BusinessMagazin

Tag: Schimbari

  • Schimbări de vreme. Prognoza meteo pentru weekend, în ţară şi la Bucureşti

    Sâmbătă, vremea se va ameliora atât sub aspectul precipitaţiilor, cât şi din punct de vedere termic. Cerul va fi temporar noros şi se vor semnala averse însoţite de descărcări electrice pe arii restrânse în Muntenia, Oltenia, Transilvania, Maramureş, la munte şi izolat în celelalte regiuni.

    Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în regiunile estice, sud-estice, precum şi în zona montană înaltă.

    CUM VA FI VREMEA ÎN WEEKEND ÎN BUCUREŞTI ŞI ÎN ŢARĂ

  • Windows cu bombonele: totul despre cel mai nou sistem de operare al Microsoft

    Sistemele de operare, fie ele pentru desktop sau pentru dispozitive mobile, nu mai intră de o bucată de vreme în categoria tehnologie, ci mai degrabă în zona de consum de masă; cu alte cuvinte, s-au dezbrăcat de aura tehnicistă din perioada Windows 95/98 sau Linux, au renunţat la tutorialele stufoase cu optimizări şi au intrat în zona “AmiceNu-miPasăCumFuncţioneziEuVreauTotulCâtMaiFacil”, stil impus de sistemele de operare pentru telefoanele smart şi tablete.

    Microsoft pare să fi înţeles acest lucru şi a decis să reunească sub pălăria aceleiaşi platforme familia de produse Windows, pentru PC, Mobile, Embedded, ba chiar şi Xbox One sau zona Surface. Face acest lucru cu Windows 10: sistemul de operare are o arhitectură universală, care va permite trecerea lejeră de la utilizarea cu mouse şi tastatură la cea touch şi va integra câteva facilităţi noi, cum este asistentul personal Cortana, un sistem de notificare care poate lucra cu mai multe dispozitive sau funcţiile din Xbox Live.

    Fanii butonului Start îl vor regăsi în colţul din stânga jos al ecranului, după ce acesta dispăruse în Windows 8. Butonul va fi însoţit de o serie de îmbunătăţiri, o combinaţie între meniul clasic şi tilele folosite în versiunea actuală a sistemului de operare.

    Locul cunoscutului Internet Explorer este luat de Microsoft Edge, noul browser web al sistemului de operare; totuşi, Explorer nu dispare de tot, din anumite raţiuni de compatibilitate. Testele au arătat că Edge este mai rapid decât predecesorul şi dispune de o serie de facilităţi cum sunt posibilitatea de a face notiţe pe paginile web, dar şi integrarea cu Cortana, asistentul digital, pentru o personalizare sporită.

    Din bagajul noului sistem de operare dispare, însă, Windows Media Center, o noutate în XP-ul anului 2002, o aplicaţie despre care nu se poate spune că a fost tocmai populară, dar care şi-a făcut datoria cu brio. Noutăţi mai apar şi în modul de updatare a sistemului, cu o derulare mai logică şi mai puţin consumatoare de resurse.

    Mai în glumă, mai în serios trebuie spus că funcţionarilor sau angajaţilor sau gospodinelor dependenţi de Solitaire şi Minesweeper li se va adăuga, odată cu apariţia Windows 10, un important grup, cel al jucătorilor de Candy Crush Saga, un fenomen global în rândul utilizatorilor de smartphone; mai mult, utilizatorii vor putea benefica de o experienţă multiplatformă, care va permite continuarea unui joc început pe iOS sau pe Android. În timp, cei de la Microsoft promit să aducă pe Windows 10 şi alte jocuri produse de compania King, creatoarea Candy Crush.

    Poate una dintre cele mai de impact facilităţi din noul sistem de operare este posibilitatea de a controla o locuinţă inteligentă. Conform unui articol din Time, Windows 10 include tehnologia AllJoin, dezvoltată open source de către AllSeen Alliance, un grup de 150 de companii printre care Electrolux, Honeywell, LG sau Qualcomm, care au încercat să creeze un standard prin care dispozitivele din Internet of Things să poată comunica între ele. Simplu spus, ideea este că orice dispozitiv cumperi, indiferent de producător sau de metoda de conectare, în momentul pornirii va fi detectat şi se va conecta la toate celelalte dispozitive AllJoyn.

    Integrarea unei astfel de facilităţi în Windows 10 ar transforma, practic, orice dispozitiv ce foloseşte sistemul de operare – PC, smartphone sau tabletă – într‑un sistem de comandă pentru o locuinţă inteligentă. Ideea este pusă în aplicare şi de Apple, cu HomeKit, care transformă un iPhone în inima unei locuinţe; diferenţa este că, pentru a fi compatibile pe sistemul Apple, fabricanţii de dispozitive trebuie să includă în produsele lor un cip special. AllJoyn nu arte nevoie de hardware şi, din momentul în care Windows 10 va deveni disponibil, acesta va deveni cheia pentru milioane, poate miliarde de dispozitive. În prezent televizoarele LG şi casnicele Electrolux au AllJoyn încorporat şi se află deja pe rafturile magazinelor.

    Întorcându-ne la fundamente, trebuie spus că Windows 10 va fi oferit în şapte versiuni. Versiunea de bază este Home, care va oferi toate modulele software importante, Continuum, Hello, Cortana, Edge, Xbox Live, şi aproape toate serviciile familiare. Este versiunea destinată publicului larg şi va putea fi instalată, conform Go4IT, pe sisteme desktop, pe laptopuri, pe sisteme hibride şi pe tablete cu ecrane mari.

    Windows 10 Pro este destinată companiilor mici sau utilizatorilor cu pretenţii mai ridicate şi este destinată aceloraşi tipuri de PC-uri sau tablete. Pro va include facilităţi suplimentare din zona business şi permite compatibilitatea cu noul serviciu Windows Update for Business. Cea de-a treia versiune de care utilizatorii obişnuiţi vor fi interesaţi în mod direct este cea pentru platformele mobile, Windows 10 Mobile, care va fi instalată pe telefoanele mobile şi pe tabletele cu ecrane de mici dimensiuni.

    Platforma software Windows 10 Mobile va putea folosi doar aplicaţiile Universal Windows App şi va oferi modul Continuum pentru ataşarea la o tastatură sau un mouse.

    Celelalte patru versiuni care vor fi oferite includ trei varietăţi disponibile doar pentru organizaţii, adică Windows 10 Enterprise, Windows 10 Education şi Windows 10 Mobile Enterprise, iar cea de-a patra, Windows 10 IoT Core, va fi destinată sistemelor închise precum bancomatele, punctele de acces sau roboţii industriali. Microsoft, precizează Go4IT, a anunţat că Windows 10 va fi disponibil în 190 de ţări şi cu 111 localizări lingvistice diferite.

  • Profet digital, magician în vânzări sau director responsabil cu fericirea câteva dintre denumirile inedite de posturi care apar mai nou pe cărţile de vizită

    Profet digital, magician în vânzări, ofiţer de primă impresie sau director responsabil cu fericirea – acestea sunt doar câteva dintre denumirile inedite de posturi care „îmbracă“, cel puţin pe cărţile de vizită, posturi terne precum analist, reprezentant de vânzări, recepţionist sau director general. Suntem martorii unei schimbări de paradigmă în politicile din companii, în care angajaţii şi angajatorii păşesc din era tradiţională a resurselor umane într-una a recunoaşterii şi a valorificării talentelor.

    Andrei Dunuţă, 26 de ani, se recomandă drept „sales magician“, iar titulatura postului care inevitabil atrage atenţia nu a fost aleasă la întâmplare. Cu o experienţă anterioară de şase ani în sistemul bancar, Andrei este acum unul dintre fondatorii Self Trust Academy, o firmă de training specializată în programe de instruire în domeniul vânzărilor. Pe cartea sa de vizită, pe lângă titulatura neobişnuită a jobului, iese în evidenţă şi o schiţă-portret, în care Andrei – trainer şi speaker motivaţional în viaţa de dincolo de „magie“ –  ţine un microfon în mână.

    „O carte de vizită «cu poveste» te poate ridica în ochii celui din faţa ta, te face interesant şi memorabil şi stârneşte curiozitatea interlocutorului tău. Iar aceasta este fix reacţia pe care ţi-o doreşti la un eveniment de networking“, explică Andrei, care adaugă că acest concept de carte de vizită face parte dintr-un proiect mai amplu de identitate vizuală realizat anul trecut împreună cu specialişti în branding.

    Lucrurile sunt ceva mai complicate, spun experţii. Dacă pentru unii atragerea atenţiei printr-o carte de vizită deosebită are ca scop facilitarea unui proces de vânzare, pentru alţii oferirea unor astfel de „roluri“ poate avea mai multe efecte pozitive pentru business.

    Astfel, în organigramele din companii mai apar denumiri noi şi uneori extravagante de joburi pentru că această „modă“ reprezintă un instrument de a semnifica şi resemnifica o poziţie sau o persoană.

    „Versiunea tradiţională era axată pe structura ierarhică şi pe relaţiile de putere, plasând oamenii pe o axă verticală imaginară de jos în sus, începând cu nivelul de junior şi trecând prin experienced, senior, supervisor, manager, senior manager, director etc. Fiecare ştia astfel care îi este locul şi cui raportează, însă în timp s-a constatat că această poziţionare are efecte adverse deoarece oamenii tind să îşi perceapă jobul prin prisma titulaturii acestuia, prin substituţie. Astfel un job title precum «contabil junior» poate crea la unii percepţia unui rol mai puţin important, nesemnificativ, secundar de unde şi comportamente de indiferenţă, neimplicare sau depresie“, spune Sorin Faur, HR Coordinator pe regiunea Balcani în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO. El vorbeşte de apariţia unei noi paradigme, care îşi propune să recunoască talentul oriunde s-ar afla şi indiferent de nivelul de experienţă sau expertiză profesională. Şi pentru că fiecare poziţie şi fiecare om devin tot mai importante, există tendinţa de a renunţa la denumirile de tip comandă- control bazate pe exprimarea nivelului ierarhic.

    „Oamenii nu mai sunt definiţi din perspectiva nivelului ierarhic, devenind contributori egali ca importanţă, diferiţi desigur ca specializare. Noile denumiri îi ajută astfel pe oameni să gândească pozitiv, să depăşească complexele generate de ierarhie, să îşi valorizeze mai bine rolul şi să fie mai fericiţi!“, mai spune Sorin Faur.

    Dacă specialiştii spun că noile roluri fac angajaţii mai fericiţi, cineva a inventat totuşi şi un „şef“ pe fericire. Cristina Săvuică, managerul care conduce compania de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Lugera & Makler, se recomandă de doi ani încoace ca fiind Chief Happiness Officer al companiei. De ce?

    „Decizia a venit în momentul rebrandingului de acum doi ani, când am trecut şi în titulatura firmei sintagma «The people republic». Şi, până la urmă, am ajuns la concluzia că rolul meu este să îi fac pe clienţi, pe angajaţi şi pe candidaţi fericiţi. În plus, este un instrument foarte bun de vânzare şi de diferenţiere, mi s-a întâmplat chiar să mi se ceară o carte de vizită doar pentru că persoana respectivă văzuse cartea mea de vizită la o colegă şi i-a plăcut“, spune Cristina Săvuică. Cartea sa de vizită are formatul unui paşaport pe care vizele prezintă de fapt serviciile pe care compania le oferă.

  • 150 de proiecte şi programe înscrise la Gala Societăţii Civile 2015

    În total, participă peste 100 de organizaţii non-profit, neguvernamentale, grupuri de iniţiativă şi persoane fizice. Dintre acestea, 57% sunt din Bucureşti, iar 43% din 23 de judeţe –  Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Olt, Vâlcea, Prahova, Satu Mare, Sibiu şi Timiş, notează un comunicat transmis redacţiei.

    Domeniul în care au activat cele mai multe ONG-uri a fost Educaţie, Învăţământ si Cercetare, acesta prezentând 23 de înscrieri. La categoria Sănătate au fost înregistrate 18 proiecte, urmată de secţiunea Incluziune socială cu 11 proiecte. Câte 9 proiecte au fost înregistrate la categoriile Artă şi cultură şi Comportament civic şi participare publică, 8 la Servicii de asistenţă socială, câte 6 la Protecţia mediului şi Dezvoltare economică şi socială şi 4 la Apărarea drepturilor individuale/ colective.

    În cadrul secţiunilor Proiecte şi campanii de voluntariat şi Proiecte pentru tineret au fost înscrise 22, respectiv, 17 proiecte.

    În cadrul Categoriei C au fost încadrate 43 de proiecte astfel: Buget – / Eficienţă + 8 proiecte, Impact -10 proiecte, Durabilitate – 4 proiecte, Originalitate – 21 de proiecte.

    În secţiunea dedicată parteneriatului asociativ-privat, Proiecte şi campanii de Responsabilitate Socială, au fost înscrise 8 proiecte, iar în cea dedicată activităţilor cu  caracter permanent si continuu ale unei organizatii au  fost înscrise 23 de programe, notează acelaşi comunicat.

    În perioada aprilie – mai, proiectele şi programele din cadrul competiţiei sunt evaluate de către membrii juriului, cei 50 de specialişti în implementarea şi evaluarea proiectelor, cercetători, sociologi, jurnalişti, lideri şi formatori de opinie ai societăţii civile şi ai sectorului asociativ, consultanţi în CSR, comunicare, corporate affairs şi community affairs. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul festivităţii de acordare a premiilor, care va avea loc în luna iunie, în Bucureşti.

    Gala Societăţii Civile 2015, ediţia a XIII-a, se desfăşoară sub Patronajul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

  • Manuela Plăpcianu renunţă la şefia Artmark şi alege antreprenoriatul

    Funcţia de CEO va fi preluată de Alexandru Bâldea, acţionarul majoritar al grupului Artmark. Noul preşedinte al grupului Artmark este, începând din 20 martie, Horia-Roman Patapievici, scriitor, filozof şi manager cultural, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2005-2012), vicepreşedinte (2008-2010) şi preşedinte (2010-2011) al EUNIC (European Union National Institutes for Culture).

    Principalul mandat al noului preşedinte este coordonarea internaţionalizării operaţiunilor grupului, incluzând promovarea în spaţiul european a artei contemporane şi a valorilor patrimoniului cultural, precum şi, continuarea demersurilor de profesionalizare şi accesibilizare a pieţei româneşti de artă, informează un comunicat Artmark.

    Consiliul de Excelenţă al grupului Artmark, ce supraveghează şi girează politicile platformei cuprinde personalităţi culturale sau publice româneşti ce şi-au asumat misiunea de a se implica în creşterea vizibilităţii culturii româneşti şi a impactului acesteia în modelarea societăţii româneşti, printre care Preşedintele României (1996-2000) prof. univ. dr. Emil Constantinescu, Prinţesa Marina Sturdza, artistul Ioan Sbârciu, Preşedinte al Senatului Universităţii de Artă Cluj, Catrinel Pleşu, ex-director Centrul Naţional al Cărţii, Angela Baillou, directorul reginal Christie’s pentru Europa Centrală şi de Est etc.

    Citeste si:

    A transformat criza în cel mai bun moment pentru afacerea pe care o conduce – a crescut în timp ce alţii nu puteau opri căderea

  • Biroul pentru Schimbări Climatice, o instituţie inutilă în China

    “Sunt cam două-trei tranzacţii pe săptămână”, spune Yang Wang, directorul CBEE.

    În noiembrie 2013, instituţia avea de gestionat doar două-trei tranzacţii pe săptămână, Beijing devenind doar al treilea oraş din China care să adere la piaţa certificatelor de carbon, în cadrul unui proiect lansat în iunie.

    Cu diverse metodologii intraând permanent în vigoare, China se aşteaptă să reglementeze în jur de o gigatonă de dioxid de carbon, mai exact 10% din cantitatea care face statul asiatic cel mai mare poluator al lumii.

    În condiţiile în care preţurile se prăbuşesc în Uniunea Europeană (cea mai mare piaţă de carbon) iar Australia a anunţat recent că nu va mai introduce o taxă pe carbon, activiştii ecologişti privesc China ca un indiciu al faptului că lupta împotriva schimbării globale este departe de a se fi sfârşit.

    Cu toate acestea, însă, la aproape doi ani de la introducerea sistemului pilot, detalii referitoare la piaţa de carbon din China sunt încă extrem de greu de obţinut.

    “Este o gaură neagră”, susţine un expert Financial Times în piaţa de carbon, explicând că stilul obişnuit al autorităţilor din China, de a nu divulga date, produce confuzii şi complică analizele referitoare la încălzirea globală.

     

     

  • A preluat conducerea firmei Mecanica Ceahlău în ianuarie 2014 şi a crescut profitul de şase ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului trecut CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Piaţa asigurărilor a “aniversat” în 2014 al nouălea an consecutiv de pierderi

    Startul schimbărilor pe piaţa autohtonă a asigurărilor a fost dat de venirea lui Mişu Negriţoiu, care a lucrat timp de 18 ani pentru ING Bank în România, ca CEO şi preşedinte, la conducerea Autorităţii de Supraveghere Finaciară în luna mai. Negriţoiu a preluat cârma instituţiei scufundate în scandalurile legate de arestarea lui Dan Ruşanu, fost preşedinte al ASF, în dosarul Carpatica Asig, de salariile şi de bonusurile de zeci de mii de euro încasate de directorii ASF în iarna lui 2013, dar şi de angajările pe criterii politice, instituţia fiind numită la începutul anului de preşedintele Traian Băsescu „cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici“.

    Conducerea Autorităţii de Supravghere Financiară (ASF) a emis proiect legislativ după proiect legislativ în ultimele luni, surprinzând piaţa cu măsuri de redresare financiară şi reorganizare, cu un plan de restructurare a instituţiei ce prevede desfiinţarea a peste 100 de posturi, din care majoritatea reprezintă funcţii de conducere, schimbarea legislaţiei în piaţa de asigurări auto obligatorii, limitarea activelor în calcululul rezervelor, noi condiţii privind reasigurarea, cât şi reevaluarea completă a jucătorilor din piaţă.

    Propunerile ASF au culminat în cea de a doua parte a anului cu măsura-şoc de limitare a comisioanelor brokerilor de asigurare la maximum 10% din valoarea primei încasate, care a stârnit numeroase proteste din partea brokerilor şi asigurătorilor. În acest cadru, scăderea afacerilor asigurătorilor a continuat. În primele nouă luni ale anului, jumătate din primele zece companii de pe piaţă au înregistrat valori în creştere ale primelor brute subscrise. Grupul german Allianz-Ţiriac, care a revenit pe prima poziţie locală a asigurărilor în prima parte a anului, a înregistrat prime subscrise din asigurări generale şi de viaţă cu aproape 8% mai mari în primele luni ale anului, de la 152,2 milioane de euro anul trecut la circa 165 de milioane de euro în 2014.

    Operaţiunile de asigurări generale au generat venituri din prime în sumă de cca. 150 milioane de euro, iar profitul operaţional obţinut de grup în România a urcat de la 4,9 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la 8 milioane de euro în acelaşi interval din acest an. La mică distanţă de liderul pieţei s-a clasat Omniasig, compania austriecilor de la Vienna Insurance Group, care la finele lunii septembrie avea subscrieri de 582 de milioane de lei (132 mil. euro), în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pe locul trei, Groupama, companie ce avea la finalul lunii septembrie, potrivit unor estimări, prime brute subscrise în valoare de 664 milioane de lei (157 mil. euro).

    ING Asigurări, liderul asigurărilor de viaţă cu o cotă de piaţă de circa 38% pe acest segment, administra la finalul lunii septembrie active de circa 2,7 miliarde de lei (610 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania va încheia acest an cu subscrieri de 138 mil. euro (echivalentul a peste 600 mil. lei), cu 9% faţă de nivelul din 2013, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Marius Popescu, directorul general al asigurătorului, citate de ZF. Lucrurile nu stau la fel de bine însă la nivelul pieţei asigurărilor de viaţă, care a scăzut cu 10% după primele şase luni ale anului cumulând 779 milioane de lei, potrivit celor mai recente date agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Asigurările unit-linked (asigurările de viaţă cu componentă investiţională – n.r.) au înregistrat cel mai accentuat ritm de scădere dintre toate clasele de asigurare practicate pe piaţa locală, cu prime brute subscrise în valoare de 222 milioane de lei din asigurările de viaţă cu componentă în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Faptul că 2014 a fost un an greu pentru asigurători este confirmat de scăderea afacerile agregate ale companiilor de asigurări per total cu 6,8% în primele şase luni ale anului, după ce volumul primelor brute subscrise s-a situat la patru miliarde de lei. Pe segmentul asigurărilor generale scăderea a fost de 6%, până la 3,2 miliarde de lei. Creşteri au înregistrat doar asigurările obligatorii şi segmentele cu cotă de piaţă redusă.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.