BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: În sănătate, înainte de orice program de guvernare, trebuie să avem trei cuvinte: PACHETUL DE BAZĂ

    Mare lucru pe zona medicamentelor, unde activez de atatia ani, nu ar mai fi de spus, cand ai situatia deloc surprinzatoare din tabelul de mai jos, care reflecta deficitul balantei comerciale din productia de medicamente, pentru cele mai bine de 30 de tari luate in analiza.

    Romania are al 4-lea cel mai mare deficit de balanta comerciala si disproportionat de mare daca ne raportam la populatia rezidenta. Este efectul anilor in care producatorii locali de medicamente erau primiti la discutii la Finante si Sanatate la capatul unei lungi cozi formate din camere de comert, ambasade, producatori internationali, lobby-isti, consultanti, etc, etc. – asta evident pentru ca acestia se pricepeau la medicamente mult mai bine decat amaratii de directori de fabrici din tara.

    Ani in care Ungaria, Slovenia, Ungaria si Polonia au investit strategic in tehnologizare si internationalizare, astfel incat la ei lucrurile stau altfel. Dar destul cu vaicareala, oricum nimeni nu va lua in serios sugestiile ca industria chimica si cea farmaceutica sa devina imediat domenii economice de interes strategic.

    Mai important pentru urmatorii 4 ani in sanatate, daca decidem sa ramanem pe sistemul socialist de finantare bazat pe contributii, cel  inventat de Bismarck (nu cred ca multi stiu de ce a introdus de fapt Bismarck genul acesta de finantare a sanatatii), este sa ne hotaram ce cuprinde PACHETUL DE BAZA .

    Adica ce putem noi, ca tara, pe bune – pe bune, sa asiguram ca minima “cutie de servicii” pentru toti asiguratii. Altfel spus, in loc sa mintim frumos ca avem tot felul de servicii gratuite decontate pentru toata lumea cand toata lumea s-a convins ca nu este asa, mai bine sa spunem onest ca uite, astea sunt serviciile de non-urgenta pe care le putem deconta, mai mult nu se poate, restul vine din propriul buzunar, din asigurari private, din diaspora, etc.

    Pachetul de baza poate fi explicat simplu. Un calcul pur matematic arata ca la 6% din PIB, tinta guvernantilor pentru sanatate, cei 60 miliarde lei pe an, cati rezulta la PIB-ul din 2020, ajung cam la 3000 lei de roman.

    Daca luam suma asta ca pachet de baza, trebuie stabilit in cele din urma ce servicii intra in 3000 de lei, in functie de cele mai importante nevoi ale societatii si de argumente epidemiologice. Numai dupa ce definim aceste servicii se poate incepe cautarea altor instrumente de asigurari complementare de sanatate.

    Deci, pornind de la exemplul de mai sus, ce partid politic va avea curajul sa se uite in ochii romanilor si sa le spuna “uite, asta este ce pot sa-ti decontez eu de 3000 lei / an, restul trebuie pus din alta parte”?

     

  • De ce Vladimir Putin nu s-a vaccinat cu Sputnik V încă

    Preşedintele rus Vladimir Putin le-a cerut cetăţenilor să se vaccineze împotriva coronavirusului, însă lui nu i-a fost administrat încă vaccinul Sputnik V dezvoltat de ruşi, potrivit CNBC.

    În cadrul conferinţei sale anuale, Putin a încurajat populaţia să se vaccineze şi a declarat că şi el va fi vaccinat în curând.

    „Profesioniştii noştri din sănătate spun că vaccinurile sunt pentru oameni de o anumită vârstă. (…) Oamenii ca mine nu au voie încă să se vaccineze. Sunt un cetăţean care se supune legii şi mereu ascult de profesioniştii din sănătate, prin urmare nu am fost vaccinat încă, dar voi fi atunci când va fi permis” a declarat Putin.

    Vaccinul Sputnik V a fost testat până acum doar pe voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani şi este recomandat doar pentru persoanele din acest segment demografic. Vladimir Putin are 68 de ani, ceea ce înseamnă că nu se încadrează.

    „Vaccinul nostru este eficient şi este sigur, deci nu văd niciun motiv pentru care te-ai teme de vaccinare”, a spus el.

  • Impactul pandemiei asupra locurilor de muncă în sănătate: creştere de 138% a cererilor de recrutare

    Pandemia de COVID-19 a afectat cel mai grav sistemul medical global şi continuă să aducă schimbări în procesele şi modelele de angajare, startup-ul MEDIjobs, platforma online de recrutare observând o creştere de 138,5% a cererilor de personal faţă de 2019.

    Încă de la începutul anului platforma MEDIjobs a înregistrat o creştere cu 60% a nevoilor de recrutare de medici la nivel naţional, 14% pentru asistenţii medicali, în timp ce cererea pentru restul tipurilor de personal medical a crescut per total cu 26%.

    „În ultimele 8 luni s-au evidenţiat 2 axe de specialităţi care au fost şi sunt căutate. Specialităţile afectate direct de pandemia COVID-19, atât în spital, unde medicii au fost copleşiţi de numărul mare de pacienţi care necesită îngrijire (Medicină de urgenţă, ATI, Medicină internă, Neurologie, Medicină de familie etc), cât şi cabinetele de medicină de familie sau pediatrie, care ghidează pacienţii către spital. Axa a doua este reprezentată de specialităţile medicale ce tratează boli cronice şi care, indiferent de contextul ţării, necesită continuarea tratamentului (ex. Diabetologie, Cardiologie, Oncologie etc)”, spune Catrinel Hagivreta, CEO şi CO-Fondator MEDIjobs.

    Conform datelor obţinute prin intermediul platformei MEDIjobs, nivelul salariilor oferite de către angajatori s-a menţinut la un nivel similar cu perioada de pre pandemie, deşi cererea de medici a crescut cu peste 60 de procente.

    Topul celor mai căutate specialităţi medicale: Asistenţi medicali ATI (şi din orice specialitate care cere abilităţi de îngrijire critică); Medici ATI; Medici Medicină de laborator; Medici Boli infecţioase; Medici Medicină de urgenţă; Asistenţi medicali Unitatea de Primiri Urgenţă.

    6.6 % din cererile angajatorilor au fost pentru specialişti în medicină internă.

    Anul viitor compania apreciază că isponibilitatea locurilor de muncă din domeniul medical va fi mai mare, comparativ cu cele din alte industrii, 2021 urmând a fi o perioadă de reformă şi suplimentare a forţei de muncă din domeniul medical. “În 2021 va exista un val întreg de clinici şi spitale noi, de extinderi ale unităţilor deja existente. Toţi aceşti angajatori vor avea nevoie să recruteze echipe medicale întregi, pe multiple ture, nevoi care vor fi peste ceea ce deja există în piaţa pentru 2021. Se întrevede un an foarte competitiv, în care mulţi angajatori se vor lupta pentru cei mai buni specialişti, o resursă limitată. Clinicile şi spitalele care se vor diferenţia faţă de competiţia lor, care vor putea propune un plan de carieră atrăgător pentru aceşti specialişti, sunt cele care vor atrage mai mulţi oameni. Însă, canalele prin care angajatorii vor ajunge la acei specialişti vor trebui sa fie diversificate. 2021 va fi anul adaptării la noua realitate care s-a construit în aceste luni.”, spune George Hagivreta COO şi co – fondator MEDIjobs

    Telemedicina şi interviul video nu vor rămâne doar metode alternative de lucru, respectiv recrutare, ci vor fi instrumente eficiente pentru a-i menţine în siguranţă pe profesioniştii din domeniul sănătăţii, asigurând, în acelaşi timp, asistenţă medicală de calitate.

    În acelaşi timp, experţii în resurse umane vor folosi mai intens platformele de recrutare online. Angajatorii au fost nevoiţi să exploreze noi metode de comunicare şi recrutare în ultimele 9 luni de zile.

    MEDIjobs, este o companie 100% românească, deţinută integral privat, care se află în plină dezvoltare a business-ului în Romania (din 2015) şi SUA (din 2019). MEDIjobs este prima platformă din România care conectează companiile cu specialiştii din domeniul medical şi este un proiect dezvoltat ca urmare a identificării în decursul ultimilor ani a unei nevoi în piaţa medicală din România.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj. Stimaţi oameni de afaceri, vă place unde au ajuns Sănătatea şi Educaţia?

    Probabil ca 90% din dezbaterile din campania electorala au fost axate pe Sanatate si Educatie, politicienii care se duelau (in marea lor majoritate condusesera pe undeva prin ambele domenii) au convins 31,84% dintre alegatori ca acestea sunt domeniile de care depinde viitorul nostru. Astfel ca era de asteptat ca cei care au castigat si se pregatesc sa guverneze sa se inghesuie sa preia cele doua portofolii si sa-si implementeze programele de reforma.

    Mai mult, exista si o miza practica, fiecare domeniu a avut in 2020 cate 40 miliarde lei finantare (asadar impreuna vreo 10% din PIB, dar cine mai stie cat e PIB-ul dupa executia din pandemie), deci vor fi bani din belsug si in 2021, cu care se pot face multe; la care se adauga banii din fondurile europene rambursabile sau nu.

    Si totusi, cele doua portofolii raman orfane in negocierile dramatice de la care primim poze si comunicate, nu le vrea nimeni, probabil in cele din urma vor fi adjudecate asa cum alegeam echipele de fotbal cand eram mici, cei pricajiti erau luati ultimii.

    De de politicienii nu vor Sanatatea si Educatia? Simplu, sunt speriati de ceea ce s-a intamplat cu ele. S-au transformat in sisteme incontrolabile cu o constiinta proprie, avand la baza o infrastructura indestructibila de feude si sinecuri politice transpartinice sau de familie. Niste colosi imposibil de intors din drum, cu o existenta a lor in afara realitatilor si nevoilor Romaniei.

    Neglijenta, risipa, furt, “other people’s money” – banii altora, de ce sa imi pese de ei.

    Mii de opinii si strategii la televizor despre cum este mai bine sa faci, dar lipsa oricarui plan master multianual privind o executie sustenabila si durabila.

    Super-proiecte utopice zac pe hartie de ani de zile, pentru ca este prea obositor, riscant si de fapt inutil sa le pornesti odata, cand este mult mai lucrativ sa mergi din studiu de prefezabilitate in cel de fezabilitate si inapoi.

    Achizitii cu iz penal, in special in numele “digitalizarii”, achizitii de echipamente si tehnologie depreciabila pe care nimeni nu stie sa le instaleze, sa le deserveasca, sa le repare, si a caror consumabile vor deveni in 3 ani mai scumpe decat ele insele.

    Ambele sisteme publice sunt exploatate la maximum de catre cele private-paralele, privatii din Sanatate si Educatie basculeaza catre sine toate resursele, se servesc ca si cand ar fi la un bufet suedez.

    Ambele sisteme publice sunt prada unei abundente de furnizori dubiosi care se bat intre ei in valoarea spagii date ca sa intre in spitale, scoli sau facultati.

    Suntem unde suntem cu Sanatatea si Educatia, ambele la coada tuturor clasamentelor din UE si principalele doua motive pentru care pleaca romanii din tara, si dintre acestia foarte multi medici si profesori. Repet, am ajuns pana acolo incat, ironic, nici macar politicieni nu le vor, le este pur si simplu frica de ele. Iar in 2021, dupa pandemie, cresc riscurile gestionarii Sanatatii si Educatiei, asa ca le este si mai frica.

    Stimati oameni de afaceri, platim miliarde in taxe si impozite la Sanatate si Educatie si, iata, asistam la descompunerea ambelor. Si nu intervenim, ne prefacem ca daca ducem niste tablete copiilor defavorizati din creierul muntilor si cumparam paturi de ATI, la un moment dat, problema se rezolva de la sine.

    Apoi intoarcem spatele si ne vedem de treaba, pentru ca oricum copiii nostri invata in scoli private, pleaca la facultati in Europa iar sanatatea familiilor ne este acoperita de retelele private. Si, la urma-urmei, de ce sa nu recunoastem, haosul din cele doua sisteme ajuta si afacerilor, nu? Se poate vinde orice la pret umflat in spitale, scoli si universitati.

    Ridicol, am ajuns la faza de management militar in spitale, pentru ca cel civil, numit politic sau in familie, este inapt. Eu unul cred ca fara o interventie serioasa, responsabila, din mers, a mediului de afaceri, care plateste notele de plata din Sanatate si Educatie, cele doua domenii raman pe drumuri, prada la orice.

    Ar fi multe solutii de remediere.

    Portofoliile Sanatatii si Educatiei sa fie preluate de oameni de afaceri numiti de catre coalitii de afaceri sau camere de comert.

    50-70% din impozitul pe profit al fiecarei companii sa fie directionat nominal la spitale, scoli sau universitati in baza unui plan national de distributie. Sa stim unde se duc banii, sa cerem socoteala.

    Schimbari in reglementarile privind componenta consiliilor de administratie in spitale, scoli, universitati, in care sa fie numiti oameni de afaceri. Ideal, directorii acestora ar trebui sa fie oameni de afaceri cu buna reputatie.

    Indicatori de performanta pentru facultati legati de angajabilitate. Invatamant dual obligatoriu in scoli si facultati.

    In ultima instanta, este nevoie de fapt de management profesionist, independent de partide si familii.

    Orice solutie este binevenita, oricat de iesita din comun, dar altceva decat ceea ce a fost pana in prezent.

     

  • Sistemul medical suedez este în prag de colaps. Angajaţii din spitale îşi dau demisia

    Angajaţii din sistemul sanitar din Suedia îşi dau demisia. Ţara rămâne fără personal medical care să trateze pacienţii cu Covid-19. Au ajuns la epuizare după un an de pandemie. Sunt suprasolicitaţi din cauza numărului mare de bolnavi internaţi şi spun că singura solţie de a avea timp liber e să demisioneze. În 13 din 21 de regiuni suedeze, demisiile din profesia de asistenţă medicală au crescut faţă de anul trecut la 500 pe lună.

    Chiar şi ţările cu sisteme universale de îngrijire a sănătăţii se luptă acum să ţină pasul cu criza Covid. Săptămâna asta, capacitatea de terapie intensivă din Stockholm a atins 99% şi a provocat panică în  oraş.  Au solicitat ajutor din exterior, însă chiar dacă numărul de paturi creşte, nu există personal suficient calificat să trateze bolnavii covid.

    BJORN ERIKSSON, director de sănătate Stockholm: În prezent, vedem o situaţie foarte gravă pentru serviciile medicale şi de sănătate şi avem nevoie de ajutor. Am fost afectaţi puternic de acest virus mortal, COVID-19, de la începutul acestui an. S-a dovedit să fie neregulat şi necruţător. S-a răspândit peste tot în societate şi ne afectează persoanele în vârstă şi cele fragile, cu boli care stau la baza cel mai greu. 

    Primarul din Stockholm spune că situaţia este extrem de tensionată. A cerut personal suplimentar de la forţele armate suedeze, dar nu este clar dacă armata are resursele necesare pentru a ajuta. Între timp o sută de angajaţi de la un spital de copii ar fi fost redistribuiţi în unităţile de terapie intensivă. Nici asta nu pare să fie o soluţie pentru că pacienţii copii vor trebui să aştepte pentru o intevenţie.

    Sineva Ribeiro, preşedinta Asociaţiei Suedeze a Profesioniştilor din Sănătate: Nu avem personalul care să o facă. Vedem rate ridicate de boală, simptome de epuizare şi membri care au fost infectaţi. Într-un mediu de lucru în care eşti atât de obosit, riscul de greşeli creşte. Şi aceste greşeli pot duce la moartea pacienţilor.

    Suedia este una dintre puţinele ţări care a evitat blocarea de la începutul pandemiei. Acum le cere ajutor ţărilor vecine. Finlanda a declarat că este gata să ajute prin eliberarea spaţiului pentru pacienţii suedezi cu terapie intensivă. Cel mai mare record de infectări în Suedia a fost înregistrat pe 8 decembrie cu 18 820 de cazuri covid-19.

     

     

     

  • The Guardian: OMS, acuzată că a conspirat cu Ministerul Sănătăţii din Italia pentru a elimina un raport care dezvăluia gestionarea defectuoasă a pandemiei de Covid-19

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a fost acuzată că a conspirat cu Ministerul Sănătăţii din Italia pentru a elimina un raport care dezvăluie gestionarea defectuoasă la începutul pandemiei de coronavirus.

    Publicare era destinată prevenirii viitoarelor decese. Italia a fost prima ţară europeană lovită de pandemie.
    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a fost acuzată că a conspirat cu Ministerul Sănătăţii din Italia pentru a elimina un raport care dezvăluie gestionarea defectuoasă la începutul pandemiei de coronavirus. Publicare era destinată prevenirii viitoarelor decese, relatează The Guardian.

    Italia a fost prima ţară europeană lovită de pandemie. Raportul, realizat de omul de ştiinţă al OMS Francesco Zambon şi de 10 colegi din întreaga Europă, a fost finanţat de guvernul din Kuweit, cu scopul de a furniza informaţii ţărilor care nu erau încă afectate.

    Documentul, numit ”O provocare fără precedent: primul răspuns al Italiei la Covid-19,” a fost publicat pe site-ul OMS pe 13 mai, fiind dat jos a doua zi, potrivit sursei citate, care a semnalat acest lucuru în luna august.

    Raportul de 102 pagini spunea că planul pandemic al Italiei nu a fost actualizat din 2006 şi că, din cauza nepregătirii, răspunsul iniţial din partea spitalelor a fost „improvizat, haotic şi creativ”. A fost nevoie de timp pentru ca informaţiile oficiale să devină disponibile, a adăugat raportul.

    Documentul ar fi fost eliminat la cererea directorului general adjunct al OMS pentru iniţiative strategice, Ranieri Guerra. Acesta a ocupat funcţia de director general în cadrul Ministerului Sănătăţii din Italia, între 2014 – 2017 şi, prin urmare, a fost responsabil pentru actualizarea planului de pandemie, conform noilor orientări stabilite de OMS şi Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC). Guerra se numără printre oamenii de ştiinţă din grupul de lucru Covid-19 al guvernului italian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cifra săptămânii 7 – 13 decembrie 2020

  • Românul din Caransebeş care a creat în Germania un al al treilea ecran inteligent după TV şi telefon

    Călin Popescu a transformat ideea celui de-al treilea ecran inteligent într-un produs vandabil – oglinda inteligentă de fitness. Disponibilă deocamdată doar în Germania, aceasta ar putea ajunge în curând şi în România. Deocamdată, firma a strâns finanţări de peste 20 de milioane de euro şi îşi plănuieşte expansiunea din Berlin.

    „Noi vrem ca oglinda VAHA să devină al treilea ecran important din vieţile oamenilor după televizor şi telefon şi să reprezinte un punct central de interacţiune şi interes în casele oamenilor pentru comunicare, sănătate şi entertainment”, a descris produsul creat de el Călin Popescu într-una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii Viaţă de corporatist.
    El este chief technology officer şi cofondator al Vaha, având în responsabilitate transformarea unei idei in produsul vandabil – Oglinda VAHA. Chiar dacă cel care a gândit produsul este român, Vaha este o firmă germană fondată în iunie 2019, care a lansat oglinda de exerciţii fizice – aceasta ţine practic locul antreprenorului personal, dar şi dispozitivelor de care utilizatorii ar avea nevoie de obicei într-o sală de sport. Mare parte a echipei are ADN românesc, dar Călin Popescu a cofondat firma împreună cu partenera sa de afaceri Valerise Bures, actualul CEO.

    Originar din Caransebeş, el a studiat Comunicare, Cinematografie şi Media la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, iar apoi a urmat un program masteral în managementul inovaţiei la Central Saint Martins College of Arts and Design, Universitatea de Arte din Londra. L-a atras însă Berlinul pentru dezvoltarea carierei.

    Înainte de Vaha, a lucrat împreună cu asociata sa timp de trei ani la Pixformance Sports GmbH, o altă firmă care produce echipamente inteligente pentru fitness şi recuperare fizică bazate pe motion tracking şi inteligenţă artificială. Pixformance este de altfel lider mondial în acest domeniu cu o prezenţă în peste 800 de locaţii, sute de mii de utilizatori şi disponibilitate în 13 limbi.
    „Proiectul Vaha a venit ca o continuare naturală a altui proiect şi a altei firme la care am lucrat, care producea echipamente pentru fitness, sănătate şi reabilitare. Acolo tehnologia principală era computer vision şi analiza mişcării – o companie lider mondial pe acest segment, activă de peste 6 ani în piaţa internaţională”, a explicat Popescu.
    Făcând un studiu de piaţă, ca urmare a cererii utilizatorilor, au observat că există nevoia de a crea ceva atractiv ca design pe care să îl folosim acasă. La Vaha, majoritatea echipei software este în Cluj-Napoca ( 20 de oameni). Sediul central şi restul de oameni tech şi product sunt în Berlin, iar echipa hardware este în Shenzhen, China.

    Recent au început să lucreze cu parteneri locali din România şi în zona de hardware. „Cu siguranţă luăm în calcul expansiunea pe piaţa din România, unde vedem un comportament de consum interesant şi credem că produsul nostru se pliază bine pe piaţa produselor premium. În acest moment încercăm să ne stabilizăm poziţia pe piaţa din Germania, urmând o serie de pieţe mai mari”, spune Călin Popescu.

    Până în prezent, Vaha a obţinut finanţări de circa 21 milioane de euro, spune el, iar de jumătate de an vând produsele inteligente pe piaţa din Germania. Vor continua apoi, după câteva luni, cu expansiunea pe alte pieţe din Europa.
    Au început cu 5 milioane de euro finanţare în prima rundă seed, dintre care o parte a venit de la un fond de investiţii, iar o alta din cealaltă firmă. Ulterior au mai obţinut încă 16 milioane de euro. La momentul interviului se pregăteau pentru o nouă rundă, care ar trebui să se termine în toamna aceasta.

    „Ideea şi produsul sunt pe piaţă, banii pe care îi căutăm acum sunt în special pentru  scalarea vânzărilor, noi utilizatori şi expansiune – ne uităm la între 15 şi 20 de milioane de euro”, explică el.
    Obiectivul pe termen lung?
    „Ne dorim să ajungem lideri în zona europeană pentru zona de sănătate şi fitness la domiciliu şi să devenim un jucător cheie în ecuaţia internaţională alături de Mirro.Co, recent cumpărat de Lululemon pentru 500 de milioane de dolari şi Peloton, firma listată public în State”, descrie Călin Popescu obiectivele pe termen lung pentru companie.
    Vedeţi cum funcţionează mai exact Vaha şi ce alte planuri are cofondatorul acesteia în unul dintre cele mai recente interviuri video publicat în secţiunea Viaţă de corporatist, pe site-ul bmag.ro.

  • Românul care după ce şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în SUA, a revenit în România. Acum pune umărul la dezvoltarea unui proiect gigant in domeniul medical

    Executivul român Dan Doroftei îşi împarte cariera în două segmente: pre şi post-MBA. Iar acum ar putea să şi-o împartă din nou: înainte de întoarcerea în România, acum trei ani, şi după. Cea mai mare parte a carierei el şi-a petrecut-o în SUA, unde a lucrat în domenii variate, de la bancar la sănătate. S-a întors în ţară în vara lui 2017, fiind în prezent director de dezvoltare al proiectului medical Enayati Medical City.

    „În prima parte a carierei am fost manager în retail şi food service, atât în ţară, cât şi în SUA”, spune Dan Doroftei.

    În 2010 a absolvit programul de MBA al Case Western Reserve University (Weatherhead School of Management), cu focus în zona strategie şi finanţe. „În timpul programului am luat premii pentru prezentări în equity research şi investments pe Wall Street, iar pe plan local am făcut recomandări pentru strategia de real estate a unei companii din Fortune 500, recomandări care au fost implementate ani mai târziu cu rezultate bune.” Post-MBA, atenţia sa în carieră s-a îndreptat către finanţe şi consultanţă în domeniile sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor.  

    „Am trecut prin criza din 2008-2010 lucrând pentru o bancă cu o tradiţie de 124 de ani, care a cedat presiunilor cauzate de expunerea masivă la produsele derivative. Am învăţat că una din cauzele eşecului unui business, chiar şi cu tradiţie, poate fi creşterea accelerată ce ignoră riscurile.”

    În vreme ce conducerea băncii raporta creşteri spectaculoase, departamentul de risc încerca să implementeze planuri de contingenţă şi mitigare, tardiv însă, îşi aminteşte executivul român. El a migrat apoi către sănătate, optând tot pentru o firmă cu tradiţie, Cleveland Clinic, un sistem medical cu peste 60.000 angajaţi în toată lumea şi care în 2021 va împlini 100 de ani. „Am învăţat acolo ce înseamnă creştere sustenabilă, axată pe valori, pe viziune, pe avantaje competitive. Iar din 2012 am activat în consultanţă în domeniul sănătăţii şi îngrijirii vârstnicilor, pentru o altă firmă cu tradiţie aproape centenară, care figurează de peste 20 de ani în Top 100 Forbes al celor mai buni angajatori.”

    Aici el a avut drept clienţi unele dintre cele mai mari sisteme de sănătate şi îngrijire de vârstnici, cu strategii pe termen mediu şi lung de miliarde de dolari, dar şi comunităţi mici, care încercau să supravieţuiască într-o industrie gigant.

    „De aceea am fost absolut încântat de oportunitatea de a lucra în România, la cea mai mare investiţie privată în sănătate din România post-1989. M-am întors în România exact acum trei ani şi, după o binemeritată vacanţă, am început colaborarea cu dr. Wargha Enayati la cel mai interesant proiect în sănătate şi îngrijire a vârstnicilor, dacă ar fi să fac o ierarhie a zecilor de proiecte din care am făcut parte în cariera mea.”

    În prezent el este director de dezvoltare al proiectului Enayati Medical City, un ecosistem medical care include un spital integrat de oncologie (operat de Monza), un spital de geriatrie, un centru rezidenţial pentru seniori, 50 de cabinete de ambulatoriu şi un centru de zi pentru vârstnici, un complex de fizio-kinetoterapie, un restaurant, o sală de conferinţe, magazine şi alte concepte.

    „Dezvoltăm cea mai mare investiţie în medicină integrată din România postrevoluţie într-un ritm alert. În mai puţin de 30 de luni de la obţinerea autorizaţiei de construcţie, acest oraş medical de peste 35.000 mp şi 250 de paturi va fi gata pentru a avea primii pacienţi şi rezidenţi.” Odată finalizată construcţia, Dan Doroftei se va dedica laturii operaţionale împreună cu Wargha Enayati, ei vor opera centrul rezidenţial şi de îngrijire vârstnici din cadrul Enayati Medical City.  

    „Exact ca în ziua în care finalmente am luat decizia de a mă întoarce în România, o simt corectă, bine ancorată sufleteşte. Bine, eu nici nu am plecat din ţară pentru motive socio-economice, ci pentru provocare, fiind câştigător al Loteriei Vizelor, iar motivele întoarcerii au fost total diferite.” A durat o perioadă bună de timp să sedimenteze toate argumentele, pro şi contra, şi a ajutat mai ales faptul că după 12 ani a văzut România, oamenii, societatea progresând. Chiar şi timingul întoarcerii a fost important, pentru că a făcut-o într-un moment în care era foarte stabil financiar şi în carieră, spune el.

    „Astăzi, la trei ani de la întoarcere, încă o consider una din cele mai bune decizii pe care le-am luat, un pas înainte în viaţă.”

    Care au fost motivele care l-au determinat să revină?

    „Voi spune pe scurt că m-am întors ACASĂ şi asta explică totul. Spaţiul este insuficient pentru a enumera toate motivele, dintre care cele mai importante ţin de partea emoţională.” A trăit în SUA 12 ani, suficient pentru a trece peste şocul cultural şi pentru a se integra total în societatea americană, iar odată integrat, să realizeze că nu acolo este acasă, în pofida tuturor avantajelor financiare sau legate de carieră.  

    „Încă nu îmi e dor de vreo experienţă anume, poate doar de oamenii dragi de acolo, români sau nu. Însă, în anumite momente, simt lipsa unei anume predictibilităţi.” Cel puţin în mediul de business din SUA, acesta este un element important. A fost consultant pentru proiecte mari medicale în timpul implementării reformei în sănătate în SUA şi a simţit gradul ridicat de anxietate a mediului de business la schimbări profunde şi rapide, care afectau redictibilitatea planurilor pe termen lung.  

    „De aici şi principala lecţie pe care am învăţat-o în SUA: niciun proiect, nicio acţiune, niciun business nu căpătă tracţiune şi nu are viaţă lungă dacă nu este făcut cu o viziune, cu un plan pe termen lung. Cred că cel mai puţin dor îmi este marketing-ul agresiv, care în anumite momente devenea intruziv şi deranjant (cutia poştală, e-mail, telefon etc.).”

    Acest material a aparut in articolul de coperta `Operatiunea Repatrierea. Managerii romani de top se intorc acasa`.

  • OMS: În Europa, o persoană moare de coronavirus la fiecare 17 secunde

    O persoană moare de coronavirus la fiecare 17 secunde în Europa, a spus şeful regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Dr. Hans Kluge a declarat că cele 53 de ţări care alcătuiesc regiunea europeană a OMS au înregistrat peste 15,7 milioane de cazuri de Covid-19, inclusiv 4 milioane doar în această lună, şi aproape 355.000 de decese, relatează The Guardian.

    Peste 80% dintre ţări au raportat rate de incidenţă la 14 zile mai mari de 100 la 100.000 de oameni, a spus Kluge, iar aproape o treime au înregistrat rate foarte mari de peste 700 la 100.000.

    „Ca rezultat, observăm semnale în creştere legate de sistemele de sănătate copleşite”, a spus el, menţionând că secţiile de terapie intensivă din Franţa funcţionează la o capacitate de 95% de mai mult de 10 zile, iar cele din Elveţia sunt la capacitate maximă.
    Kluge a declarat că măsurile mai stricte introduse de guverne încep să aibă rezultate, noile cazuri săptămânale scăzând de la peste 2 milioane la aproximativ 1,8 milioane săptămâna trecută. „Este un semnal mic, dar totuşi este un semnal”, a spus el.

    Ştirile recente privind eficacitatea vaccinurilor Covid-19 au reprezentat, de asemenea, „o mare speranţă în războiul împotriva acestui virus”, a spus Kluge, la fel ca şi evoluţiile recente în diagnosticarea rapidă sau testele antigen.
    El a spus că OMS crede că o carantină strictă ar trebui să fie o ultimă soluţie din cauza „daunelor colaterale semnificative”, inclusiv problemele de sănătate mintală, abuzul de substanţe şi violenţa în familie, şi a spus că dacă utilizarea măştilor atinge 95% nu va fi necesară o carantină.

    Privind spre sfârşitul anului, Kluge a spus că Crăciunul va fi cu siguranţă diferit, „dar asta nu înseamnă că nu poate fi vesel”. El a remarcat succesul recentului Ramadan şi Diwali desfăşurate la distanţă şi online şi a spus că soluţii similare ar putea şi ar trebui găsite pentru Crăciun.