BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Inevitabilul s-a produs: Inteligenţa artificială a început oficial să creeze şomeri pe bandă rulantă. Deşi experţii spuneau că acest scenariu e aproape imposibil, datele Goldman Sachs nu mint

    Inteligenţa artificială începe să schimbe profund structura pieţei muncii din Statele Unite, iar primele semnale clare apar în sectorul tehnologic, acolo unde tinerii angajaţi resimt cel mai acut efectele schimbării. Un raport publicat luni de Goldman Sachs arată că AI-ul începe deja să lase urme vizibile în datele macroeconomice.

    Potrivit lui Jan Hatzius, economist-şef al gigantului bancar american, ponderea sectorului tech în totalul angajărilor din SUA a atins un vârf în noiembrie 2022 — coincidenţă sau nu, exact luna lansării ChatGPT —, pentru ca ulterior să coboare sub media istorică, scrie Business Insider.

    Impactul este resimţit în mod special în rândul angajaţilor tineri. Rata şomajului în segmentul de vârstă 20–30 de ani din domeniul tehnologic a crescut cu aproape 3 puncte procentuale din primele luni ale anului 2024, de peste patru ori mai mult decât rata medie a şomajului din economie. Această dinamică confirmă ceea ce tot mai multe voci avertizau: AI-ul începe să afecteze tot mai direct joburile white-collar, în special în rândul celor aflaţi la început de carieră.

    Goldman Sachs estimează că, pe termen lung, între 6 şi 7% din forţa de muncă a Statelor Unite ar putea fi înlocuită de AI . Deşi cifra pare mare, banca americană estimează că efectul maxim asupra şomajului va fi unul „gestionabil”, de circa 0,5 puncte procentuale, întrucât alţi angajatori şi industrii vor absorbi o parte importantă din oamenii afectaţi.

    Raportul vine în contextul unor semnale tot mai clare de slăbiciune din partea pieţei muncii americane. În luna iulie, economia SUA a generat doar 73.000 de locuri de muncă, semnificativ sub aşteptările analiştilor, care anticipau 106.000, potrivit datelor publicate vineri de Biroul de Statistică a Muncii. În plus, datele pentru lunile mai şi iunie au fost revizuite în jos considerabil, accentuând trendul de decelerare.

    „Cifrele publicate vineri întăresc convingerea noastră că ritmul de creştere al economiei americane se apropie de zona de stagnare — un nivel sub care piaţa muncii se deteriorează”, notează Hatzius în analiza Goldman.

    Pe lângă provocările generate de AI, economistul-şef al băncii atrage atenţia asupra unei probleme şi mai presante în prezent: încetinirea creşterii PIB-ului real, pe fondul tarifelor comerciale în creştere. Goldman estimează că economia SUA a crescut cu doar 1,2% în prima jumătate a anului, iar ritmul va rămâne similar şi în trimestrul al treilea.

    „Chiar dacă relaxarea condiţiilor financiare şi revenirea încrederii în business ar trebui să susţină o parte din activitate, venitul disponibil real şi consumul sunt aşteptate să avanseze lent, nu doar din cauza slăbiciunii pieţei muncii, ci şi pentru că efectele majorării tarifelor asupra preţurilor la consum nu s-au resimţit complet încă”, mai spune Hatzius.

    Semnalele de alarmă privind piaţa muncii nu vin doar din zona băncilor de investiţii. În luna mai, Dario Amodei, CEO al startupului de AI Anthropic, a declarat că inteligenţa artificială ar putea elimina până la 50% din joburile white-collar de tip entry-level în următorii cinci ani.

     

  • TradeVille, cel mai mare broker de retail de la Bursa de Valori Bucureşti: Am lucrat mult timp la o listare de acţiuni pe care vrem să o demarăm în luna septembrie

    De la listarea istorică realizată în urmă cu doi ani de către Hidroelectrica (H2O), ringul bursier de la Bucureşti a fost dominat de debuturi de titluri de stat Fidelis şi nu de noi companii, având în vedere că anul trecut au venit cinci noi emitenţi la cota Bursei, iar anul acesta unul singur. Cum se prezintă acum piaţa listărilor? Alexandru Dobre, CEO adjunct al TradeVille, spune că societatea de intermediere pregăteşte o ofertă pentru începutul toamnei, moment care ar putea impulsiona şi lichiditatea pieţei locale de capital.

    „Am lucrat foarte mult pentru o listare. Din păcate, nu am reuşit să o finalizăm în timp util şi nu am vrut să venim cu oferta la sfârşit de iulie, aşa că am amânat-o. Din păcate pentru companiile mai mari, care trebuie să îşi consolideze rezultatele şi să fie şi auditate, termenul este destul de scurt”, a declarat el pentru ZF.

    TradeVille este cel mai mare broker de retail prezent la Bursa locală, cu o cotă de piaţă de 14,6% şi tranzacţii intermediate de 6,8 mld. lei în primele şapte luni din an, ceea ce îi asigură locul trei în topul celor mai mari companii de intermediere de la BVB, luând în calcul aici acţiuni, unităţi de fond, obligaţiuni şi drepturi.

    „Ele termină cu auditarea undeva la sfârşitul lunii mai. Apoi trebuie mergem către autorităţi, să întocmim prospectul ş.a.m.d.”, continuă Alexandru Dobre. „Fereastra pentru o ofertă ar fi fost în iunie sau cel târziu mijloc de iulie. Cum nu ne-am încadrat în această perioadă, va trebui să ne reorientăm spre începutul lunii septembrie, când ne aşteptăm şi la volume mai mari în piaţă.”

    Şapte societăţi şi-au listat acţiunile la Bursa de la Bucureşti în 2023-2024, de cinci ori mai puţin decât în 2021-2022, ani ce au adus 34 de astfel de operaţiuni. Anul trecut, tranzacţiile cu obligaţiuni le-au depăşit în premieră pe cele realizate cu acţiuni: 18,5 mld. lei vs. 16,5 mld. lei. Inclusiv volumul mediu zilnic de tranzacţionare a fost mai ridicat pe instrumentele cu venit fix, cu 74 mil. lei, faţă de 65,8 mil. lei pe acţiuni.

     

  • Ascensiunea inteligenţei artificiale, decăderea angajatului. Ne lasă revoluţia AI fără viitor?

    Microsoft „înfloreşte” – după cum afirmă chiar CEO-ul Satya Nadella. Profiturile companiei au crescut cu aproape 25% în ultimul trimestru, iar capitalizarea bursieră a atins săptămâna trecută un uimitor prag de 4.000 de miliarde de dolari. În mod normal, o asemenea performanţă financiară ar exclude ideea de concedieri în masă. Şi totuşi, gigantul tehnologic începe să renunţe la mii de angajaţi care odinioară ocupau posturi cheie.

    Strategia de „subţiere” a forţei de muncă nu este, desigur, o noutate. În perioade de incertitudine economică, companiile taie din costuri şi reduc personalul. Însă ceea ce se întâmplă acum nu este doar o simplă eficientizare. Marile corporaţii par să se pregătească pentru o realitate în care, pur şi simplu, va fi nevoie de mai puţină muncă umană.

    Chiar dacă liderii din industrie încearcă să convingă publicul că inteligenţa artificială „redefineşte” locurile de muncă, titlurile din presa internaţională spun altceva. Potrivit Financial Times, Microsoft, Intel, BT şi alte companii de top anunţă concedieri masive, justificând decizia prin avansul accelerat al tehnologiei AI. Dacă în trecut asemenea măsuri erau prezentate drept sacrificii regretabile, acum ele sunt tratate ca semne ale progresului inevitabil. Marile companii – mai ales cele din tehnologie – îşi fac un titlu de glorie din a obţine profituri tot mai mari cu tot mai puţini angajaţi.

    În sectorul tech, „venitul pe angajat” a devenit noul etalon de performanţă. Start-up-urile Y Combinator se laudă cu echipe extrem de mici care generează profituri impresionante. A apărut chiar şi un site – Tiny Teams Hall of Fame – care celebrează companii ce încasează zeci sau sute de milioane de dolari cu doar câţiva oameni în echipă.

    Sam Altman, CEO-ul OpenAI, merge şi mai departe, prezicând apariţia unei companii evaluate la un miliard de dolari, dar cu un singur angajat. Poate părea o utopie, însă modelele lingvistice avansate deja transformă radical munca de birou. Deşi unele locuri de muncă noi apar, iar altele sunt realocate, multe posturi vor dispărea definitiv. Tot mai multe companii susţin că „munca” acelor oameni pur şi simplu nu mai există.

    Efectele sunt deja vizibile, în special în sectorul IT: angajările de programatori au scăzut vertiginos. În fiecare zi apar exemple care arată cum AI-ul depăşeşte performanţele umane în tot mai multe domenii. Un exemplu concret: una dintre cele patru mari firme de consultanţă a reuşit să reducă timpul necesar cercetării cu 75%, economisind 3.600 de ore de analiză, datorită rapoartelor generate de inteligenţă artificială.

    Tinerii aflaţi la început de drum profesional ar trebui să fie deosebit de atenţi. Tot mai multe „trepte” de pe scara carierei încep să dispară, afectând grav traseele profesionale clasice. Nu doar AI-ul este responsabil. Delocalizarea, austeritatea bugetară post-pandemie şi ani întregi de creştere economică modestă au făcut din posturile entry-level o ţintă uşoară. Dar AI-ul accelerează vizibil acest declin.

    Impactul este profund nu doar economic, ci şi cultural. Dacă locurile de muncă devin o raritate, mai are sens o diplomă universitară? Oricum, carierele au devenit tot mai „sinuoase”, fără o direcţie clară. Freelancing-ul şi contractele temporare au fragmentat deja modelul tradiţional de muncă, iar AI-ul nu va face decât să adâncească această transformare.

  • Cum ieşim la lumină. Care sunt sectoarele economice ale viitorului care pot scoate România din impas VIDEO

    Economia României se află într-un moment de dezechilibru structural. Consumul încetineşte, investiţiile private sunt în aşteptare, iar deficitul bugetar se adânceşte într-un ritm care nu de mult a pus pe jar investitorii şi agenţiile de rating. Deşi fondurile europene şi PNRR-ul pot aduce un suflu nou, eficienţa utilizării acestora este sub aşteptări. În acest peisaj, este tot mai clar că soluţia nu poate veni doar din măsuri fiscale sau stimulente punctuale, ci dintr-o schimbare de paradigmă: o economie ancorată în industrii competitive, care produc, inovează şi exportă, explică antreprenor şi fondator, Neotronik Automation SRL.

    „Trebuie să ne uităm la orice sectoare care sunt generatoare de produse care pot fi exportate. Aveam anumite trenduri globale, independent de industria de apărare – că vorbim tot timpul sau vorbim foarte mult în situaţia geopolitică actuală de industria defence. Dar industria de apărare este o industrie finită, adică ea, dacă nu au loc războaie, să spun aşa, la un moment dat se înfundă şi nu este o industrie care sau nu ar trebui să fie una funcţională pe termen lung, în volumul în care vorbim momentan. Dar sunt mai multe direcţii. Adică este tehnologia, este partea de electronică, dispozitive smart, inteligenţa artificială, unde acolo se pot genera anumite direcţii în care să mutăm puţin din nou, know-how-ul acumulat în IT, în mare parte pe servicii.”  a spus Florin Sabou în cadrul ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Pe lângă industriile high-tech, România are deja exemple locale care pot deveni catalizatori pentru un nou model de creştere economică. Sănătatea şi industria farmaceutică sunt domenii strategice, cu cerere constantă şi impact social direct, care atrag tot mai mult interes investiţional. În paralel, temele emergente legate de sustenabilitate – cum ar fi ambalajele biodegradabile şi energia verde – pot poziţiona România în avangarda unei economii verzi europene, dacă sunt încurajate prin politici inteligente şi parteneriate public-private. În lipsa acestor repoziţionări, riscăm nu doar stagnarea, ci chiar pierderea unor avantaje competitive esenţiale în faţa unor economii emergente care avansează rapid, mai punctează Sabou.

    „Dacă India reuşeşte oarecum să performeze tot mai mult în direcţia respectivă, va fi un concurent în faţa căruia nu ştiu dacă vom avea foarte multe şanse şi vom pierde foarte mult din industria IT sau din serviciile pe care noi le livrăm în industria respectivă. Dar sunt exemple bune şi la nivel local. Avem partea de, mă rog, industria farma, sănătate. Sunt teme care tot timpul vor fi actuale şi în care se vor investi. Vă ziceam şi în documentul pe care l-am trimis – ambalajele biodegradabile, energia verde – iarăşi sunt teme care pot fi de viitor.” a mai declarat Florin Sabou.

  • Camelia Potec nu exclude o posibilă retragere a lui David Popovici după Campionatele Mondiale

    Camelia Potec nu exclude o posibilă retragere a lui David Popovici după Campionatele Mondiale de la Singapore. Preşedinta Federaţiei Române de Nataţie pune sub semnul întrebării viitorul sportivului născut la Bucureşti.


    David Popovici a câştigat două medalii de aur la Campionatele Mondiale de la Singapore: la 100 şi 200 de metri liber, scrie ProSport.

    Întrebată ce urmează pentru sportivul român la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028, Camelia Potec a oferit o declaraţie misterioasă şi a dat de înţeles că David Popovici ar putea renunţa la sportul de performanţă.

    „Dacă decide să continue cu sportul de performanţă, lucru pe care mi se pare normal să îl facă, e un început de ciclu olimpic, bineînţeles că nu va alege să înoate fără să înoate repede. Nu va alege să se pezinte la o competiţie cu obiectiv, fără să fie pregătit.

    Văzând un David mai matur, toate deciziile vor fi luate cu asumare. Este adevărat că au fost discuţii destul de intense, este adevărat că au fost dubii, este adevărat că s-a vorbit despre o întoarcere în ţară, dar ne bucurăm că acest lucru nu s-a întâmplat.

    Noi am fost acolo, ştim multe detalii despre ce s-a întâmplat. Este adevărat că are o personalitate foarte puternică. Atunci când simte ceva, simte la intensitate maximă, dar de aceea e o echipă în jurul lui. De aceea suntem aici, alături de el.

    De aceea, noi din sportul de performanţă, ştim cum să gestionăm o astfel de situaţie. Este totuşi un copil, are o presiune mare, îşi doreşte să facă totul la cel mai înalt nivel. Cu siguranţă că va trece prin multe momente dificile în viaţa lui.

    Asta în primul rând datorită oamenilor de lângă el, dar şi datorită unui psihic foarte puternic. Decizia la final i-a aparţinut lui, dar au fost discuţii foarte multe în cele trei zile dinaintea competiţiilor”, a spus Camelia Potec la revenirea în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a fost imposibilă de evitat explozia taxelor: Investitorii nu mai aveau încredere în noi. Am spus că luam măsuri şi n-am luat. Am dat date false VIDEO

    Într-un context economic din ce în ce mai tensionat, în care perspectivele pentru 2025 au fost revizuite constant în jos, declaraţiile recente ale unui oficial reflectă o criză de credibilitate dificil de ignorat. România a înregistrat în primul trimestru un avans economic modest de doar +0,2 % faţă de T1‑2024 şi stagnare faţă de T4‑2024, conform INS Prognozele mai pesimiste precum cele ale Libra Bank anticipează o creştere economică de doar 1 % pentru anul curent şi o inflaţie de 5,3 % iar ING a coborât estimarea creşterii economice până la 0,3 %, preconizând totodată un vârf al inflaţiei în toamnă, de peste 8 %. În acest climat, managementul finanţelor publice – caracterizat prin multiple majorări de taxe fără reducerea proporţională a cheltuielilor – a generat o pierdere semnificativă de încredere, atât din partea agenţiilor de rating, cât şi a investitorilor străini, punctează Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.

    „Atât agenţiile de rating cât şi investitorii străini nu mai aveau încredere în noi, pentru că de multe ori am spus că luăm măsuri şi n‑am luat nicio măsură. De exemplu, în ultimii trei ani am avut şase majorări de taxe şi la fiecare majorare am spus că reducem şi cheltuielile. Veniturile au crescut ca urmare a acestor majorări de taxe, însă cheltuielile au explodat efectiv. Deci practic noi am dat nişte informaţii false către investitori” a declarat Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România, la emisiunea ZF Live, realizată cu sprijinul Orange business.

    În plus, bugetul de stat pentru 2025 este construit pe o ecuaţie riscantă, cu un deficit estimat de aproximativ 7% din PIB. Deşi veniturile sunt în uşoară creştere, ritmul lor este net inferior celui al cheltuielilor publice, care continuă să fie alimentate de un aparat bugetar supradimensionat. Analiştii avertizează că fără o reformă reală a administraţiei şi fără un control atent al fiscalităţii economia riscă să alunece în recesiune, mai este de părere Codirlaşu.

     Scăderea producţiei industriale, contracţia consumului intern şi o slabă absorbţie a fondurilor europene conturează un tablou în care majorările fiscale nu doar că nu ar ajuta, ci ar putea chiar agrava dezechilibrul macroeconomic şi ar accentua lipsa de încredere în capacitatea României de a îşi plăti împrumuturile.

    „Opinia mea e că suntem deja în recesiune, eram deja în recesiune, iar o creştere a fiscalităţii va va accentua această această recesiune. Deci o creştere a fiscalităţii în niciun caz nu face bine economie şi nu creează încredere în economie din perspectiva solvabilităţii României, da a crescut, dar nu înseamnă că situaţia României este este roz” a declarat preşedintele CFA România.

  • Coface: În timp ce datoria globală creşte vertiginos, la 102 trilioane de dolari, austeritatea nu provoacă sistematic revolte în ţările emergente

    În faţa datoriilor galopante şi cu o presiune tot mai mare pentru consolidarea finanţelor publice, austeritatea devine norma în multe ţări emergente şi în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, contrar credinţei populare, aceste măsuri nu declanşează sistematic valuri de proteste, arată o analiză realizată de COFACE. 

    În ceea ce priveşte România, care se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE, ţara este pregătită să pună în aplicare al doilea pachet de măsuri fiscale începând cu jumătatea lunii august.  Introdus pentru a reduce deficitul de peste 9% din PIB, acest pachet va pune presiune pe peisajul social, economic şi politic local.

    “România ar urma să parcurgă în următorii ani un traseu sinuos pentru care consolidarea fiscală este – putem spune – o „Stea a Nordului”.  Această direcţie va reclama din partea factorului politic provocarea de a defini nu doar o strategie fezabilă, dar şi abilitatea de a obţine şi apoi, apăra, un contract social cu toate forţele impactate (spaţiul corporativ, populaţie, sindicate). Provocarea ar veni din orizontul lung de timp pentru care trebuie securizat acest contract social respectiv cel puţin 4-5 ani.  În acelaşi sens, condiţia sine qua non pentru ca România să reuşească o constituie stabilitatea politică. În absenţa acesteia, orice narativ cu privire la măsurile de consolidare fiscală, precum şi orice execuţie a acestei strategii (oricât de bine articulate „pe hârtie”) vor călători pe o gheaţă foarte subţire, expunând România la riscul de a nu ajunge la destinaţia dorită, cu implicaţii asupra rating-ului suveran, a costurilor de finanţare, precum şi a tracţiunii în afaceri şi apetenţei investiţionale,” a declarat Bogdan Nichişoiu, Regional (Central & Eastern Europe) Enhanced Information Manager.

    Austeritatea: un răspuns global la criza datoriilor

    De la criza financiară din 2008, datoria publică mondială aproape s-a dublat, atingând un nivel record de 102.000 de miliarde de dolari în 2024. Această creştere este deosebit de pronunţată în economiile în curs de dezvoltare, unde datoria a crescut de două ori mai rapid decât în ţările avansate. Costul în creştere al datoriei indică apariţia unui val de austeritate sub formă de reduceri bugetare sau creşteri ale impozitelor.

    Surse: FMI, Coface. Eşantion de 128 de economii emergente şi în curs de dezvoltare.

    O realitate contrastantă între regiuni şi ţări

    Impactul austerităţii asupra stabilităţii sociale variază considerabil de la o regiune la alta şi poate fi uneori profund destabilizator. În Ecuador, de exemplu, eliminarea subvenţiilor pentru combustibil în 2019 a paralizat ţara timp de zece zile, forţând guvernul să dea înapoi. În Kenya, creşterea impozitelor în 2024 a provocat revolte care au dus la luarea cu asalt a Parlamentului, forţându-l pe preşedintele Ruto să retragă legea finanţelor şi să intre în dialog cu opoziţia.

    Cu toate acestea, ultimul studiu Coface arată că măsurile de austeritate nu declanşează sistematic tulburări sociale. În ţările cu venituri mici din Africa şi Orientul Mijlociu, punerea în aplicare a planurilor de ajustare fiscală este adesea însoţită de o scădere a protestelor.

    Ponderea inegalităţii şi a guvernanţei

    Acceptarea sau respingerea austerităţii depinde în mare măsură de nivelul de inegalitate şi de încrederea în instituţii. În ţările cu disparităţi sociale accentuate şi plase de siguranţă slabe, tensiunile sunt mai frecvente, după cum arată situaţia actuală din Kenya. În schimb, în contextele în care guvernanţa se îmbunătăţeşte, calmul poate fi restabilit: în Sri Lanka, după o criză politică majoră în 2022, sosirea unui nou guvern anticorupţie în 2024 a contribuit la reducerea tensiunilor.

    Reduceri sau impozite: alegeri care contează

    Natura măsurilor de austeritate influenţează, de asemenea, reacţiile sociale. În America Latină, unde mai mult de 90% din planuri includ creşteri de taxe, protestele sunt adesea imediate. În schimb, în ţările emergente din Asia şi Europa, guvernele favorizează în general reducerea cheltuielilor publice, ceea ce tinde să provoace mai puţine reacţii sociale pe termen scurt.

    Unde se situează Europa şi România?

    Austeritatea în Europa emergentă tinde să se bazeze mai mult pe reducerea cheltuielilor. Totuşi, în toate regiunile, consolidarea fiscală combină de obicei atât creşterea veniturilor, cât şi reducerea cheltuielilor. În ceea ce priveşte tulburările sociale, definite ca fiind apariţia unor evenimente precum proteste de stradă, revolte, demonstraţii majore şi alte forme de tensiuni interne, Europa Emergentă nu a înregistrat astfel de evenimente 2 ani la rând (2023 şi 2024), marcând o perioadă de calm.

     

     

  • În faţa unei Rusii imprevizibile, UE descoperă că nu are pe unde să-şi mute tancurile: Podurile nu ţin, drumurile nu-s suficiente, iar birocraţia blochează tot. Soluţia? Un plan de salvare a infrastructurii în valoare de 17 mld. euro care deja întinde nervii oficialilor europeni la maxim

    Europa este „nepregătită pentru apărare”, avertizează Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi, , care trage un semnal de alarmă privind starea deplorabilă a infrastructurii rutiere, feroviare şi logistice a Uniunii Europene în cazul unui conflict militar cu Rusia. Într-un interviu acordat Financial Times, oficialul grec a declarat că în lipsa unor investiţii urgente, tancurile şi trupele NATO ar risca să rămână blocate în tuneluri, să prăbuşească poduri şi să se împotmolească în birocraţie — chiar înainte de a ajunge pe front.

    „Avem poduri vechi care trebuie consolidate, poduri înguste care trebuie lărgite şi poduri inexistente care trebuie construite”, a spus Tzitzikostas. Potrivit acestuia, infrastructura actuală a Europei, concepută pentru transporturi civile, nu este capabilă să suporte greutatea logisticii militare moderne. În timp ce un camion standard cântăreşte aproximativ 40 de tone, un tanc poate atinge 70 de tone – o diferenţă care poate duce la colapsuri structurale dacă nu se intervine rapid.

    Comisarul european propune un plan de investiţii de 17 miliarde de euro, destinat modernizării şi extinderii infrastructurii cheie pentru mobilitate militară. Strategia include modernizarea a 500 de proiecte de infrastructură de-a lungul a patru coridoare militare europene, identificate în colaborare cu NATO. Detaliile exacte rămân clasificate din motive de securitate.

    Tzitzikostas subliniază şi un alt obstacol major: birocraţia de la frontierele interne ale UE.

     „Nu ne putem permite să avem tancuri blocate din cauza unor acte”, avertizează el, insistând că trebuie eliminate barierele administrative care încetinesc mobilitatea trupelor în interiorul Uniunii.

    În prezent, transferul de echipamente militare din vestul Europei spre est poate dura săptămâni sau chiar luni – un ritm inacceptabil în contextul în care Rusia ar putea lansa un atac fulger asupra flancului estic, conform avertismentelor tot mai dese din partea oficialilor NATO.

    Planul de răspuns în scenariul unui război vine pe fondul unui context geopolitic din ce în ce mai tensionat. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a avertizat în iunie că Rusia ar putea ataca un stat membru NATO până în 2030. În paralel, SUA şi-au anunţat intenţia de a-şi reduce prezenţa militară în Europa, accentuând presiunea asupra statelor UE de a-şi spori capacităţile de apărare.

    Ca parte a unei strategii mai ample de reînarmare, Uniunea Europeană are în vedere o alocare de până la 800 miliarde de euro pentru apărare în perioada următoare, iar investiţia în mobilitate militară este un pilon esenţial. Totuşi, diplomaţi de rang înalt de la Bruxelles avertizează că suma de 17 miliarde de euro pentru infrastructură ar putea fi redusă în urma negocierilor tensionate din cadrul Consiliului privind bugetul 2028–2034.

    În timp ce unii lideri politici ezită să susţină o cheltuială considerabilă pentru infrastructura militară, realitatea geopolitică impune o schimbare de paradigmă: războiul nu mai este o ipoteză teoretică, ci o ameninţare pentru care Europa trebuie să se pregătească concret.

    „Nu ne mai putem permite să nu fim pregătiţi sau să depindem de alţii”, a declarat Tzitzikostas, pledând pentru asumarea responsabilităţii strategice europene.

    Într-o lume în care avertismentele despre un conflict cu Rusia nu mai sunt simple speculaţii, iar umbrela de securitate americană pare tot mai subţire, Europa trebuie să decidă: investeşte acum în poduri, tuneluri şi coridoare militare — sau plăteşte preţul vulnerabilităţii într-un viitor conflict.

     

  • Niculae Bălan, Preşedinte UNPIR: Scopul insolvenţei este să ofere soluţii, nu bariere la asanarea mediului economic

    În ultima perioadă, se discută tot mai mult despre modificarea legislaţiei insolvenţei, în contextul angajamentelor asumate de România la nivel european şi al preocupărilor legate de pierderile bugetare. Reforma este necesară, însă ea trebuie gândită astfel încât să menţină echilibrul între interesul statului, al creditorilor şi funcţionarea sănătoasă a mediului de afaceri. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) trebuie să fie un partener în acest proces.

    Problemele privind recuperarea creanţelor, inclusiv a celor fiscale nu ţin doar de legislaţia insolvenţei

    În dezbaterea actuală, insolvenţa este adesea prezentată ca sursa pierderilor bugetare. Aceasta este o abordare parţială. Cauzele reale sunt complexe şi includ şi alte domenii, economice,  legislative, în special legislaţia fiscală şi procedurile de executare silită.

    Recuperarea creanţelor este adesea întârziată din cauza procedurilor fiscale greoaie, a lipsei unor mecanisme eficiente de urmărire a activelor şi a blocajelor administrative. În plus, un cadru fiscal imprevizibil pune presiune pe lichiditatea companiilor, ceea ce conduce frecvent la dificultăţi financiare.

    De multe ori, la insolvenţă se ajunge prea târziu. Datele ONRC arată că mecanismul insolvenţei în România este folosit, în majoritatea cazurilor, când firmele nu mai pot fi salvate. La începutul lunii iulie 2025, dintre cei 21.652 de profesionişti aflaţi în insolvenţă, 14.775 (aproape 68%) erau deja în faliment. Situaţia e similară şi pentru societăţile care îşi respectă obligaţiile de raportare şi au bilanţul pe 2023 depus. Pe acest segment, din 10.782 de societăţi, 6.841 (circa 63%) erau în faliment, ceea ce înseamnă că aceste afaceri nu au apelat la protecţia legală la timp pentru a se restructura, ci abia când nu mai aveau nicio şansă. Această tendinţă transformă insolvenţa dintr-un instrument de redresare într-o simplă anticameră a falimentului.

    De aceea, reforma legislaţiei insolvenţei trebuie să fie corelată cu modificări în legislaţia fiscală şi cu îmbunătăţirea instrumentelor de executare. O schimbare izolată nu va rezolva problemele structurale.

    Propunerile de reformă: utile, dar necesită echilibru

    În spaţiul public au fost vehiculate mai multe idei: verificarea bunei credinţe la deschiderea procedurii, limitarea perioadei de reorganizare la nouă luni, sancţiuni pentru practicieni sau interdicţii pentru administratorii implicaţi în insolvenţe repetate.

    UNPIR sprijină transparenţa şi responsabilizarea, dar atrage atenţia că unele propuneri, aplicate rigid, pot afecta mediul economic. Reducerea excesivă a termenului pentru reorganizare ar putea face imposibilă salvarea companiilor viabile, ceea ce ar duce la falimente şi pierderi suplimentare pentru creditori. În acelaşi timp, sancţiunile automate aplicate practicienilor, fără a ţine cont de cauze externe (cum ar fi întârzierile în procedurile fiscale sau lipsa resurselor instanţelor), ar crea dezechilibre şi ar descuraja implicarea în dosare complexe.

    Deschiderea procedurii insolvenţei este o obligaţie legala şi o soluţie reglementată, neplata datoriilor are ca principiu o cauză economică

    Dacă, atunci când apare starea de insolvenţă, reprezentantul unei firme nu solicită deschiderea insolvenţei şi întârzie cu mai mult de şase luni solicitarea procedurii, riscă sancţiuni penale, inclusiv închisoare sau amendă. Această regulă subliniază că insolvenţa nu este opţională şi nici un tertip, ci o responsabilitate impusă de lege pentru protejarea creditorilor şi menţinerea disciplinei economice.

    Procedura insolvenţei nu este un mecanism de evitare a obligaţiilor fiscale, ci o soluţie juridică esenţială într-o economie de piaţă. Aceasta permite restructurarea companiilor viabile, protejează locurile de muncă şi asigură recuperarea creanţelor într-un cadru legal. Fără această procedură, numeroase firme ar intra direct în faliment, cu efecte negative în lanţ.

    Este adevărat că există abuzuri, dar acestea reprezintă excepţii şi trebuie tratate individual. Membrii Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) au obligaţii clare, sunt supuşi controlului instanţelor şi organismului profesional, iar abaterile nu sunt tolerate.

    Apel la colaborare pentru asigurarea cerinţei de protejare a mediului de afaceri

    UNPIR susţine reforma, dar consideră esenţial ca aceasta să fie realizată prin dialog cu toate părţile implicate: autorităţi, mediul de afaceri şi profesionişti. Doar prin consultare reală putem construi un cadru legal coerent, corelat cu legislaţia fiscală şi adaptat realităţilor economice.

    Practicienii în insolvenţă sunt parteneri în acest proces, nu adversari. Ei contribuie la aplicarea legii, la recuperarea creanţelor şi la menţinerea stabilităţii economice. Reforma nu trebuie să fie o reacţie la percepţii negative, ci o soluţie gândită pentru eficienţă şi sustenabilitate.

    UNPIR face apel la colaborare pentru o reformă echilibrată, care să reducă folosirea frauduloasă a prevederilor legale, să elimine agenţii economici care pot contamina mediul economic, dar să păstreze şansa companiilor viabile de a se redresa. Doar împreună putem construi un cadru legal modern, funcţional şi favorabil economiei româneşti.


     

     

  • Vicepremierul Dragoş Anastasiu: Da, am făcut greşeli, şi eu, din toate punctele de vedere. Dar ţara asta a crescut odată cu noi, într-un parteneriat cu statul român care niciodată nu a fost corect, nici astăzi. Datoria statului e să fie partener, nu duşmanul economiei româneşti

    Vicepremierul Dragoş Anastasiu a vorbit pentru prima oară despre scandalul în care a fost implicat în ultimele zile, într-o conferinţă de presă în care a discutat şi despre situaţia antreprenorilor din România şi prin ce ar trece aceştia în relaţia cu statul. 

    ”Atmosfera în care antreprenorii din România au trebuit să îşi facă treaba şi să crească această ţară – pentru că această ţară a crescut în ultimii 30 de ani de la antreprenori, cu păcatele lor, cu greşelile lor, pe care nu vrem să le negăm acum. Da, am făcut greşeli, şi eu, din toate punctele de vedere. Dar ţara asta a crescut odată cu noi, într-un parteneriat cu statul român care niciodată nu a fost corect, nici astăzi.” 

    ”În toată acea perioadă a fost vorba de frică şi supravieţuire. În acea perioadă, compania mea a plătit 75 mil. lei impozite la stat. Nu a fost nicio secundă când am făcut evaziune fiscală. Avem şi vom avea toate veniturile înregistrate, toate salariile plătite oficial, spre deosebire de foarte multe firme unde se plătesc salariile la minim pe economie plus un plic – şi gândiţi-vă de ce se întâmplă asta şi de ce nu se iau măsuri. Nicio secundă nu a fost vorba de zona cealaltă – care se cheamă îmbogăţire – să plăteşti impozite mai mici la stat”, a adăugat el. 

    Anastasiu, care şi-a dat demisia din guvern în aceeaşi conferinţă de presă, spune că a primit zilele aceastea mii de mesaje, multe cu poveşti de la antreprenori care au trecut prin situaţii similare cu cea în care a fost implicat.

    ”Datoria statului e să fie partener, nu duşmanul economiei româneşti. Încurajez fiecare antreprenor să spună în ce condiţii s-a făcut business în România. Am facut greşeli, e adevărat. Noi suntem în zona de efect. Cauza este comportamentul statului român”, a spus Anastasiu. 

    El a ridicat şi probleam digitalizării ANAF şi a salariilor plătite cu minimul pe economie în acte şi restul ”în plic”. 

    ”Nu mai putem funcţiona aşa. De ce nu digitalizăm ANAF de atâţia ani? În 2 ani de război, vezi Ucraina. Şi noi nu reuşim să digitalizăm ANAF? Nu reuşim sau nu vrem? Pentru că în continuare tolerăm al aceluiaşi comportant al controalelor, care nu e după analize de risc, ci după cine vrem să mergem, pe cine vrem să tragem la răspundere”.