BusinessMagazin

Tag: ridicare

  • Motivul STUPID pentru care Coreea de Nord trebuie să plătească Statelor Unite peste 150.000 de dolari

    O echipă dela I-Team a descoperit că delegaţia coreenă la Organizaţia Naţiunilor Unite a strâns peste 1.300 de tichete de parcare în New York, fără a plăti vreun dolar.

    Oficialii coreeni au început să “adune” tichetele încă din anii ’90, iar valoarea acestora a ajuns la 156.000 de dolari.

    “Nu e adevărat”, a declarat celor de la I-Team Jung Jo, secretar al delegaţiei din Coreea de Nord. “De fiecare dată când primim un tichet, îl plătim. Dacă adunăm mai mult de trei bilete nu mai avem voie să refacem permisele de circulaţie în oraş.”

    Cei de I-Team scriu însă că datoria e reală, menţionând că există şi alte state care au strâns astfel de datorii. Suma totală pe care ar trebui să o încaseze autorităţile din New York se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari.

    Printre statele cu datorii mari “la parcare” se numără Siria (362.550 dolari), Iran (184.987 dolari) şi Rusia (104.231).

  • Motivul INCREDIBIL pentru care Coreea de Nord trebuie să plătească Statelor Unite peste 150.000 de dolari

    O echipă dela I-Team a descoperit că delegaţia coreenă la Organizaţia Naţiunilor Unite a strâns peste 1.300 de tichete de parcare în New York, fără a plăti vreun dolar.

    Oficialii coreeni au început să “adune” tichetele încă din anii ’90, iar valoarea acestora a ajuns la 156.000 de dolari.

    “Nu e adevărat”, a declarat celor de la I-Team Jung Jo, secretar al delegaţiei din Coreea de Nord. “De fiecare dată când primim un tichet, îl plătim. Dacă adunăm mai mult de trei bilete nu mai avem voie să refacem permisele de circulaţie în oraş.”

    Cei de I-Team scriu însă că datoria e reală, menţionând că există şi alte state care au strâns astfel de datorii. Suma totală pe care ar trebui să o încaseze autorităţile din New York se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari.

    Printre statele cu datorii mari “la parcare” se numără Siria (362.550 dolari), Iran (184.987 dolari) şi Rusia (104.231).

  • Liderul pieţei locale de acoperişuri a făcut o nouă achiziţie

    Pentru a continua însă creşterea, cu un procent de doi digiţi an de an, spunea că are nevoie de mai mult teren pe care să ridice alte fabrici. Săptămâna trecută a cumpărat, într-o tranzacţie de 5,5 milioane de euro, platforma Hidromecanica 2 din Braşov, la o aruncătură de băţ de halele industriale pe care le-a ridicat deja şi în care producţia duduie; în acest an au mers la capacitate maximă, iar plusul înregistrat în vânzări în prima jumătate a acestui an a ajuns la 54%. Conform previziunilor, cifra de afaceri a companiei ar urma să ajungă anul acesta la pragul de 400 de milioane de lei.

    „Nevoia unei noi suprafeţe pe care să ne continuăm să ne dezvoltăm am simţit-o încă de acum doi ani. Ştiam care sunt planurile noastre de viitor şi de cât teren aveam nevoie pentru a ridica noi fabrici”, spune antreprenorul Horaţiu Ţepeş. El povesteşte că derularea tranzacţiei a durat în jur de trei luni, însă timpul alocat deciziei a fost mai lung.

    „Timp de doi ai am prospectat piaţa, oportunităţile şi posibilităţile. În acest timp, am avut momente în care ne-am gândit chiar să relocam fabrica,” spune antreprenorul; el explică alegerea făcută: platforma Hidromecanica se află în apropierea fabricilor pe care le-a ridicat deja, ceea ce e de folos în ce priveşte organizarea şi, în general, desfăşurarea activităţii. „Pe suprafaţa existentă ne-ar fi fost imposibilă creşterea pe sectorul rezidenţial, dezvoltarea pe industrial nici n-ar fi putut fi luată în considerare”.

    „Mare parte din suprafaţa şi din halele de producţie deja existente pe noua platformă, le vom recondiţiona şi le vom utiliza pentru producţia de panouri termoizolante, table cutate şi profile pentru hale industriale,” afirmă Ţepeş. El spune că plănuieşte ca în aceste spaţii să pună în funcţiune utilajele de producţie care au lungimi cuprinse între 130 metri liniari şi 180 de metri liniari. „Marele avantaj al acestei platforme este că trei hale au lungimi de 200 metri. Acesta este atuul principal pentru care am decis să facem această achiziţie, pentru că Hidromecanica este scoasă la vânzare din 2015, timp în care preţul a fost redus la 55%. Un alt atu important este suprafaţa de 9,5 h de teren. Vom amenaja platforma logistică exterioară pe aproximativ 2 ha pentru încărcări şi livrări, pentru că panourile termoizolante sunt voluminoase”, explică antreprenorul. Suprafaţa totală de teren deţinută de producătorul de acoperişuri de tablă ajunge astfel la 14 hectare.

    Achiziţia spaţiului este doar primul pas al unui proiect de investiţii în valoare de 20 de milioane de euro, care se va derula până în 2020. Cheltuiala se adaugă peste cele 10 milioane de euro investite între 2014 şi 2016, investiţii care au împins producătorul către poziţia de lider de piaţă; Bilka este dealtfel singura companie de profil care a bifat plusuri anuale de vânzări de câte două cifre. Una peste alta, în cei ani de când Ţepeş a înfiinţat, la numai 26 de ani, afacerea, valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 20 de milioane de euro. Acum, el dublează miza.

    Compania, care a ajuns lider de piaţă încă de acum cinci ani, ar urma să simtă primele efecte ale noii investiţii, la începutul lui 2019, când, estimează Horaţiu Ţepeş, ar urma să înceapă producţia de panouri termoizolante. Planurile antreprenorului vizează nu numai extinderea activităţii pe plan local, prin adăugarea de noi produse – acum se adresează clienţilor rezidenţiali şi dezvoltă noi fabrici pentru clienţi industriali – ci şi alte pieţe, peste hotare.

  • Preţul petrolului a ajuns la CEL MAI RIDICAT nivel din ultimele şapte luni

    Valoarea livrărilor la termen ale ţiţeiului Brent cu scadenţă în noiembrie a crescut cu 35 de cenţi, până la 57,21 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel înregistrat de la finalul lunii februarie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aceşti cercetători AU REUŞIT IMPOSIBILUL: au transformat deşertul în teren fertil

    Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.

    Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.

    Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Tot ce nu ai ştiut despre calul putere. Cine l-a adus pe lume, ce înseamnă şi cum se calculează

    Până în 1800, secolul Revoluţiei Industriale, calul era principala resursă fizică şi nonextraterestră pentru tracţiune. Poate înainte să fi fost implicate alte civilizaţii la construirea piramidelor.  

     

    Cu cât era mai grea sarcina de cărat, cu atât aveai nevoie de mai mulţi cai. Astfel, calul a devenit o referinţă pentru cei care au dezvoltat primele motoare cu aburi. Şi chiar nu vă aburim. Pentru a le vinde oamenilor aceste motoare cu aburi, trebuia să găseşti o asociere pe înţelesul tuturor între puterea unui vehicul alimentat cu motor cu aburi şi calul de tracţiune.

    CITEŞTE AICI CUM SE CALCULEAZĂ CALUL PUTERE ŞI CINE L-A INVENTAT

  • Aceşti cercetători AU REUŞIT IMPOSIBILUL: au transformat deşertul în teren fertil

    Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.

    Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.

    Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Producătorul de mobilă Lemet investeşte 1,7 milioane de lei în două magazine noi

    400 mii lei şi 200 mp sunt coordonatele magazinului din Piatra Neamţ, în timp ce la Baia Mare s-au investit 1,3 milioane de lei în 1.700 mp.

    “În zona Moldovei am înregistrat un interes din ce în ce mai crescut pentru produsele noastre, iar magazinul din Piatra Neamţ a venit firesc, ca răspuns la cerinţele clienţilor noştri. Am ajuns, asfel, să avem 12 magazine în Moldova şi planurile de extindere în zonă continuă”, a declarat Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi cazuri de infecţii cu West Nile, identificate în România. Numărul deceselor se ridică la opt

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii, transmis la sfârşitul lunii august, în România erau confirmate 16 cazuri de meningite cu virus West Nile, dintre care şase decese.

    Între timp, numărul acestor cazuri a crescut, iar joi sunt raportate 39 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile, din care opt decese (Bucureşti-patru, Buzău-unul, Brăila-unul, Olt-unul, Ialomiţa-unul).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii români consideră că merită salarii cu 1.000 de lei mai mari decât cele pe care le au în prezent. Salariaţii din Bucureşti au cele mai ridicate aşteptări

    Dacă anul trecut un român ar fi acceptat să se angajeze pe un salariu mediu de 2.550 de lei, acum aşteptările pornesc de la minimum 2.844 de lei.

    Mai mult, participanţii la studiu consideră că ar merita salarii cu 40% mai mari decât cele pe care le obţin pentru joburile curente. În medie, diferenţa dintre salariul curent şi cel considerat just la nivelul pieţei este mai mare de 1.000 de lei.
    Cele mai mari diferenţe apar în rândul tinerilor cu vârsta sub 24 de ani care au, în prezent, un salariu mediu de aproximativ 1.500 de lei, însă consideră că o remuneraţie justă pentru postul pe care îl ocupă ar fi cu 50% mai mare, în medie de 2.261 de lei. La polul opus, decalajele cele mai mici între salariile curente şi cele considerate juste se înregistrează în rândul respondenţilor cu vârsta între 35 şi 45 de ani, aceştia considerând că ar trebui să câştige cu 33% mai mult decât în prezent.

    “Creşterea aşteptărilor salariale este explicată pe de-o parte de contextul economic favorabil: creşterea economică a determinat creşterea numărului de locuri de muncă, iar pe de altă parte şi de faptul că majorările de salarii din sectorul public pun presiune şi creează noi aşteptări şi în sectorul privat”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs.

    Totodată, angajaţii se aşteaptă ca schimbările locului de muncă să le aducă şi o creştere a salariului, reiese din sondajul eJobs. Cu toate acestea, ei spun că ar accepta să-şi schimbe jobul dacă li s-ar oferi cel puţin 500 de lei în plus faţă de salariul actual, adică cu 19,3% mai mult decât salariile pe care le câştigă în prezent, în medie de 2.640 de lei.

    Candidaţii din management şi construcţii domină în topul aşteptărilor salariale, depăşindu-i pe cei din IT, bănci sau asigurări, potrivit studiului eJobs. Cel mai ridicat nivel al aşteptărilor îl au cei cu poziţii de management (4.547 lei lunar) şi angajaţii din construcţii (4.071 lei lunar), urmaţi de cei din IT Software (4.028 lei lunar). În cazul salariaţilor din bănci, salariul considerat just este în medie de 3.601 lei, iar în asigurări de 3.831 lei lunar.

    În ceea ce priveşte salariile curente, clasamentul este asemănător din punct de vedere al domeniilor, însă la un nivel mai redus al salariilor: management (3.497 lei), construcţii (3.133 lei), IT Software (2.734 lei), import-export (2.734 lei).

    Salariaţii din zona Bucureşti-Ilfov au cele mai ridicate aşteptări salariale: o medie de 3.557 de lei a salariului considerat just, dar şi cel mai ridicat nivel al salariilor curente (medie de 2.699 lei). La polul opus se află regiunea Nord – Est (Moldova), cu aşteptări salariale cu 19% mai reduse decât în Bucureşti – Ilfov şi cu salarii curente medii de 2.101 lei.