Tag: scumpire

  • LITORALUL PENTRU TOŢI se scumpeşte în Mamaia şi Eforie şi se ieftineşte în staţiunile din sud. Care sunt preţurile sejururilor

     “Pentru ediţia din acest an a programului au fost propuse pentru prima dată tarife diferenţiate pentru zona Constanţa – Mamaia – Eforie faţă de sudul litoralului (staţiunile Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai şi Vama Veche)”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Litoral- Delta Dunării transmis joi MEDIAFAX.

    Programul se desfăşoară în perioada 6 mai – 15 iunie.

    Pentru Constanţa, Mamaia şi Eforie, tarifele de persoană pentru un sejur de 6 nopţi prin programul “Litoralul pentru toţi” vor fi, în medie, cu 10-15% mai mari faţă de anul trecut, rezultă din comparaţia cu tarifele anunţate de asociaţii în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berarii joacă la ruletă în 2013: se mai repetă vremea bună de anul trecut?

    PROFITURILE PE CARE LE VOR ÎNREGISTRA ANUL ACESTA BERARII SUNT STRÂNS LEGATE DE VREME, din moment ce toţi ceilalţi factori sunt mai degrabă potrivnici. „Despre «influenţa vremii în vânzări», ne uităm la o cuantificare în acest sens şi dacă vom găsi formula matematică dăm de ştire, evident după ce o brevetăm şi luăm premiul Nobel pentru ea”, spune, cu o undă de umor, Andrew Highcock, preşedinte al Asociaţiei Berarii României şi al Ursus Breweries. Tot el adaugă însă că „este cert că, deocamdată, nu avem suficiente date ca să putem face o cuantificare precisă„. Însă tocmai căldura de anul trecut a susţinut creşterea vânzărilor de bere, Constantin Bratu, director general al aceleiaşi asociaţii, spunând că în 2012 au fost de circa trei ori mai multe zile caniculare, cu temperaturi medii de peste 25 de grade Celsius. Pentru comparaţie, cam toţi europenii au băut în ultimii ani mai puţină bere, chiar dacă puterea de cumpărare diferă ca de la cer la pământ. Un român trebuie să muncească 24 de minute pentru a-şi cumpăra o bere, în timp ce europenii doar cinci minute. Cel mai bine la acest capitol stau nemţii, care pot cumpăra o bere dacă lucrează trei minute şi jumătate.

    Anul trecut consumul a înre-gistrat o creştere de şapte procente, ajungând la 90 de litri per capita, faţă de 87 de litri în urmă cu trei ani. Recordul absolut al acestei pieţe s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor. Mai mult, punctează Constantin Bratu, şi preferinţele de consum s-au schimbat. Dacă în urmă cu numai câţiva ani peste 33% din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul. O altă preferinţă de consum, care nu a suferit însă modificări în ultimii ani, este cea pentru berea produsă local. 98% din berea consumată de români este produsă în ţară, în timp ce media Uniunii Europene este de doar 12%. Iar berea produsă în fabricile româneşti merge şi peste hotare, acolo unde sunt comunităţi de români – 4,5% din berea consumată în Europa este produsă în România.


    DE MENŢIONAT FAPTUL CĂ ANUL TRECUT EXPORTURILE DE BERE AU ATINS UN MAXIM ISTORIC, ajungând la 0,23 milioane hl, adică 1,3% din producţia locală de bere, arată datele asociaţiei, care reuneşte cinci producători –  Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, Ursus Breweries şi United Romanian Breweries, care deţin în acest moment peste 90% din volumele vândute pe piaţa autohtonă. Acestora li se adaugă, din 2012, un nou producător, Clinica de Bere Timişoara, o microfabrică, asemeni celor care împânzesc alte ţări, cum sunt Cehia sau Germania. Membrii asociaţiei au fabrici în 11 oraşe din ţară, iar cele două miniberării sunt în Cluj-Napoca şi Timişoara. Din asociaţie fac parte şi producătorii de materii prime – Asociaţia Producătorilor de Hamei şi Soufflet Malt România, care îşi desfăşoară activităţile în nouă fabrici şi ferme. Tot anul trecut, importurile au atins 0,43 milioane hl, reprezentând aproximativ 2% din volumul de bere consumat.

    Berarii au investit, de la momentul înfiinţării asociaţiei, în 2004, 1,2 miliarde de euro pe piaţa românească, bani ce ar fi asigurat finanţarea pentru construcţia a cinci stadioane National Arena. În fiecare an, membrii asociaţiei achiziţionează de pe piaţa românească produse şi servicii în valoare totală de 500 de milioane de euro, iar numărul total al angajaţilor din activităţile conexe berii – din agricultură, producţie, comerţ sau producţia de ambalaje este de 76.000, suficienţi cât pentru a umple National Arena cu tot cu gazon. Practic, de un angajat în producţia de bere se leagă activitatea altor trei din agricultură şi alţi zece în alte zone ale economiei.

    CONFORM ESTIMĂRILOR, ÎN FUNCŢIE DE PREŢUL DE VÂNZARE, industria berii a ajuns anul trecut la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Pe poziţia fruntaşă în acest clasament se află industria tutunului, care are o valoare anuală de peste 3,5 miliarde de euro, incluzând şi vânzările ilicite.

    Datele asociaţiei mai arată că în piaţa berii evaziunea fiscală este zero, faţă de domeniul băuturilor alcoolice, unde nivelul pieţei negre este greu de estimat. Cert este însă că berea contribuie cu 60% la volumul accizelor colectate din vânzările de băuturi alcoolice, în vreme ce media europeană este la jumătate.

    Jumătate din cât plătesc românii pentru o bere merge la bugetul de stat, valoarea totală a contribuţiilor ajungând anul trecut la 651 de milioane de euro, sub formă de TVA, contribuţii sociale şi asigurări. Suma ar fi suficientă pentru a finanţa construcţia a trei pasaje precum Basarab din Bucureşti.

  • Care sunt oraşele unde apartamentele se scumpesc?

     La nivelul marilor oraşe ale ţării însă, evoluţia preţurilor apartamentelor noi şi vechi din ultima lună nu a fost una liniară. Trei centre regionale s-au menţinut pe plus, în vreme ce alte două au fost marcate de  scăderi.

    Cluj-Napoca este oraşul unde preţurile au crescut cel mai mult în martie. Indicele Imobiliare.ro a ajuns aici la 930 de euro pe metru pătrat, valoare cu 2,8% mai mare decât cea consemnată în februarie 2013 (905 euro pe metru pătrat) şi cu 1,1% mai mică decât cea din martie 2012 (940 de euro pe metru pătrat). în oraşul din vestul ţării, preţurile cerute pentru locuinţele din blocurile vechi s-au majorat în ultima lună cu 1,3%, de la 970 la 983 de euro pe metru pătrat.

    Tot pe un trend ascendent s-au situat şi unităţile locative nou-construite: acestea au consemnat un avans de 3%, de la 854 la 880 de euro pe metru pătrat.

    Bucureştiul se înscrie de asemenea pe lista oraşelor în care apartamentele s-au scumpit în ultima lună. Preţul mediu cerut în Capitală pentru locuinţele noi şi vechi a ajuns la 1.108 euro pe metru pătrat, în creştere cu 0,8% faţă de nivelul atins în februarie (1.099 de euro pe metru pătrat).

    Valoarea actuală este cu 3,2% mai mică decât cea consemnată în aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 1.145 de euro pe metru pătrat. Interesant este că apartamentele noi şi vechi s-au scumpit faţă de februarie 2013 în egală măsură, mai exact cu 0,9%: preţurile cerute pentru cele două categorii de apartamente se ridică la 1.251 de euro pe metru pătrat (faţă de 1.240 de euro pe metru pătrat în luna precedentă) şi, respectiv, 1.029 de euro pe metru pătrat (faţă de 1.020 de euro pe metru pătrat).

    Timişoara este cel de-al treilea mare oraş al ţării în care pretenţiile vânzătorilor s-au majorat în martie; creşterea a fost de 0,6%, de la 787 la 792 de euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, preţurile actuale sunt 2,6% mai mici decât în urmă cu 12 luni. şi în oraşul de pe Bega tendinţa de scumpire a locuinţelor a fost susţinută de segmentul nou şi de cel vechi deopotrivă. în cel dintâi caz a fost consemnată o majorare de 1,8% a preţului mediu cerut, de la 827 la 842 de euro pe metru pătrat. în cel de-al doilea, avansul a fost ceva mai redus, respectiv 0,5%, de la 777 la 781 de euro pe metru pătrat util.

    În Constanţa, pe de altă parte, a avut loc cel mai mare declin în ultima lună, respectiv 1%. Totodată, în oraşul de la malul mării se înregistrează cea mai mare diferenţă de preţ la 12 luni, respectiv 5,5%. Vânzătorii din Constanţa cer acum, în medie, 865 de euro pe metru pătrat util, în scădere de la 874 de euro pe metru pătrat. Cel mai mult – cu 1,2%  – s-au depreciat locuinţele din blocurile vechi, de la 866 la 856 de euro pe metru pătrat. Preţurile apartamentelor noi au scăzut cu 0,8%, de la 904 la 897 de euro pe metru pătrat.

    În Braşov, Indicele Imobiliare.ro indică o scădere de 0,9%, de la 862 la 854 de euro pe metru pătrat util; diferenţa faţă de acum 12 luni este egală cu cea consemnată la 31 de zile, respectiv 0,9%. în oraşul de la poalele Tâmpei, cel mai mult s-au ieftinit locuinţele noi; preţul cerut pentru acestea este de 921 de euro pe metru pătrat, cu 1% mai puţin faţă de valoarea atinsă în februarie (930 de euro pe metru pătrat).

    Pe de altă parte, scăderea consemnată de apartamentele vechi a fost una extrem de redusă – 0,1%; preţul mediu cerut pe acest segment este de 847 de euro pe metru pătrat, în scădere de la 848 de euro pe metru pătrat.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 600.000  de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Creşterea preţurilor s-a temperat în februarie la 0,34%, inflaţia anuală a coborât la 5,65%

    Preţurile de consum şi-au temperat ritmul de creştere în februarie la 0,34%, faţă de un avans de 1,34% în primă lună a anului, deşi combustibilii s-au scumpit cu 1,3%, iar legumele cu aproape 3%, iar rata anuală a coborât de la 5,97%, maximul ultimului an şi jumătate, la 5,65%. Preţurile şi tarifele mărfurilor nealimentare au avut creşteri peste medie în luna februarie, de 0,42%, fiind influenţate în principal de scumpirea cu 1,3% a combustibililor şi a ţigărilor cu 0,5%. Cu excepţia produselor cultural-sportive (1,28%), preţurile pentru celelalte mărfuri din această categorie au urcat cu mai puţin de 0,3%. În ciuda influenţei sezoniere, regăsită în scumpirea legumelor şi conservelor (2,91%), mai accentuată la cartofi (4%), preţurile mărfurilor alimentare şi-au limitat creşterea la 0,3%, ajutate de uşoare ieftiniri la unele produse de bază: ouă (5,9%), ulei (0,7%), zahăr (0,1%). La fel ca în luna ianuarie, tarifele la servicii au avut cel mai redus avans, de numai 0,22%, dar în uşoară creştere comparativ cu prima lună a anului (0,1%). Cea mai amplă scumpire s-a consemnat la apă, canal şi salubritate (0,7%).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Berea s-a scumpit cu până la 5% în februarie şi ar putea urma noi majorări de preţ

     “Nu ştim care va fi influenţa creşterii de acciză, care a fost făcută peste noapte. Evident că este o taxă care se va reflecta cumva în costul berii şi este de văzut cum va reacţiona consumatorul”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Andrew Highcock, preşedintele Ursus Breweries.

    El a spus că scumpirile generate de creşterea accizei diferă foarte mult în funcţie de tipul de bere şi de ambalaj.

    Astfel, Ursus a majorat în februarie preţul berii cu 5% în medie.

    “Acciza a crescut cumva în doi paşi. Mai întâi pentru că este pusă în euro, dar este calculată în lei, şi se stabilieşte un curs de schimb în octombrie. Şi atunci deja era o creştere de 5% în lei. Acum este şi o creştere în euro”, a afirmat Highcock.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata inflaţiei nu s-a încadrat în decembrie în intervalul ţintit de BNR. Cu cât s-au scumpit produsele şi serviciile în 2012

    Rata inflaţiei a fost, în decembrie, de 4,95% faţă de decembrie 2011, în afara intervalului ţintit de BNR, după ce în decembrie preţurile de consum au crescut cu 0,6% faţă de noiembrie, ca urmare a scumpirii produselor alimentare şi nealimentare şi a unei uşoare scăderi înregistrate la servicii, astfel că rata medie pe 12 luni (ianuarie-decembrie 2012), faţă de precedentele 12 luni a fost de 3,33%, scrie Mediafax. “În luna decembrie 2012, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,7%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 0,9%, iar tarifele serviciilor au scăzut cu 0,2%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

  • Ce SCUMPIRI ne aşteaptă de la 1 ianuarie

    Astfel, de la 1 ianuarie 2013, preţul energiei electrice va fi cu 10% mai mare, incluzând recunoaşterea unor costuri mai mari de producţie de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi suplimentarea ajutorului acordat de stat producătorilor de energie regenerabilă. Potrivit oficialilor ANRE, pentru o factură lunară medie de 40 de lei aferentă unui consum de 100 KWh, creşterea, la 1 ianuarie, va fi de 4 lei. Accizele, plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, produse energetice şi cafea, vor urca anul viitor în primul rând ca urmare a creşterii ratei de schimb la care sunt calculate. Cursul pentru calcularea accizelor în 2013, anunţat la 1 octombrie de Banca Centrală Europeană (BCE), este de 4,5223 lei/euro, cu 5,2% mai mare faţă de cel utilizat în acest an, de 4,3001 lei/euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce aduce 2013: Scumpirea electricităţii, accize mai mari, plata TVA la încasare şi taxa de primă vânzare auto

    Astfel, de la 1 ianuarie 2013, preţul energiei electrice va fi cu 10% mai mare, incluzând recunoaşterea unor costuri mai mari de producţie de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi suplimentarea ajutorului acordat de stat producătorilor de energie regenerabilă. Potrivit oficialilor ANRE, pentru o factură lunară medie de 40 de lei aferentă unui consum de 100 KWh, creşterea, la 1 ianuarie, va fi de 4 lei. Accizele, plătite pentru producţia de alcool şi băuturi alcoolice, tutunul prelucrat, produse energetice şi cafea, vor urca anul viitor în primul rând ca urmare a creşterii ratei de schimb la care sunt calculate. Cursul pentru calcularea accizelor în 2013, anunţat la 1 octombrie de Banca Centrală Europeană (BCE), este de 4,5223 lei/euro, cu 5,2% mai mare faţă de cel utilizat în acest an, de 4,3001 lei/euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Factura medie la energie va creşte anul viitor cu 10%. Jumătate din scumpire vine de la energia verde

    “În medie, lunar, pentru un consum de aproximativ 100 kWh, factura este de circa 40 de lei. Scumpirile din 2013 vor fi de circa 4 lei, doi lei venind din impactul energiei verzi şi doi lei din recunoaşterea costurilor producătorilor de stat”, a spus Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE. Prima scumpire, cea de 6%, este generată de faptul că Autoritatea a recunoscut costurile producătorilor de energie care livrează electricitate în coşul pentru populaţie. Restul scumpirii vine din schema de sprijin pe care România o pune la dispoziţia investitorilor în energie verde. În primele 11 luni ale anului sumele din această schemă de sprijin au ajuns la 260 de milioane de euro, triplu faţă de tot anul trecut.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Gazele interne pentru populaţie şi companii se scumpesc până în 2014 cu 19,4%, respectiv de 2,6 ori

    Atât consumatorii casnici, cât şi firmele plătesc în prezent acelaşi preţ reglementat pentru gazele produse în România, respectiv 45,71 lei pe MWh. Preţul final plătit de consumatori – populaţie şi firme – rezultă dintr-un coş format din gazele din producţia internă şi importuri, mult mai scumpe. Gazele din producţia internă reprezintă o componentă a coşului de gaze. La populaţie, ponderea gazelor interne în coş este mai mare decât în cazul companiilor. De exemplu, pentru luna noiembrie, cosul pentru companii a fost format în proporţie de 39,2% de gaze din import, în timp ce gazele din producţia românească au acoperit 60,8% din coş.

    Mai multe pe zf.ro