizat şi solid reglementat de BNR, cu un puternic caracter inovator şi o concurenţă aprigă, susţine liderul BRD-SocGen. „Clientela tinde să devină tot mai sofisticată şi doreşte să folosească cele mai noi cuceriri ale tehnologiei în operaţiunile bancare de zi cu zi. Totuşi, sistemul bancar nu-şi foloseşte întregul potenţial, nivelul bancarizării este scăzut, în jur de 40% din populaţie fiind în afara sistemului. Din acest punct de vedere, rămân de făcut lucruri importante, iar soluţiile eficiente de incluziune trebuie încă să fie găsite, în ciuda eforturilor depuse în zona educaţiei financiare.”


    În ceea ce priveşte procesul de consolidare care s-a manifestat pe piaţa bancară românească în ultimii ani, şeful BRD-SocGen anticipează că va continua având în vedere că numărul băncilor de retail este prea mare, iar retailul este scump, devenind profitabil pe termen lung la cote de piaţă de peste 5%, astfel că, matematic, putem vedea mai multe procese de fuziuni şi achiziţii (M&A) cu bănci care au cote de piaţă mai mici de 5%. Aproximativ jumătate, respectiv 18, dintre băncile de pe piaţa locală au avut în ultimii ani o cotă de piaţă de sub 1%. Pe de altă parte, cele mai mari 10 bănci de pe piaţa locală au ajuns la o cotă de piaţă cumulată de circa 85% din sistemul bancar. „Piaţa românească are prea multe bănci de retail. Retailul este scump, devine profitabil pe termen lung la cote de piaţă superioare nivelului de 5% şi s-ar putea ca unele bănci să nu-şi permită să fie în retail. Aş spune că, matematic, putem vedea mai multe procese de fuziuni şi achiziţii care implică bănci care au cote de piaţă mai mici de 5%“, mai spune Bloch.
    În ultimii ani, consolidarea sistemului bancar a prins viteză, numărul băncilor scăzând la 34-36, iar fondurile de investiţii străine au devenit un jucător în acest proces.
    BRD mizează în continuare pe strategia creşterii organice, însă nu exclude achiziţii. „Strategia noastră s-a bazat întotdeauna în primul rând pe creşterea organică. Avem mărimea, resursele şi potenţialul potrivite ca să ne bazăm pe noi înşine. Totuşi, ne uităm la câteva deal-uri din piaţă şi nu excludem operaţiuni de creştere externă.“ Bloch a amintit că BRD are o poziţie de top pe piaţa locală şi nu caută „cote de piaţă cu orice preţ“.
    „Deţinem o poziţie de top pe piaţă. Sigur, ne dorim să creştem, dar principala noastră grijă este cum să îmbunătăţim calitatea serviciilor noastre şi să obţinem o rentabilitate bună pentru acţionarii noştri. Nu căutăm cote de piaţă cu orice preţ.“
    BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a obţinut în 2019 un profit net de aproape 1,53 mld. lei, al doilea cel mai bun rezultat anual al băncii, rezultatul fiind influenţat de creşterea veniturilor operaţionale.
    Activele băncii româneşti cu capital francez au crescut anul trecut cu 3,2%, până la 55,8 mld. lei.
    François Bloch a arătat că BRD-SocGen este acum o bancă universală, orientată atât spre retail, cât şi spre segmentul corporate. Însă el aminteşte că, nu cu mult timp înainte ca Société Générale să cumpere BRD, aceasta era o bancă pentru clienţi corporate.


    „Ceea ce se numeşte corporate customer service este în ADN-ul nostru. Servim toate tipurile de clienţi corporate – mari clienţi români şi străini, toate categoriile de IMM-uri şi întreprinderi mici. Suntem în topul pieţei de credite sindicalizate, suntem banca nr. 1 în trade finance în România. Avem orice tip de produs sau serviciu pe care un IMM şi-ar putea dori să-l acceseze, avem resursele necesare ca să finanţăm toate tipurile de proiecte ale IMM-urilor. IMM-urile sunt foarte importante pentru noi şi pentru economia românească, pe care ne-am angajat să o sprijinim.”
    BRD-SocGen a înregistrat creştere pe portofoliul de IMM-uri, volumul mediu de credite crescând cu 3,9%. Banca finanţează IMM-urile şi small businessul şi prin intermediul ofertei de leasing, producţia crescând în 2019 cu 39%. „Leasingul este un produs complementar creditului, foarte convenabil pentru clienţi, şi vedem un apetit în creştere din partea clienţilor noştri IMM-uri.”
    Bancherul francez mai spune că urmăreşte atent şi constant piaţa, „evaluând tendinţele şi nevoile clienţilor, gestionând echilibrat activele şi pasivele pentru a asigura cea mai bună potrivire posibilă între scadenţele depozitelor şi duratele creditelor”. „În acest sens, oferim o remunerare superioară maturităţilor care depăşesc un an. Pe partea de depozite există lichiditate în exces pe termen scurt la nivelul întregului sistem bancar. Politica de pricing este urmărită şi ajustată pragmatic, luând în considerare atât nevoile curente şi prevăzute de lichiditate, cât şi evoluţia pieţei. În privinţa euro, trebuie să luăm în considerare faptul că băncile iau depozite la rate pozitive de dobândă, sau minimum 0%, în timp ce surplusul este plasat la dobânzi negative.”
    Referindu-se la strategia BRD-SocGen, François Bloch a mai arătat că trece de doi ani „printr-un proces de transformare care progresează frumos”.
    „Este nevoie de această transformare pentru că piaţa, clienţii şi nevoile lor, tehnologia sunt acum diferite comparativ cu ceea ce erau în urmă cu 10-15 ani. Societatea însăşi s-a schimbat. Acum este mai deschisă şi oferă oportunităţi mult mai multor oameni decât înainte. De aceea există acum aceste întrebări referitoare la rolul băncilor – şi suntem conştienţi de acest lucru. Amprenta noastră uriaşă asupra societăţii, definirea noastră drept infrastructură critică pentru ţară cer gândirea unei misiuni, a unui scop pentru bănci. Sunt câteva cuvinte-cheie: sustenabil, responsabil, inovator. Nu suntem doar un actor economic. Domeniul nostru de acţiune este mult mai larg decât economia în sine. Suntem un actor important la nivelul întregii societăţi şi noi, la BRD, luăm foarte în serios acest rol. Sprijinim cultura, educaţia, tehnologia.”