Profitul Gazprom a scăzut anul trecut cu 90%, la 3,1 miliarde dolari (159 miliarde de ruble), din cauza scăderii livrărilor de gaze, a reducerii valorii activelor şi a scăderii rublei. Oficial compania a negat impactul sancţiunilor, apreciind că nu au existat efecte semnificativ al acestora asupra companiei.
Chiar dacă ar fi aşa, 2015 se anunţă un an chiar mai greu decât cel precedent, pentru că volumele de gaz vândute sunt din ce în ce mai reduse. În plus, Uniunea Europeană a pornit o investigaţie antitrust asupra Gazprom, în contextul în care compania acţionează ca un braţ al Kremlinului, furnizând gaze la un preţ mai mic prietenilor şi la preţuri mult crescute statelor care nu se află în graţiile puterii ruse.
Tag: sanctiuni
-
La Gazprom presiunea a scăzut puternic – profitul a scăzut cu 90% în 2014
-
Rusia anticipează că sancţiunile occidentale nu vor fi ridicate mai devreme de 2018
Uliukaiev a afirmat că actuala prognoză economică a guvernului de la Moscova, care vizează perioada 2016-2018, se bazează pe un scenariu care arată că ţările din Vest nu vor ridica sancţiunile impuse Rusiei.
Ministrul rus al economiei a indicat că rubla va continua să rămână la un nivel scăzut faţă de dolar, din cauza sancţiunilor, iar ieşirile de capital se vor situa la un nivel mai ridicat decât în absenţa acestor măsuri.
Rubla a avansat joi cu 1,2% faţă de dolar, la 51.5650 unităţi pentru un dolar, la jumătate şedinţei de tranzacţionare, potrivit Bloomberg.
În afara membrilor UE şi a Statelor Unite, printre ţările care au impus sancţiuni Moscovei pe fondul conflictului din estul Ucrainei se numără Norvegia, Canada şi Japonia.
Guvernul de la Moscova estimează că economia rusă se va contracta cu 2,8% în acest an, aceasta fiind prima scădere a produsului intern brut din 2009 până în prezent.
De asemenea, estimările prezentate de către ministrul economiei indică faptul că Rusia va ieşi din recesiune anul viitor, când economia este prognozată să avanseze cu 2,3%.
În acest sens, Uliukaiev a arătat că investiţiile vor urca cu 3% în 2016, în timp ce comerţul cu amănuntul va creşte cu 1,4%.
Banca centrală a Rusiei a estimat că economia va scădea cu până la 4% în acest an, contracţia de anul viitor urmând să se situeze între 1% şi 1,6%, la un preţ mediu al petrolului de 60-65 de dolari pe baril.
-
IGPR: Taxiurile din zona aeroporturilor internaţionale, verificate. 43 de sancţiuni, aplicate
Poliţiştii au verificat 139 de autoturisme, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 43 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 7.400 de lei. De asemenea, a fost constatată o infracţiune la regimul rutier, potrivit sursei citate.
Dintre sancţiunile aplicate, 31 au fost pentru abateri prevăzute de OUG nr. 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice, cinci pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 38/2003, privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere şi şapte pentru încălcarea altor acte normative.
Totodată, pe parcursul activităţilor desfăşurate, poliţiştii au reţinut un permis de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Potrivit comunicatului de presă, într-unul dintre cazuri, poliţiştii au depistat un bărbat din Tulcea, care transporta opt pasageri, pe relaţia Tulcea –Aeroportul Henri Coandă Bucureşti, fără respectarea prevederilor legale.
Bărbatul este cercetat pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi, faptă incriminată de Codul Penal.
Acţiunile desfăşurate de Poliţia Română pentru siguranţa transportului public de persoane continuă şi în perioada următoare.
-
Grecia vrea să fie o punte de legătură între Europa şi Rusia, în problema sancţiunilor
În urma întâlnirii, Putin a spus că a discutat cu Tsipras despre cooperarea bilaterală, relatează Sputnik
“Am convenit să dăm mai multă atenţie investiţiilor, am discutat despre cooperarea în sectorul energiei, despre posibilitatea de a furniza gaze ruseşti Greciei prin intermediul Tukish Stream”, a declarat preşedintele rus.
El a adăugat că discuţiile s-au mai referit la cooperarea în domeniul turismului, la embargoul asupra importurilor ruseşti din Europa şi la relaţiile Rusia-UE.
“I-am asigurat pe colegii greci de intenţia Rusiei de a implementa acordurile de la Minsk pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei”, a arătat preşedintele rus.
Tsipras a spus că este recunoscător preşedintelui Putin pentru extinderea relaţiilor ruso-elene.
“Am extins relaţiile ruso-elene. Grecia este un stat suveran şi ne vom folosi de rolul geopolitic, ca ţară europeană. Ne vom folosi de toate oportunităţile pentru dezvoltarea cooperării cu Rusia”, a arătat premierul elen.
El şi-a exprimat totodată speranţa că Grecia poate deveni un centru energetic în Europa.
În legătură cu sancţiunile împotriva Rusiei, Tsipras a spus că problema europeană nu este una elenă.
“Acesta este motivul pentru care am venit aici, să întărim legăturile economice cu Rusia. Nu împărtăşim în totalitate poziţia europeană în privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei. Vom promova noi soluţii, bazate pe dialog”, a spus Tispras.
El a adăugat că Grecia “dezaprobă în mod deschis” sancţiunile europene împotriva Rusiei, pentru că războiul economic al UE împotriva Rusiei poate duce la un nou Război Rece.
Preşedintele Putin a spus la rândul său că sancţiunile au afectat cooperarea ruso-elenă în domeniul agricol.
Putin a sugerat totodată că Moscova ar putea ridica embargoul asupra importurilor de alimente din Grecia.
Ca reacţie la sancţiunile occidentale, Rusia a interzis anul trecut importurile anumitor alimente, inclusiv legume şi brânzeturi din UE, măsură care a afectat în mod special importurile din Grecia.
Putin i-a spus lui Tsipras, la începutul discuţiilor, că vizita acestuia are loc la momentul potrivit şi că le dă şansa să analizeze ce pot face pentru refacerea comerţului bilateral între Rusia şi Grecia, care a scăzut cu 40% de la introducerea embargoului, potrivit publicaţiei elene Kathimerini.
Exporturile Greciei în Rusia au atins anul trecut 357 de milioane de euro, fiind cu 12% sub nivelul din 2013.
Putin s-a referit şi la semnificaţia vizitei lui Tsipras înainte de Paştele ortodox, afirmând că, mai mult ca orice, Rusia şi Grecia au rădăcini spirituale comune, ca naţiuni predominant ortodoxe.
Ministrul Dezvoltării Economice din Rusia, Alexei Uliukaiev, a declarat agenţiilor ruse de presă că guvernul a pregătit propuneri referitoare la embargou, pe care le va discuta la o întâlnire de joi cu premierul Dmitri Medvedev.
Un acord în acest sens ar putea readuce fermierilor din Grecia profiturile de milioane de euro obţinute pe piaţa din Rusia.
Guvernul condus de Tsipras a ajuns la putere în ianuarie cu promisiunea de a renunţa la austeritatea impusă de programul internaţional de susţinere financiară, în valoare totală de 240 de miliarde de euro.
Tispras, a cărui vizită la Moscova va continua şi joi, a cultivat impresia că Atena ar putea considera Rusia un posibil mijloc de presiune în negocierile actuale cu creditorii internaţionali, respectiv UE şi FMI.
Grecia, dependentă de fondurile de salvare din 2010, va rămâne fără lichidităţi în câteva săptămâni, dacă nu va ajunge la un acord cu creditorii pentru deblocarea unei noi tranşe.
-
CMR: 33 de medici sancţionaţi în 2014, doi cu suspendarea activităţii între trei şi şase luni
Comisia Superioară de Disciplină a prezentat, joi, în cadrul Adunării Generale a CMR raportul de activitate pe 2014.
Comisia a analizat, în perioada ianuarie – decembrie 2014, 192 de cazuri şi a adoptat 178 decizii, având alte 70 de cauze pe rol, potrivit raportului.
Analizând repartiţia pe specialităţi a cauzelor, s-a constatat că cele mai multe dintre reclamaţii au vizat specialităţile: chirurgie -30, medicină de familie/ medicină generală -20 şi obstetrică-ginecologie.
După analiza dosarelor, s-au aplicat sancţiuni în 33 de cazuri, iar 145 de cauze nu au fost sancţionate.
Dintre medicii sancţionaţi, 14 au primit mustrare, 12 – avertisment, patru – vot de blam, doi – amendă (un medic – 300 de lei, altul tot atât dar cu obligaţia de a urma cursuri de perfecţionare) şi doi au primit interdicţia de a exercita profesia sau alte activităţi pentru trei, respectiv şase luni, în ultimul caz fiind de asemenea impusă obligaţia de a urma cursuri de perfecţionare.
Printre alţii, au fost sancţionaţi cinci chirurgi, patru ortopezi şi tot atâţia ginecologi şi trei medici oncologi.
-
Vicepreşedintele CSM despre sancţionarea jurnaliştilor dacă divulgă informaţii din dosare: O măsură excesivă
Bogdan Gabor a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, că CSM, împreună cu jurnalişti, judecători şi procurori, a elaborat un ghid de colaborare a sistemului judiciar cu mass-media, în care sunt prevăzute ce elemente pot să ajungă la media sau ce elemente nu ar trebui să ajungă la media.
Potrivit vicepreşedintelui CSM, printre elementele care nu ar trebui să ajungă în media sunt multe date cu caracter personal.
Gabor a adăugat că ghidul a devenit obligatoriu pentru procurori în 2014, iar procurorul care dezvăluie informaţii cu caracter personal riscă sancţiuni disciplinare.
Potrivit vicepreşedintelui CSM, au existat verificări privind aceste aspecte făcute de către Inspecţia Judiciară, iar “până la acest moment nu s-a demonstrat că vreun procuror ar fi lăsat pe surse să apară asemenea date”.
“Cu siguranţă dacă vor mai apărea asemenea situaţii pe care să le putem demonstra vom lua măsurile care se impun. Acum e greu să spui unui jurnalist ce să dea şi ce să nu dea. În măsura în care el în cadrul unei anchete jurnalistice corecte poate să obţină anumite informaţii sigur că are această libertate, dar această libertate trebuie să se circumscrie normelor legale şi moralităţii, dacă vreţi”, a spus Gabor.
Întrebat dacă este de părere că ar trebui să se impună anumite sancţiuni şi jurnaliştilor care dezvăluie informaţii ce nu sunt publice din dosare, Gabor a răspuns că acest lucru i se pare “excesiv”.
“Opinii sunt şi pro şi contra. La nivel de discuţii se poate discuta orice. Putem discuta şi dacă este cazul să intrăm într-o asemenea dezbatere, dacă este cazul să impunem sancţiuni de un anumit tip care pot merge până la sancţiuni de tip penal împotriva jurnaliştilor. Mie mi s-ar părea excesiv, dar poate altor cetăţeni ar putea să nu le pară excesiv. Este o dezbatere”, a adăugat Bogdan Gabor.
În aceeaşi conferinţă de presă, procurorul Gheorghe Muscalu, membru al CSM, a declarat că din punctul său de vedere în momentul de faţă există legislaţie care reglementează acest domeniu şi trebuie doar ca legea să fie aplicată de toată lumea.
“Noi ştim bine şi înţelegem şi noi şi dumneavoastră că există un anumit apetit al mass-media pentru anumite tipuri de informaţii din dosarele penale şi în special cele aflate la urmărire penală. Se cam pierde acest apetit la momentul în care dosarele ajung să fie trimise în judecată. Normal, face deliciul societăţii. Din punctul meu de vedere, există la momentul acesta reglementare legislativă, care protejează dosarul penal al procurorului, incriminează scurgerile de informaţii, există legislaţie secundată, mă refer la ghidul pentru relaţia cu mass-media a CSM (…), deci existând legislaţie principală şi legislaţie secundară eu cred că este acoperită această zonă şi cred că fiecare la momentul respectiv trebuie să aplice legea şi să îşi facă datoria”, a afirmat Muscalu.
Bogdan Gabor şi Gheorghe Muscalu au participat, miercuri, la şedinţa de prezentare a bilanţului de activitate pe 2014 a Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia.
-
Marea Britanie ar putea sancţiona băncile care ajută clienţii să fraudeze fiscul
Secretarul şef al Trezoreriei din Marea Britanie, Danny Alexander, a declarat că va propune crearea unei noi legi care să stipuleze sancţiuni financiare şi legale în cazul instituţiilor care sprijină evaziunea fiscală.
“Ar trebui să introducem o nouă ofensă pe lista infracţiunilor în domeniul corporatist pentru a preveni infracţiunile economice, iar organizaţiile care facilitează sau încurajează evaziunea fiscală ar trebui să fie pasibile să primească aceleaşi sancţiuni financiare ca şi autorii evaziunilor“, a declarat Alexander pentru postul britanic de televiziune BBC.
Acuzaţiile formulate la începutul lunii februarie de către jurnaliştii International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), potrivit cărora filiala din Elvaţia a băncii britanice HSBC ar fi ajutat peste 100.000 de persoane şi companii din 203 de ţări să eludeze fiscul, au stârnit o adevărată furtună politică în Marea Britanie, cu doar câteva luni înaintea alegerilor parlamentare din mai.
Actualul parlament britanic va fi dizolvat la finele lunii martie, însă, potrivit lui Alexander, parlamentarii au timp să voteze noua lege, care ar putea fi inclusă în versiunea finală a proiectului de buget pe 2015 pe care guvernul o va prezenta pe 18 martie.
Chiar dacă nu va votată, propunerea va fi inclusă pe agenda Partidului Liberal Democrat pentru noile alegeri, a adăugat Alexander, care este şi membru al formaţiunii liberal democratice, aflată în prezent la guvernare alături de Partidul Conservator.
Scandalul HSBC a condus la declanşarea de anchete oficiale în SUA, Marea Britanie, Franţa, Elveţia şi alte ţări, banca britanică anunţând va colabora cu autorităţile care investighează problemele fiscale.
Conform raportului ICIJ, lista deponenţilor la HSBC Elveţia include organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, dar şi familii regale, miliardari şi artişti influenţi.
De asemenea, circa 220 de clienţi ai HSBC Elveţia, cu conturi totale de 1,3 miliarde dolari, au legătură cu România, iar 11 au cetăţenie sau paşaport românesc.
Cel mai mare cont, în valoare de 829 de milioane de dolari, era deţinut de omul de afaceri de origine română Marcel Adams şi de fiul acestuia, Sylvian Adams, şi a fost deschis în numele băncii Summit International, din Barbados, care aparţinea tot familiei Adams, potrivit Radio Canada. Marcel Adams, născut în 1920 în România, trăieşte în Canada şi conduce afaceri în domeniul imobiliar.
Jurnaliştii de la Rise Project au scris că fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc, soţia fostului ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu, cumnatul lui mircea Geoană, Ionuţ Costea, fostul acţionar la Dinamo Vladimir Cohn şi Jean Valvis au avut conturi la HSBC.
-
Berlinul nu este de acord pentru moment cu noi sancţiuni europene împotriva Moscovei
“Guvernul german nu este de părere că ar trebui să formulăm rapid noi sancţiuni”, a declarat miercuri seara ministrul social-democrat, într-un interviu pentru postul public german de televiziune ZDF.
Miniştrii europeni de Externe participă joi, la Bruxelles, la o reuniune extraordinară pentru a discuta despre atitudinea care trebuie adoptată faţă de Rusia, după intensificarea violenţelor în estul Ucrainei şi bombardarea oraşului-port Mariupol, care s-a soldat cu 30 de morţi sâmbătă.
Uniunea Europeană se orientează spre o simplă extindere a listei negre cu persoanele sancţionate, a indicat miercuri o sursă europeană. Conform unor surse de la Bruxelles, cei 28 de miniştri ar urma să decidă de asemenea prelungirea primei serii de sancţiuni vizându separatişti ucraineni şi oficiali ruşi, care expiră în martie. Deja prelungite o dată, aceste sancţiuni vizează în special oficiali ruşi, precum vicepremierul Dmitri Rogozin.
“În prezent, cred că este prea devreme pentru a adopta noi sancţiuni. Cred că trebuie să evaluăm situaţia de acolo (din Ucraina-n.r.) şi să observăm dacă conflictul s-a reintensificat efectiv”, a declarat Gabriel.
El a apreciat că este posibil ca, dimpotrivă, Moscova să fi înfrânat recent o ofensivă a separatiştilor proruşi în estul Ucrainei. “Sunt oameni care spun că separatiştii au anunţat acolo o nouă ofensivă (…) şi faptul că această ofensivă nu a mers mai departe poate că nu a fost o decizie a separatiştilor, ci mai degrabă (decizia) altor persoane care nu vor o escaladare şi care nu se pot afla decât la Moscova”, a explicat el.
“Nu sunt pentru ca noi să provocăm o escaladare”, a precizat Sigmar Gabriel, dând asigurări că Berlinul nu va ezita să sancţioneze Moscova dacă separatiştii încearcă să cucerească noi teritorii pentru a face legătura între partea separatistă a Ucrainei şi peninsula Crimeea anexată de Rusia.
Întrebat despre reuniunea de joi de la Bruxelles, el a precizat că se aşteaptă ca miniştrii de Externe din UE să “evalueze situaţia”. “Dar nu cred că suntem pregătiţi să decidem următoarea etapă de sancţiuni”, a adăugat el.
El a amintit că politica dusă de cancelarul german Angela Merkel are ca scop o soluţie negociată la conflictul ucrainean, pentru care Berlinul nu vede o rezolvare pe cale militară.
-
UE şi-ar putea extinde lista neagră cu persoane sancţionate pentru conflictul din Ucraina
Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe organizează joi o reuniune extraordinară, după reluarea violenţelor în estul Ucrainei, în special bombardarea oraşului portuar Mariupol, care a provocat moartea a 30 de persoane.
“Ne îndreptăm spre un mandat pentru sancţiuni individuale consolidate”, a anunţat o sursă europeană, fără să precizeze dacă noua listă va fi constituită din separatişti proruşi sau oficiali ruşi ce au legături cu preşedintele Vladimir Putin.
“Vom cere probabil (…) introducerea mai multor persoane pe listă” şi “evaluarea extinsă a unor noi măsuri adecvate”, “rezervându-ne posibilitatea unor sancţiuni suplimentare”, a confirmat o altă sursă europeană. “Problema sancţiunilor economice rămâne deschisă”, a adăugat ea.
Va exista o “evaluare” până la summitul european din 12 februarie, dar nu ne orientăm “spre sancţiuni” economice, a apreciat prima sursă. Aceste sancţiuni sectoriale, decise în această vară după prăbuşirea unui avion Boeing al Malaysia Airlines, afectează deja puternic economia rusă.
Şefii de stat şi de guvern din Europa le-au cerut marţi miniştrilor “să evalueze situaţia şi să ia în considerare orice acţiune adecvată, în special noi sancţiuni”, subliniind că se vor sesiza din nou în legătură cu acestă problemă la 12 februarie.
“Obiectivul” este “punerea în aplicare a acordurilor de pace de la Minsk”, semnate în septembrie dar care au rămas fără urmări, au subliniat mai multe suse europene.
“Preocuparea tuturor este ca UE să rămână unită”, a declarat o sursă diplomatică, în timp ce Uniunea este împărţită între susţinătorii unei linii dure faţă de Moscova, cu Polonia şi Ţările Baltice în prima linie, şi ţările reticente din cauza legăturilor lor politice şi economice cu Rusia.
Noul premier grec, Alexis Tsipras, s-a plâns marţi că Guvernul său nu a fost consultat înainte de anunţarea de către UE a unor posibile noi sancţiuni împotriva Rusiei.
-
Moscova: Sancţiunile adoptate de SUA şi UE contra Rusiei contribuie la agravarea crizei economice mondiale
“Criza economică mondială începută în 2008 încă nu s-a terminat, ea continuă se se agraveze. Consider că este vina Statelor Unite şi a Uniunii Europene, care au adoptat sancţiuni împotriva Rusiei”, a declarat Puşkov, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.
“Sunt sigur că vor culege roadele deciziilor lor incorecte”, a adăugat el.
Declaraţiile oficialului rus intervin în contextul unei întâlniri, la Washington, între preşedintele american Barack Obama şi premierul britanic David Cameron.
Cei doi lider au pledat vineri pentru menţinerea “sancţiunilor puternice” împotriva Rusiei, acuzată de susţinerea insurgenţilor ucraineni.
“Suntem de acord cu necesitatea menţinerii sancţiunilor puternice împotriva Rusiei până când va înceta agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Barack Obama într-o conferinţă de presă organizată împreună cu David Cameron, la Casa Albă.
“Rusia a ales să încalce suveranitatea unui stat, periclitând stabilitatea şi prosperitatea noastră. De aceea, vom continua să exercităm presiuni asupra Rusiei pentru a rezolva criza în mod diplomatic. În acelaşi timp, susţinem Ucraina pe drumul spre reforme, inclusiv prin asistenţă financiară”, a afirmat David Cameron.