BusinessMagazin

Tag: sector

  • Un primar din Bucureşti caută opt pui de lebădă furaţi din parcul IOR din Capitală

    Primarul Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă, a făcut un apel, pe pagina sa de Facebook, pentru găsirea a opt pui de lebădă, care ar fi fost furaţi din parcul IOR.

    “Ştiţi cei 8 puişori de lebădă? Sigur i-aţi văzut, dacă aţi trecut recent prin Parcul IOR. Din păcate, unii nu au înţeles că locul acestor pui este în parcul nostru, alături de părinţii lor, şi… i-au furat. Cine are informaţii despre asta, cine a auzit sau văzut ceva, este rugat să ne transmită toate detaliile. Poliţia Locală Sector 3 face verificări, dar, orice ajutor, orice informaţie contează. #iLoveS3 #ParculIOR #iLoveIOR. PS: Fotografia este realizată de domnul Adi Rusanda şi îi mulţumim, dat fiind că este printre puţinele fotografii în care apar cei 8 pui”, a scris primarul Robert Negoiţă, pe pagina sa de Facebook.

  • Doar în România: Tavanul unei şcoli din Bucureşti s-a prăbuşit

    “Vorbim de un tavan din rigips şi niciun elev nu a fost rănit, ei fiind în «Şcoala Altfel». Acest corp de clădire este supus reabilitării în perioada imediat următoare, există o decizie în acest sens. Primăria Sectorului 5 îşi va duce la îndeplinire toate obligaţiile pentru ca acest corp de clădire să fie reabilitat”,a declarat pentru MEDIAFAX. Marina Manea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

    Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar au explicat că situaţia şcolii era cunoscută.

    “Se cunoştea situaţia acelei clădiri şi ştia că acolo există nişte probleme, de aceea s-a luat decizia reabilitării. Cursuri se ţin în şcoală, dar nu în corpul acesta de clădire, unde s-au suspendat orele odată cu hotărârea de renovare. Ceea ce este îmbucurător este că niciun elev nu a fost rănit, nu existau copii în unitatea de învăţământ la momentul respectiv. S-au deplasat la şcoală primarul şi viceprimarul”, a adăugat Marina Manea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bosch România a ajuns anul trecut la vânzări de 332 milioane de euro, în creştere cu două cifre faţă de anul anterior

    Bucureşti – Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii, a încheiat anul fiscal 2016 cu o cifră de afaceri de aproximativ 1,5 miliarde de lei (332 milioane de euro) în vânzări consolidate în România, înregistrând astfel o creştere semnificativă de 22 de procente faţă de anul anterior. Vânzările totale nete de 2,7 miliarde de lei (592 milioane de euro), inclusiv vânzările companiilor neconsolidate şi livrările interne către companiile afiliate, au înregistrat o creştere faţă de anul trecut de aproximativ 58 de procente, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei. “2016 a fost un an cu o creştere dinamică pentru Grupul Bosch în România, care continuă să fie o piaţă importantă pentru Bosch”, a spus Mihai Boldijar, reprezentantul grupului Bosch în România, la conferinţa anuală de presă a companiei din Bucureşti. “Ne aşteptăm ca vânzările noastre să continue să crească, deoarece cautăm în permanenţă noi domenii de expansiune în toate sectoarele de activitate. În primul trimestru din 2017, compania noastră a atins din nou o creştere semnificativă, cu două cifre, a vânzărilor,” a adăugat Boldijar. Bosch numără în prezent aproximativ 4.800 de angajaţi în România – o creştere cu peste 50 de procente faţă de anul trecut, în acord cu dezvoltarea pozitivă a afacerii în ţară. Se preconizează o creştere a acestui număr în 2017, mai ales pentru locaţiile din Blaj, Cluj şi Timişoara.

    Bosch a investit aproximativ 282 milioane de lei (63 milioane de euro) în 2016 – în special pentru continuarea dezvoltării locaţiilor de producţie pentru Soluţii de mobilitate şi a activităţilor de cercetare şi dezvoltare. La fabrica de componente auto electronice din Jucu, Bosch produce, printre altele, unităţi electronice de control pentru asistenţă la condus şi unităţi electronice pentru siguranţă, care oferă siguranţă în trafic şi creşte confortul condusului. Pentru a răspunde cererii tot mai mari de dezvoltare profesională a angajaţilor talentaţi, Bosch construieşte la fabrica din Jucu un Centru Multifuncţional. Acesta va fi dedicat în special formării elevilor în cadrul sistemului de învăţământ dual, dar şi dezvoltării continue a angajaţilor Bosch. În plus, unitatea de producţie din Blaj şi-a mărit capacitatea de producţie în 2016 în sectorul Soluţii de mobilitate pentru senzori şi componentele electronice pentru grupul motopropulsor. Fabrica din Blaj, care produce şi pentru sectorul Tehnologie industrială, va continua să îşi consolideze poziţia în viitor, extinzându-şi capacitatea de producţie. În plus, Bosch planifică să investească în Blaj în următorii doi ani în construirea unui depozit nou şi a unei clădiri suplimentare de birouri.

    În calitate de furnizor de top şi utilizator al Industriei 4.0, Grupul Bosch investeşte şi în producţia conectată în România: Bosch operează deja 150 de proiecte de Industrie 4.0 în fabricile proprii – în România, unităţile de producţie de la Blaj şi Jucu deja utilizează tehnologie de ultimă oră în procesul de producţie.  De exemplu, maşinile sunt echipate cu etichete NFC (Comunicare Câmp Proxim). Prin scanarea lor prin intermediul telefoanelor mobile standard, personalul de întreţinere poate să verifice imediat disponibilitatea componentelor de schimb sau să acceseze documentaţia maşinii.

    O altă investiţie importantă a fost noul laborator de la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, prevăzut cu tehnologie avansată pentru operaţiuni hardware şi mecanice, precum testarea şi verificarea calităţii produselor. Momentan, sunt peste 170 de ingineri talentaţi în Cluj, care lucrează la teme strategice precum asistenţa la condus şi conducerea automatizată, soluţii pentru Internetul lucrurilor şi dispozitive conectate. De exemplu, sistemele de asistenţă la condus sunt precursoarele conducerii automatizate şi pot preveni accidente, crescând siguranţa şi confortul în timpul condusului. Centrul de Inginerie din Cluj intenţionează să îşi extindă operaţiunile în România în următorii doi ani.

    Toate sectoarele de activitate ale companiei au contribuit la dezvoltarea pozitivă în 2016 în România, potrivit reprezentanţilor companiei. În sectorul de activitate Soluţii de mobilitate, divizia Piese auto şi echipamente de service a înregistrat un nou record de vânzări, pentru al treilea an consecutiv, în toate segmentele de produse: piese de schimb, echipamente de diagnoză şi acumulatori. Având noi parteneri, reţeaua Bosch a crescut la 328 de service-uri,  fiind cea mai extinsă reţea independentă de service-uri auto din România. În acelaşi timp, sectorul Tehnologie pentru construcţii şi energie a înregistrat o dezvoltare pozitivă anul trecut. Divizia de Termotehnică a continuat creşterea vânzărilor pe toate segmentele de produse în 2016 şi s-a bucurat de succes în special în ceea ce priveşte centralele termice în condensare. În plus, sectorul Bunuri de larg consum s-a prezentat foarte bine anul trecut. Afacerea cu aparate electrocasnice a înregistrat din nou o creştere cu două cifre în 2016, depăşind piaţa locală. În cei 17 ani pe piaţa locală, BSH Electrocasnice a livrat familiilor din România 3,7 milioane de electrocasnice. În acest an, prin lansarea de noi produse, precum plitele pe gaz cu tehnologie FlameSelect, pentru o ajustare precisă a flăcării, sau robotul de bucătărie OptiMum, cu cântar integrat şi temporizator, compania preconizează o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre pe piaţa din România. Divizia Scule Electrice a înregistrat, de asemenea, o creştere cu două cifre în anul 2016, în special în segmentul sculelor profesionale. De anul trecut, sculele Bosch sunt disponibile şi în marile lanţuri de magazine. Divizia a obţinut rezultate excelente şi în segmentul sculelor de grădinărit şi al telemetrelor inteligente cu laser, unde vânzările au crescut cu peste 30 de procente.

    Bosch Service Solutions din Timişoara a înregistrat, de asemenea, o creştere cu două cifre în 2016, fiind principala locaţie din Europa ce oferă servicii externalizate pentru Grupul Bosch. Diversitatea lingvistică reprezintă unul din atuurile importante ale locaţiei, care oferă servicii în 20 de limbi de circulaţie internaţională. Prezentă pe piaţa din România din 2007, compania sărbătoreşte în acest an un deceniu de activitate.

    Pentru 2017, ţinând cont de previziunile economice modeste şi de incertitudinea geopolitică, Bosch urmăreşte să atingă o creştere a vânzărilor cu trei până la cinci procente.

  • Doar în România: Tavanul unei şcoli din Bucureşti s-a prăbuşit

    “Vorbim de un tavan din rigips şi niciun elev nu a fost rănit, ei fiind în «Şcoala Altfel». Acest corp de clădire este supus reabilitării în perioada imediat următoare, există o decizie în acest sens. Primăria Sectorului 5 îşi va duce la îndeplinire toate obligaţiile pentru ca acest corp de clădire să fie reabilitat”,a declarat pentru MEDIAFAX. Marina Manea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

    Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar au explicat că situaţia şcolii era cunoscută.

    “Se cunoştea situaţia acelei clădiri şi ştia că acolo există nişte probleme, de aceea s-a luat decizia reabilitării. Cursuri se ţin în şcoală, dar nu în corpul acesta de clădire, unde s-au suspendat orele odată cu hotărârea de renovare. Ceea ce este îmbucurător este că niciun elev nu a fost rănit, nu existau copii în unitatea de învăţământ la momentul respectiv. S-au deplasat la şcoală primarul şi viceprimarul”, a adăugat Marina Manea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: Tavanul unei şcoli din Bucureşti s-a prăbuşit

    “Vorbim de un tavan din rigips şi niciun elev nu a fost rănit, ei fiind în «Şcoala Altfel». Acest corp de clădire este supus reabilitării în perioada imediat următoare, există o decizie în acest sens. Primăria Sectorului 5 îşi va duce la îndeplinire toate obligaţiile pentru ca acest corp de clădire să fie reabilitat”,a declarat pentru MEDIAFAX. Marina Manea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

    Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar au explicat că situaţia şcolii era cunoscută.

    “Se cunoştea situaţia acelei clădiri şi ştia că acolo există nişte probleme, de aceea s-a luat decizia reabilitării. Cursuri se ţin în şcoală, dar nu în corpul acesta de clădire, unde s-au suspendat orele odată cu hotărârea de renovare. Ceea ce este îmbucurător este că niciun elev nu a fost rănit, nu existau copii în unitatea de învăţământ la momentul respectiv. S-au deplasat la şcoală primarul şi viceprimarul”, a adăugat Marina Manea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mogulul imobiliar din Sectorul 6 din Capitală ridică încă 1.500 de apartamente. Cine este Petre Niculae, “regele blocurilor” din Bucureşti

    Ansam­blul are o suprafaţă to­tală de 36.000 de metri pă­traţi, pe care se ridică cinci imo­bile de locuinţe, de forma­tul S+P+11 etaje. Prima etapă este prevăzută să fie livrată cel târziu la începutul lui 2018. „Primele două blocuri vor fi gata la sfârşitul lunii decembrie a acestui an sau cel târziu în ianuarie anul viitor“, au spus reprezentanţii biroului de vânzări am­pla­sat la intrarea în viitorul complex rezidenţial, urmând ca următoarele trei să fie livrate ulterior.

    Proiectul 21 Residence Politehnica se adaugă unei lis­te care cuprinde mai multe ansambluri construite de Petre Niculae în sectorul şase. Printre acestea se numără 19th Re­sidence, 20th Residence, Exigent One şi Plazza Residence.

    „Regele“ blocurilor din sectorul şase al Capitalei, Petre Niculae, a construit 25 de proiecte imobiliare în Bucureşti fără să apară în prim-plan

    Petre Niculae este un antreprenor extrem de discret, despre care nu există multe informaţii publice. Niculae, 57 de ani, a fost în trecut acţionar al Oscar Downstream.

    Pedro Company, o firmă de con­struc­ţii cu afaceri de 5 mil. euro în 2015, controlată in­te­gral de Petre Niculae, a con­struit peste 25 de proiecte imo­bi­lia­re în Capi­ta­­lă, în special în sec­torul şase aco­lo un­de ZF estimează că cel pu­ţin 1.000-1.500 de locuinţe au fost ridicate de com­pa­nii în care Niculae figurează ca acţionar.

    „Pedro Company – bine cunoscută pen­tru punerea în operă şi consultanţa ofe­rită la reali­za­rea a peste 25 de pro­iecte imo­bi­liare, printre care se numără 19th Residence şi 20th Resi­dence“, este descrierea care apare pe site-ul pro­­iectului Cotroceni Poli­teh­nica Resi­dence, din campusul Poli­teh­nica din Capitală, aproa­pe de centrul co­mercial AFI Cotroceni, un bloc de 12 etaje cu 240 de locuinţe a cărui finalizare este prevă­zută pentru vara acestui an.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BOMBA anului a explodat: REGELE blocurilor din Bucureşti, omul pe care nu îl ştie nimeni, dar care are 1.500 de apartamente în inima Capitalei, a dat un nou TUN de proporţii uriaşe

    Unul dintre cei mai mari constructori de apartamente din Bucureşti, Pedro Company Constructexim, controlat de Petre Niculae, ridică 1.500 de apartamente în proiectul 21 Residence Politehnica, din apropierea hipermar­ke­tu­lui Cora Lujerului, pe bu­levar­­dul Iuliu Maniu din sec­­torul şa­se al Capitalei. Ansam­blul are o suprafaţă to­tală de 36.000 de metri pă­traţi, pe care se ridică cinci imo­bile de locuinţe, de forma­tul SĂPĂ11 etaje. Prima etapă este prevăzută să fie livrată cel târziu la începutul lui 2018.

     

  • Mogulul imobiliar din Sectorul 6 din Capitală ridică încă 1.500 de apartamente. Cine este Petre Niculae, “regele blocurilor” din Bucureşti

    Ansam­blul are o suprafaţă to­tală de 36.000 de metri pă­traţi, pe care se ridică cinci imo­bile de locuinţe, de forma­tul S+P+11 etaje. Prima etapă este prevăzută să fie livrată cel târziu la începutul lui 2018. „Primele două blocuri vor fi gata la sfârşitul lunii decembrie a acestui an sau cel târziu în ianuarie anul viitor“, au spus reprezentanţii biroului de vânzări am­pla­sat la intrarea în viitorul complex rezidenţial, urmând ca următoarele trei să fie livrate ulterior.

    Proiectul 21 Residence Politehnica se adaugă unei lis­te care cuprinde mai multe ansambluri construite de Petre Niculae în sectorul şase. Printre acestea se numără 19th Re­sidence, 20th Residence, Exigent One şi Plazza Residence.

    „Regele“ blocurilor din sectorul şase al Capitalei, Petre Niculae, a construit 25 de proiecte imobiliare în Bucureşti fără să apară în prim-plan

    Petre Niculae este un antreprenor extrem de discret, despre care nu există multe informaţii publice. Niculae, 57 de ani, a fost în trecut acţionar al Oscar Downstream.

    Pedro Company, o firmă de con­struc­ţii cu afaceri de 5 mil. euro în 2015, controlată in­te­gral de Petre Niculae, a con­struit peste 25 de proiecte imo­bi­lia­re în Capi­ta­­lă, în special în sec­torul şase aco­lo un­de ZF estimează că cel pu­ţin 1.000-1.500 de locuinţe au fost ridicate de com­pa­nii în care Niculae figurează ca acţionar.

    „Pedro Company – bine cunoscută pen­tru punerea în operă şi consultanţa ofe­rită la reali­za­rea a peste 25 de pro­iecte imo­bi­liare, printre care se numără 19th Residence şi 20th Resi­dence“, este descrierea care apare pe site-ul pro­­iectului Cotroceni Poli­teh­nica Resi­dence, din campusul Poli­teh­nica din Capitală, aproa­pe de centrul co­mercial AFI Cotroceni, un bloc de 12 etaje cu 240 de locuinţe a cărui finalizare este prevă­zută pentru vara acestui an.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Plus 6% pentru piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată

     

    Categoriile cu cele mai bune evoluţii  (se referă la rata de creştere în valoare)     Categoriile cu cele mai slabe evoluţii (rata de creştere în valoare):

    Electronice

    •             Piaţa de TV a înregistrat o creştere uşoară, în condiţiile menţinerii constante a preţului mediu şi a evoluţiei segmentelor cu rezoluţii superioare.

    •             Sectorul de produse audio se află în creştere: boxele au crescut semnificativ, fiind urmate de sistemele audio şi de segmentul de boxe cu sistem de andocare/boxe mici.         Electronice

    •             Sistemele video  de redare/înregistrare au scăzut semnificativ, comparativ cu T1 2016.

    Electrocasnice mari

    •             T1 2017 s-a încheiat pe un trend pozitiv.

    •             Categoriile emergente au înregistrat creşteri de două cifre, în timp ce principalele categorii au încetinit ritmul de creştere.       Electrocasnice mari

    •             Toate categoriile continuă să indice eroziuni de preţ şi în T1 2017, cu toate că a crescut preferinţa pentru produse cu specificaţii mai bune.

    Electrocasnice mici

    •             Piaţa a înregistrat o creştere de două cifre în 2017, având aproape toate categoriile pe o tendinţă pozitivă.

    •             Aparatele pentru prepararea băuturilor calde şi friteuzele au avut cele mai mari creşteri.                Electrocasnice mici

    •             Storcătoarele de fructe şi legume au o tendinţă descrescătoare, generată de o scădere a cererii pe storcătoarele de fructe şi legume prin centrifugare şi de o importantă scădere a preţului mediu pe storcătoarele de fructe şi legume prin presare.

    Foto

    •             Aflată într-o uşoară creştere, piaţa de camere foto a înregistrat o creştere a preţului mediu, ca urmare a creşterii cererii pentru produsele cu rezoluţie de tip Full HD.        Foto

    •             Segmentului de camere foto fără zoom a înregistrat cea mai mică rată de creştere în totalul categoriei.

    IT

    •             Camerele vizuale au înregistrat o rată importantă de creştere în sectorul de IT, ca urmare a evoluţiei cererii pentru segmentul onboard, contribuind la creşterea preţului mediu al întregii categorii.

    •             Tastaturile, alături de mouse-uri au arătat rate de creşteri similare.          IT

    •             Comparativ cu T1 2016, sectorul IT a înregistrat o uşoară scădere.

    •             Piaţa de laptopuri s-a aflat în linie cu evoluţia sectorului de IT.

    •             Cererea pentru tablete a scăzut, înregistrând astfel cea mai puternică scădere la nivel de sector.

    Telecom

    •             Smartphone-urile 4G continuă să crească cu două cifre.

    •             Aproape s-au dublat vânzările pe segmentul de căşti cu Bluetooth.

    •             Vânzările de brăţări fitness au avut o creştere mai accelerată comparativ cu smartwatch-urile, dar nu domină acest segment şi în valoare absolută.      Telecom

    •             Piaţa de smartphone-uri a înregistrat doar o uşoară creştere în T1 2017 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Dispozitive de printare

    •             Echipamentele de printare cu cerneală se află pe un trend stabil comparativ cu T1 2016.

    •             Imprimantele şi multifuncţionalele dotate cu sisteme CISS sunt singurele care au menţinut un trend pozitiv, dar cu o rată de creştere de doar o cifră.               Dispozitive de printare

    •             Piaţa de echipamente de birou a scăzut cu două cifre, determinată atât de scăderea multifuncţionalelor cât şi a imprimantelor.

    •             Echipamentele cu tehnologie laser au marcat cea mai mare scădere şi au influenţat cel mai mult evoluţia întregului sector.

     

  • Veniturile din cereale, în creştere anul trecut

    Conform declaraţiilor financiare depuse la Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2015, numărul companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor (CAEN 0111) este de 8.056, din care 1.438 (18%) nu au desfăşurat nici o activitate, în timp ce 2.692 (33%) au avut venituri mai mici de 100.000 de euro. Observăm o tendinţa de concentrare a veniturilor în rândul companiilor medii şi mari. Astfel, numărul firmelor care au venituri mai mari de 1 milion de euro a crescut în mod constant, de la 215 în 2008, la 679 în 2015, ponderea cotei de piaţă consolidate în rândul acestora evoluând de la 60% (în 2008), la aproape 70% (în 2015).

    Fenomenul polarizării, caracteristic întregului mediu de afaceri din România, a determinat că numărul companiilor care activează în acest sector să crească cu 18% de la impactul crizei financiare (anul 2008) până în prezent, în timp ce veniturile s-au dublat, de la 8,5 miliarde de lei în 2008, la aproape 16,8 miliarde de lei în 2015. Având în vedere cifrele raportate de Eurostat privind producţia agricolă pentru 2016, precum şi evoluţia preţului cerealelor (efectul nominal), estimăm că nivelul veniturilor raportate de către acest sector pentru 2016 înregistrează o creştere consolidată de 5%, comparativ cu anul anterior.

    Pentru că domeniul agricol este un subiect intens dezbătut, în cea de-a două sesiune a Conferinţei de Risc de Ţară organizată de Coface România şi Ziarul Financiar, pe 24 Mai, dedicată mediului de business, unul dintre lectori va fi Robert Rekkers, CEO Agricover IFN.

    Sectorul este afectat de un grad modest de tehnologizare, ceea ce face că veniturile obţinute de aceste companii să fie puternic afectate de condiţiile meteorologice. Conform cifrelor raportate de Eurostat, producţia de cereale pentru anul 2016 a fost de 19.928 tone, în creştere cu 3,4% faţă de anul anterior. Analizând evoluţia producţiei de cereale pentru perioada 2008-2016, observăm o volatilitate foarte ridicată, fluctuaţiile anuale fiind mari.

    În general, se observă foarte rar trei ani consecutivi de creştere continuă, condiţiile meteorologice aducând corecţii importante (negative sau pozitive) la fiecare doi ani. Evoluţia producţiei este amplificată de o volatilitate opusă a preţului cerealelor, în general perioadele cu recolte foarte scăzute fiind însoţite de o creştere a preţurilor, din cauza deficitului de oferta. În contextul unor costuri fixe importante înregistrate de companiile care activează în acest sector (întreţinere cultură, arendă, leasing utilaje), volatilitatea ridicată a veniturilor este de natură să crească nivelul de fragilitate al acestora.

    Conform ultimelor declaraţii financiare depuse de către companiile care activează în acest sector, observăm:

    •             Situaţia de lichiditate a companiilor se deteriorează în mod constant. Capitalul de lucru (raportul între activele circulante şi nivelul datoriilor pe termen scurt) scade de la 1,22 (anul 2012) la doar 1,05 (anul 2015), crescând gradul de fragilitate al companiilor în cazul neîncasării creanţelor sau volatilităţii preţurilor stocurilor (ambele scenarii fiind foarte probabile în acest sector). În acest context, gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin nivelul trezoreriei scade de la 14% (anul 2012) la doar 9% (anul 2015);

    •             Una dintre principalele cauze care generează presiuni asupra lichidităţii este creşterea constanţa a perioadei de încasare a creanţelor (DSO – Days of Sales Outstanding), de la 112 zile (2008) la aproape 193 de zile (2015), mult peste media naţională înregistrată în acelaşi an (114 zile). Agricultură, în general, şi sectorul cultivării cerealelor, în special, înregistrează cel mai extins termen de colectare a creanţelor la nivel naţional. În acest context, companiile care activează în acest sector au solicitat extinderea termenelor de plata către furnizori, acesta crescând de la 215 zile (2012) la 335 zile (2015). Deoarece termenul de plata către furnizori a fost extins mult mai accelerat compartiv cu extinderea termenului mediu de încasare a creanţelor, durata ciclului de conversie a banilor a trecut din valori pozitive (21 de zile în 2012) la valori negative (-16 zile în 2015). Practic, companiile care activează în acest sector îşi plătesc furnizorii cu 16 zile mai târziu decât o pot face în realitate (durata medie consolidată de colectare a creanţelor şi rotaţie a stocurilor);

    •             Trendul indicatorilor de profitabilitate este descendend pentru perioada 2012-2015, cu o tendinţa de stabilizare în ultima parte. Nivelul profitului mediu consolidat la nivel sectorial pentru 2015 a fost de 5,7%, inferior mediei înregistrate în perioada 2011-2012 (aproximativ 8%), dar peste pragul minim de retabilitate atins în anul 2009;

    •             Majoritatea profiturilor obţinute sunt orientate către: (i) finanţarea investiţiilor în active (nivelul acestora fiind aproape dublu comparativ cu viteză medie de învechire a utilajelor); (îi) dezintermedierea financiară, respectiv rambursarea creditelor către bănci (gradul de îndatorare scăzând de la 74% în 2008, la 64% în 2015);

    Sectorul agriculturii, în general, este subfinanţat prin comparaţie cu valoarea adăugată generată în formarea PIB-ului. Ponderea agriculturii în formarea PIB a variat între 8%-10% în perioada 2007-2015, în timp ce soldul creditelor acordate de sectorul bancar în totalul creditelor a crescut de la 3%, în 2007, la doar 6,1% în 2016. Atribuim această tendinţa de subfinanţare următorilor factori:

    •             reticenţă sectorului bancar de a finanţa un sector expus unor riscuri impredictibile (ex: volatilitatea condiţiilor meteorologice) în lipsa unor garanţii acordate prin diverse scheme de susţinere a fermierilor;

    •             apetitul fermierilor de a apela la creditul comercial (extinderea termenelor de plata către furnizori) în dauna creditului bancar, pe fondul accesului mai facil şi a costurilor mai reduse.

    În contextul descris anterior, comportamentul de plata al companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor a înregistrat o deteriorare pe parcursul anului precedent. În 2016 s-au înregistrat 1.423 de procese comerciale împotriva companiilor din sector, în creştere cu 78% faţă de 2015. Cea mai mare creştere a fost în rândul proceselor de executare silită, respectiv 1.034 procese. În acelaşi timp, valoarea datoriilor fiscale restante din acesta industrie a crescut cu 32% pe parcursul anului anterior, de la 63 de milioane de lei (2015), la aproape 84 de milioane de lei, în 2016.

     „Observăm o serie de factori care generează presiuni asupra lichidităţii companiilor care activează în sectorul cultivării cerealelor: volatilitatea veniturilor (pe fondul dependenţei de condiţiile meteorologice şi fluctuatiei preţurilor), scăderea profitabilităţii, întârzierea plăţilor de către APIA, extinderea termenelor de încasare a creanţelor şi tendinţa dezintermedierii cuplate cu susţinerea investiţiilor pe termen lung. În acest context, comportamentul de plata al companiilor din acest sector a înregistrat o deteriorare semnificativă în 2016”, a declarat Iancu Gudă, services director, Coface România.