În Statele Unite, acţiunile în justiţie ar putea părea un sport naţional. De fapt sunt mai degrabă o uriaşă afacere. Cele mai absurde cazuri ajung în justiţie şi uneori e greu să distingi o glumă de un caz real: un medic care a acordat primul ajutor un om căruia i s-a făcut rău pe stradă a fost chemat în instanţă tocmai de către cel salvat, pentru că i-a pus viaţa în pericol.
Un avocat nu neapărat foarte bun poate să argumenteze orice, să obţină despăgubiri şi, bineînţeles, un oarecare profit. Însă cazurile de acest gen sunt mărunţişuri în comparaţie cu nenumăratele litigii între marile companii, mai ales atunci când se referă la un domeniu extrem de alunecos cum este cel al proprietăţii intelectuale. Celebre sunt multe dintre procesele intentate de Oracle unor firme precum Google sau SAP (de fiecare dată despăgubirile pretinse fiind astronomice), dar nici Microsoft nu s-a arătat mai puţin agresivă atunci când s-a ivit ocazia. Iar dacă nu se iveşte ocazia, se poate oricând inventa una.
Însă noul campion al luptei pe terenul justiţiei este, fără nici o îndoială, Apple. Mi-ar fi imposibil să rezum aici imensa listă de procese în care este implicat, însă războiul cu Samsung este la ora actuală cel mai important. De notat că războiul se poartă pe mai multe fronturi, diverse procese Apple contra Samsung (sau viceversa) desfăşurându-se în Europa (Germania, Franţa, Italia, Olanda, Marea Britanie), Australia, Asia (Coreea şi Japonia) şi, desigur, Statele Unite, care reprezintă cea mai importantă miză. Verdictul curţii din San Jose a fost pronunţat zilele trecute şi obligă pe Samsung să achite către Apple despăgubiri în valoare de 1.049.423.540 dolari, pe motiv că o serie de telefoane produse de Samsung imită aspectul şi funcţionarea telefonului iPhone, motiv pentru care Apple a vândut mai puţine telefoane.
Desigur, Samsung va cere recurs şi are câteva motive solide. De pildă, Apple a avut contracte exclusive cu anumiţi operatori, aşa că abonaţii altor reţele au preferat să cumpere de la Samsung decât să schimbe reţeaua, iar un calcul care ar ţine seama de acest aspect ar reduce foarte mult daunele. Ca să nu mai vorbim despre faptul că unii preferă Android (dar e greu de crezut că un juriu va ţine seama de acest argument).
De fapt, banii sunt un simplu detaliu în această afacere. Apple a devenit de curând cea mai valoroasă companie din toate timpurile, iar un miliard în plus sau în minus nu contează. Samsung este la rândul său un colos, cu venituri de circa 150 de miliarde de dolari pe an. În plus, Samsung este cel mai important furnizor de componente pentru iPhone (valoric vorbind, 26% din partea hardware vine de la Samsung), iar specialiştii spun că, practic, Apple nu ar putea produce niciun iPhone sau iPad fără Samsung. Cât despre asemănări… să fim serioşi. Nu Apple a inventat dreptunghiul cu colţuri rotunjite, iar pentru unele gesturi (de exemplu pentru mărirea sau micşorarea unei imagini) Apple nu poate cere exclusivitate. Patentul pentru “bounce back” (la derularea unei liste) este considerat invalid pentru că există produse mai vechi care l-au implementat, iar pentru celelalte patente se putea ajunge uşor la o înţelegere. Şi atunci, de ce acest război?
Adevărata ţintă este alta: sistemul Android, despre care Steve Jobs pe patul de moarte spunea că este o imitaţie de iOS şi că ar declanşa un “război termonuclear” împotriva lui. Nu fără motiv: Android riscă să devină pentru iPhone exact ceea ce a fost Windows pentru Macintosh. Jobs uita probabil că tot el declarase cu mulţi ani înainte că Apple n-a avut nicio jenă să preia ideile valoroase de la alţii. Însă Apple nu poate ataca Google direct din foarte multe motive. În primul rând, pentru că Google este prea puternic şi bine antrenat pe terenul juridic.
Apoi pentru că deţine un portofoliu important de patente de la Motorola, de care Apple va avea nevoie în viitor (4G va veni curând). În plus, Google nu vinde Android (care este open source), deci nu ar putea cere despăgubiri. Aşa că Apple a preferat să atace producătorii de telefoane Android, începând cu Samsung şi HTC, în speranţa că va reduce astfel atractivitatea sistemului Android.
E adevărat, Apple a creat o modă şi, ca şi în materie de haine, moda îndeamnă explicit la imitaţie. Dar ceea ce Apple pare să uite este că a supravieţuit şi a prosperat datorită loialităţii fanilor ei, iar atitudinea agresivă şi arogantă poate foarte uşor preschimba simpatia în opusul ei. Şi, într-o piaţă atât de “sentimentală”, aceasta costă mult mai mult decât un miliard de dolari.