Circa 80% din bugetul pe anul trecut al grupului Digi Communications, de 279 milioane euro, s-a îndreptat către România, către subsidiara telecom de pe piaţa locală, cunoscută drept RCS&RDS, aceasta fiind piaţa principală a companiei listată la bursa de la Bucureşti, apreciază Serghei Bulgac, CEO-ul şi preşedintele companiei, într-un interviu pentru ZF şi Business MAGAZIN.
„An de an investim mult. Anul trecut investiţiile au fost de aproximativ 279 milioane de euro la nivel de grup, dar RCS consumă 75-80% din acest buget. Deci România a fost de departe cel mai mare beneficiar al investiţiilor totale”, spune Serghei Bulgac, şeful Digi.
Pentru 2019 conducerea companiei îşi propune un buget similar cu anul trecut, după ce în ultimii 10 ani Digi a investit peste 2,5 miliarde de euro în total. „Ne-am dori ca investiţiile să fie puţin mai mici, dar comparabile şi cu 2017, când au fost investiţi 243 milioane de euro, şi cu 2018.”
Însă investiţiile fac parte din parcursul normal al unei companii care vânează o poveste de creştere, care vrea să câştige cote de piaţă, clienţi şi business.
„Anul trecut a fost extraordinar. Am crescut serviciile de cablu TV cu peste 300.000 de abonaţi. Am crescut serviciile de broadband cu peste 200.000 de abonaţi. Primul trimestru din 2019 a mers pe un trend similar. Nu cred că vom putea să păstrăm sau să atingem chiar acelaşi nivel, însă creşterea continuă. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciile fixe, am fost şi rămânem lideri. În zona Pay TV cablu şi satelit avem o cotă de piaţă de 51% şi în zona de servicii broadband internet fix avem o cotă tot de 51%”, adaugă el.
În primele trei luni din 2019, compania a intrat pe pierderi de 17,6 milioane de euro, marcând primul trimestru pe minus din 2016 încoace, deşi veniturile au urcat cu 21%, ajungând la 282 de milioane de euro, după ce 2018 a fost un an cu venituri record de 1 miliard euro. Şeful Digi spune că pierderea din primul trimestru a fost generată de un cumul de factori care s-au întâmplat strict în T1/2019.
„Unul dintre cei mai notabili, sper nerepetitiv, a fost influenţa cursului valutar, de 14 milioane de euro. Alţi factori au ţinut de cheltuielile mai mari cu amortizarea şi deprecierea, legate atât de achiziţiile noastre, cât şi de integrarea Invitel în grup şi cheltuieli mai mari cu salariile. Pe de altă parte, rezultatele din primul trimestru includ parţial majorarea de preţuri, care a avut loc şi în Ungaria, şi în România de la 1 martie – în România, un plus de 5% în zona de rezidenţial, în Ungaria, plus 4%. Cu siguranţă rezultatele din al doilea trimestru vor include şi această majorare de preţuri.“
Pentru 2019, compania se aşteaptă la realizări în linie cu cele din primul trimestru, atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi EBITDA (profitul înainte de taxe). „O predicţie mai precisă nu putem oferi, pentru că noi nu comunicăm previziuni nici pieţei, nici analiştilor“, spune Bulgac. „Nu avem nicio supriză sau revoluţie în gând şi în plan. Dorinţa noastră este să continuăm creşterea şi proiectele pe care le-am început de mai mulţi ani. Vrem să fim cât mai evolutivi, dar şi constanţi în dezvoltarea noastră.“
Însă, dincolo de factorii citaţi de Bulgac, pentru oamenii care pariază pe companiile listate la bursă este important dividendul, dar şeful Digi susţine că pentru investitorii grupului de telecomunicaţii acest aspect nu este „atât de important” pe termen lung.
„Am anunţat pe 30 aprilie dividendul de 0,5 lei pe acţiune, dividend mai mare faţă de cel de anul trecut, de 0,35 lei pe acţiune. Din păcate, acestea nu sunt atât de importante, aşa cum le vedem noi pe termen lung, pentru că, după cum am anunţat investitorii la momentul listării, credem că suntem o companie cu strategie de creştere, iar proiectele noastre sunt în derulare, atât în România, cât şi în Ungaria şi Spania. Cu toate acestea, probabil în anul 2021, când majoritatea sau toate proiectele vor fi finalizate, credem că vom modifica politica acordând un dividend mai mare“, consideră Bulgac.
Digi recompensează anul acesta investitorii cu un randament de 2,1%, la preţurile curente de tranzacţionare, fiind pentru al doilea an consecutiv când împarte profit cu acţionarii. În 2018, compania fondată de Zoltan Teszari a livrat dividende cu un randament de 1% din rezultatul obţinut în 2017, dividendul propus şi aprobat pentru 2018 fiind cu 43% mai mare faţă de cel livrat în anul precedent.
Pe 16 mai, Digi Communications a împlinit doi ani de la listarea la Bucureşti, perioadă în care acţiunile companiei din telecom s-au depreciat cu 43%, în timp ce indicele principal BET-TR a urcat cu 15,6% în aceeaşi perioadă. Pe de altă parte, indicele BET a scăzut cu 4%.
Bulgac consideră că dinamica acţiunilor a fost influenţată de mai mulţi factori, precum cei bursieri, macroeconomici, sociali şi politici din România, dar şi de factori din industria globală de telecom. „Sunt factori care sigur ţin de companie, sunt factori care ţin de piaţă, sunt factori care ţin de investitori sau poate de percepţie. Aceşti factori cred că au influenţat preţul acţiunilor până acum. De altfel, listarea în sine a avut succes, a atras mulţi investitori. Din păcate, preţul într-adevăr nu a reflectat, credem noi, nici creşterea, nici valoarea de după“, spune şeful Digi.
Conducerea Digi crede că pe baza unei lichidităţi reduse la bursă şi a ofertei reduse de la vânzare nu a existat o şansă ca acţiunea să fie astăzi preţuită corect şi că preţul nu reflectă valoarea acţiunii.
„Bursa ar trebui să fie un instrument natural de finanţare, de acces la capital sau investiţii de orice fel. Este păcat că România e o ţară atât de bogată şi cu potenţial şi nu are o bursă pe măsură. Dacă ar exista lichiditate, cel puţin în cazul nostru, credem că ar exista şi o posibilitate mai mare să se regăsească preţul corect al acţiunii, care în acest moment nu poate fi găsit. Nu există acest mecanism de price discovery în lipsa lichidităţii. Noi observăm că investitorii care au cumpărat acţiuni le-au ţinut şi nu le-au tranzacţionat. Din nou, fiind o lipsă de lichiditate, fiind o lipsă de ofertă la vânzare, credem că nu a existat o şansă ca acţiunea să fie preţuită corect şi nu credem că preţul de astăzi este unul corect.“
Pentru a-şi susţine politica de expansiune, grupul cu sediul în Olanda s-a împrumutat şi în România, dar se împrumută şi pe pieţe externe. În februarie 2019, Digi a lansat o altă emisiune de obligaţiuni de 200 de milioane de euro la Dublin, majorată de la cele 125 de milioane euro pe care au vrut iniţial să le emită.
În ceea ce priveşte relaţia cu investitorii internaţionali, impredictibilitatea din România generează o conversaţie dificilă probabil pentru orice preşedinte de board din România, cu „surprize” precum celebra OUG 114 – ordonanţa de urgenţă care a impus taxa „pe lăcomia băncilor”, taxa din telecom şi cea din energie.
„Ei (n.r.: investitorii internaţionali) nu ar putea influenţa OUG într-o direcţie sau alta. Ei zic că şi noi trebuie să respectăm legile. Pe ei îi afectează volatilitatea care a fost indusă şi lipsa de predictibilitate legată de procesul legislativ. Noi chiar am avut emisiunea de obligaţiuni din februarie, care a mers foarte bine”, spune şeful companiei.
În ceea ce priveşte piaţa de telecom din România, unde Digi activează cu RCS&RDS, Bulgac consideră că există un raport „extraordinar” calitate-preţ. „Aici există cel mai rapid internet, cu viteze de 300 MB până la 1 GB/s. Nu găseşti în alte pieţe o asemenea viteză. Şi mai mult, găsim aceste servicii în cea mai mare parte a României, nu doar în oraşe exclusiviste cum ar fi Cluj sau Bucureşti, ci în toată ţara”.
Ar putea deveni noul stindard al conectivităţii – 5G-ul – standard în piaţa din România în perioada imediat următoare, aşa cum se discută în majoritatea pieţelor mari din lume?
5G trebuie să fie revoluţionar în zona de mobil prin viteze foarte mari, dar ca să fie acel 5G despre care citim în reviste de profil trebuie să ne întoarcem la baze, observă Bulgac. „E nevoie să existe o posibilitate facilă de construcţii de reţele, un regim facil de autorizare a acestor construcţii şi probabil acces la spectru şi frecvenţe la preţuri rezonabile pentru ca investiţiile să fie justificabile.
Ca 5G să fie adevăratul 5G, densitatea reţelelor mobile trebuie să crească de multiple ori, ceea ce nu poate fi făcut uşor, trebuie o investiţie de sute de milioane de euro la nivelul întregii industrii, o investiţie masivă.”
El notează că din mai multe puncte de vedere jucătorii din piaţă pot lansa oricând servicii 5G pe licenţele existente, însă pentru o reţea naţională autorităţile trebuie să îşi facă treaba.
„Din punct de vedere tehnic şi de reglementare, toate licenţele mobile pe care le avem noi şi concurenţii noştri permit o folosire liberă a oricărei tehnologii pe oricare dintre frecvenţe. Şi în acest moment orice concurent din piaţă poate lansa servicii 5G pe frecvenţele existente.” Potrivit lui Bulgac, nu există o legătură între licitaţia 5G şi serviciile 5G care pot fi oferite şi astăzi. Legat de licitaţie, aşteptăm ca ANCOM să publice invitaţiile, să publice caietele de sarcini şi atunci vom lua decizia dacă participăm, ce se întâmplă, ce facem legat de aceste frecvenţe. „Legat de dezvoltarea tehnologică, dacă lansăm sau vom lansa serviciile 5G cu acea licitaţie, mi se pare încă timpuriu, abia au apărut primele terminale 5G în piaţă, au apărut şi în realitate nu sunt disponibile sau sunt prea puţin disponibile publicului larg. Cred că în următoarele 5-6 luni putem avea o strategie. Nu ştiu dacă asta înseamnă şi o lansare anul acesta”, menţionează Bulgac.
Grupul avea la finalul anului trecut 13.700 de angajaţi în România şi peste 3.000 în total în Ungaria, Spania şi Italia. Conducerea acestuia transmite că nivelul de salarizare este în linie cu industria de telecomunicaţii, cu mici variaţiuni. În 2018, potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu net realizat pe piaţa telecomunicaţiilor a variat între 2.800 şi 6.000 lei net.
Serghei Bulgac a lucrat în compania RCS&RDS încă din 2003, iar în 2005 a devenit membru al consiliului de administraţie. În 2015, el a devenit şi preşedinte al aceluiaşi board, cu mandat până în 2020.
Tag: record
-
Cine a făcut profitul record de 1,8 mld. lei din sistemul bancar în primul trimestru: Un număr de 24 de bănci au fost pe profit în T1/2019, iar 10 au raportat pierderi
Un procent de 70,6% din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 24 de bănci, au fost pe profit în primul trimestru (T1) din 2019, în timp ce 10 au înregistrat pierderi, potrivit datelor transmise de BNR.
Cele 24 de bănci profitabile au raportat pentru primul trimestru din acest an câştiguri în valoare totală de 1,84 mld. lei. Pe de altă parte, cele 10 instituţii de credit care au fost pe minus în T1/2019 au adunat pierderi cumulate de 35,5 mil. lei. -
Acţiunile Fondului Proprietatea au atins un record istoric
Acţiunile sunt cu 138% mai mult faţă de 0,4270 lei, preţul de închidere per acţiune la finele lui 2011, anul în care Fondul a fost listat pe Bursa de Valori Bucureşti, precizează un comunicat al administratorului de investiţii.
Comentând pe marginea nivelului curent atins de preţul acţiunilor, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, a declarat: „Preţul de 1.00 leu este valoarea nominală stabilită de Statul Român pentru despăgubirea cetăţenilor români care nu au putut fi compensaţi în natură cu proprietăţile pierdute în timpul regimului comunist, înainte de listarea Fondului pe Bursa de la Bucureşti. Suntem extrem de încântaţi să vedem că toţi aceşti ani de muncă şi dedicare pentru a crea valoare acţionarilor noştri se reflectă în preţul din piaţă al acţiunilor Fondului. De asemenea, din septembrie 2010, când Franklin Templeton şi-a început mandatul şi până în prezent, am distribuit 1,1696 lei/acţiune sub formă de dividende şi returnări de capital, inclusiv dividendele care urmează să fie plătite la începutul lunii iulie.”
Preţul acţiunii a urmat un trend ascendent în mod constant, având un randament total de peste 165% de când Fondul a fost listat pe Bursa de Valori Bucureşti, în ianuarie 2011.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Pelicula „Oh, Ramona! ” este disponibilă pe platforma Netflix după ce a stabilit recorduri în cinematografe
”După apariţia în cinematografe, unde este full experience, este posibil ca filmul să fie lansat şi pe Netflix”, spunea regizorul Cristina Jacob la premiera filmului. De pe 1 iunie, pelicula este disponibilă, împreună cu filmele anterioare ale cineastei, atât pentru cei 1.700.000 utilizatori ai platformei în România, cât şi la nivel global pentru sutele de milioane de abonaţi.
Despre aparitia filmului pe Netflix, regizorul Cristina Jacob spune: “Mă bucur să ştiu că filmul ajunge în toată lumea, la toţi adolescenţii, în toate limbile lumii, pentru că acest film l-am facut despre şi pentru ei. Netflix asta reuşeşte să facă, să ajungă, fără bariere de timp şi spaţiu, în casele tuturor”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Pelicula „Oh, Ramona! ” este disponibilă pe platforma Netflix după ce a stabilit recorduri în cinematografe
”După apariţia în cinematografe, unde este full experience, este posibil ca filmul să fie lansat şi pe Netflix”, spunea regizorul Cristina Jacob la premiera filmului. De pe 1 iunie, pelicula este disponibilă, împreună cu filmele anterioare ale cineastei, atât pentru cei 1.700.000 utilizatori ai platformei în România, cât şi la nivel global pentru sutele de milioane de abonaţi.
Despre aparitia filmului pe Netflix, regizorul Cristina Jacob spune: “Mă bucur să ştiu că filmul ajunge în toată lumea, la toţi adolescenţii, în toate limbile lumii, pentru că acest film l-am facut despre şi pentru ei. Netflix asta reuşeşte să facă, să ajungă, fără bariere de timp şi spaţiu, în casele tuturor”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
STUDIU: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare
Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.
Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.
,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.
Potrivit analizei, numărul companiilor care îmbuteliază ape minerale, sucuri şi băuturi naturale nealcoolice, înregistrate cu codurile CAEN 1107 şi 1032, aproape s-a dublat faţă de 2010, de la 437 la peste 800 societăţi în 2018 (date preliminarii). În 2017, raportau date financiare 767 de firme.
,,Investiţiile semnificative din ultimii ani, optimizarea fluxurilor de producţie şi a logisticii s-au văzut poate cel mai bine în creşterea profitabilităţii companiilor. De la 273,2 milioane de lei în 2010, producătorii de băuturi răcoritoare nealcoolice au ajuns la un profit net de 550,7 milioane de lei în 2017 şi, potrivit estimărilor, la peste 600 de milioane de lei în 2018’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Forţa de muncă angajată în acest sector a rămas, în tot acest interval, la un nivel aproape constant, în jurul a 10.000 de angajaţi, semn că avansul semnificativ al business-ului s-a axat, în principal, pe dezvoltarea unei infrastructuri mecanizate.
Cele două branduri, Coca-Cola şi Pepsi, sunt, şi în România ca de altfel la nivel internaţional, cele mai populare băuturi răcoritoare. Aşa se explică faptul că Coca-Cola HBC Romania şi Quadrant – Amroq Beverages SRL reprezintă cei mai importanţi jucători din această piaţă. Afacerile cumulate ale celor două companii au depăşit 3 miliarde de lei în 2017, cea ce înseamnă aproape jumătate din piaţă. O cifră în creştere cu aproape 100 de milioane de lei faţă de anul precedent şi cu peste 600 de milioane de lei raportat la 2010.
Şi profiturile acestora au urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 192,4 milioane în 2010 la 345,9 milioane în 2017.
COCA-COLA HBC ROMANIA SRL, cu afaceri de 2,21 mld.lei în 2017, şi QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL, cu un business de 854,8 milioane de lei, sunt urmate în top 10 de ROMAQUA GROUP SA (725,1 mil. lei), MASPEX ROMANIA SRL (409 mil.lei), EUROPEAN DRINKS SA (264,6 mil.lei), LA FANTANA SRL (188,3 mil.lei), CARPATHIAN SPRINGS SA (186 mil.lei), PERLA HARGHITEI SA (101,6 mil.lei), ALCONOR COMPANY SRL (92,6 mil.lei) şi RIENI DRINKS SA (60,6 mil.lei)
Împreună, primii 10 jucători din acest sector au raportat afaceri de 5,1 miliarde de lei şi un profit net cumulat de 488,8 milioane lei.
,,Evoluţia celor mai importanţi jucători din piaţă trebuie pusă în concordanţă cu investiţiile masive pe care acestea le realizează şi cu paleta largă de branduri pe care le gestionează. Coca Cola deţine, pe lângă brandul consacrat, mărci precum Fanta, Sprite, Schweppes dar şi sucuri precum Cappy Pulpy, ape minerale naturale (Dorna, Dorna Izvorul Alb si Poiana Negri) sau băuturi energizante (Burn si Monster Energy). QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL are în portofoliu, printre altele, mărcile Pepsi, Prigat, 7Up,Mirinda, Mountain Dew, Gatorade, Evervess, Rockstar energy şi apa minerală Perla’’, afirmă Adrian Negrescu.
Studiul Frames arată că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme producătoare de băuturi răcoritoare şi sucuri naturale se află în Bucureşti-Ilfov (67), urmat de judeţele Cluj (49), Argeş (34), Galaţi şi Bihor (câte 29) şi Iaşi (27).
,,Piaţa băuturilor răcoritoare este puternic polarizată. Sunt numai 19 firme mari, care generează mai mult de 60% din vânzări, alături de care mai activează 45 de firme mici şi peste 700 de microîntreprinderi cu putere financiară redusă. Astfel se explică faptul că, pe ansamblu, cifra de afaceri medie în acest sector nu depăşeşte 7,6 milioane de lei, iar profitul mediu se cifrează în jurul a 700.000 lei. De altfel, cele mai multe companii (696), au între 1-10 angajaţi’’, arată analiza.
Cert este că, pe fondul creşterii consumului, firmele şi-au îmbunătăţit semnificativ situaţiile financiare, media datoriilor nete scăzând de la 7,7 mil.lei în 2010 la 5,9 mil. lei în 2017, iar pierderile s-au redus drastic, de la o medie de 603.484 lei în 2011 la 93.331 lei în 2017.
Cu toate acestea, peste 50% dintre firme prezintă un risc foarte mare de business, şi numai 14% au un risc scăzut.
,,Multe dintre firmele mici sunt prinse în hăţişul blocajului financiar, creditul furnizor fiind prezent în toate segmentele acestui sector. În condiţiile în care clienţii nu plătesc la timp facturile, există riscul ca multe dintre aceste firme să intre în blocaj. 26 de firme se aflau, de exemplu, în procedură de insolvenţă în 2017. Astfel că cei care vor să investească în acest sector trebuie să ia în calcul şi problemele specifice, dincolo de potenţialul de profitabilitate’’, afirmă analiştii de la Frames.
Dincolo de analiza financiară a sectorului, piaţa băuturilor răcoritoare se află în plin proces de restructurare a gamei de produse. Pe fondul înăspririi legislaţiei în materie, tot mai multe companii au început să lanseze branduri şi băuturi ,,fără zahăr’’, considerate mult mai sănătoase.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
STUDIU: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare
Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.
Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.
,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.
Potrivit analizei, numărul companiilor care îmbuteliază ape minerale, sucuri şi băuturi naturale nealcoolice, înregistrate cu codurile CAEN 1107 şi 1032, aproape s-a dublat faţă de 2010, de la 437 la peste 800 societăţi în 2018 (date preliminarii). În 2017, raportau date financiare 767 de firme.
,,Investiţiile semnificative din ultimii ani, optimizarea fluxurilor de producţie şi a logisticii s-au văzut poate cel mai bine în creşterea profitabilităţii companiilor. De la 273,2 milioane de lei în 2010, producătorii de băuturi răcoritoare nealcoolice au ajuns la un profit net de 550,7 milioane de lei în 2017 şi, potrivit estimărilor, la peste 600 de milioane de lei în 2018’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Forţa de muncă angajată în acest sector a rămas, în tot acest interval, la un nivel aproape constant, în jurul a 10.000 de angajaţi, semn că avansul semnificativ al business-ului s-a axat, în principal, pe dezvoltarea unei infrastructuri mecanizate.
Cele două branduri, Coca-Cola şi Pepsi, sunt, şi în România ca de altfel la nivel internaţional, cele mai populare băuturi răcoritoare. Aşa se explică faptul că Coca-Cola HBC Romania şi Quadrant – Amroq Beverages SRL reprezintă cei mai importanţi jucători din această piaţă. Afacerile cumulate ale celor două companii au depăşit 3 miliarde de lei în 2017, cea ce înseamnă aproape jumătate din piaţă. O cifră în creştere cu aproape 100 de milioane de lei faţă de anul precedent şi cu peste 600 de milioane de lei raportat la 2010.
Şi profiturile acestora au urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 192,4 milioane în 2010 la 345,9 milioane în 2017.
COCA-COLA HBC ROMANIA SRL, cu afaceri de 2,21 mld.lei în 2017, şi QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL, cu un business de 854,8 milioane de lei, sunt urmate în top 10 de ROMAQUA GROUP SA (725,1 mil. lei), MASPEX ROMANIA SRL (409 mil.lei), EUROPEAN DRINKS SA (264,6 mil.lei), LA FANTANA SRL (188,3 mil.lei), CARPATHIAN SPRINGS SA (186 mil.lei), PERLA HARGHITEI SA (101,6 mil.lei), ALCONOR COMPANY SRL (92,6 mil.lei) şi RIENI DRINKS SA (60,6 mil.lei)
Împreună, primii 10 jucători din acest sector au raportat afaceri de 5,1 miliarde de lei şi un profit net cumulat de 488,8 milioane lei.
,,Evoluţia celor mai importanţi jucători din piaţă trebuie pusă în concordanţă cu investiţiile masive pe care acestea le realizează şi cu paleta largă de branduri pe care le gestionează. Coca Cola deţine, pe lângă brandul consacrat, mărci precum Fanta, Sprite, Schweppes dar şi sucuri precum Cappy Pulpy, ape minerale naturale (Dorna, Dorna Izvorul Alb si Poiana Negri) sau băuturi energizante (Burn si Monster Energy). QUADRANT – AMROQ BEVERAGES SRL are în portofoliu, printre altele, mărcile Pepsi, Prigat, 7Up,Mirinda, Mountain Dew, Gatorade, Evervess, Rockstar energy şi apa minerală Perla’’, afirmă Adrian Negrescu.
Studiul Frames arată că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme producătoare de băuturi răcoritoare şi sucuri naturale se află în Bucureşti-Ilfov (67), urmat de judeţele Cluj (49), Argeş (34), Galaţi şi Bihor (câte 29) şi Iaşi (27).
,,Piaţa băuturilor răcoritoare este puternic polarizată. Sunt numai 19 firme mari, care generează mai mult de 60% din vânzări, alături de care mai activează 45 de firme mici şi peste 700 de microîntreprinderi cu putere financiară redusă. Astfel se explică faptul că, pe ansamblu, cifra de afaceri medie în acest sector nu depăşeşte 7,6 milioane de lei, iar profitul mediu se cifrează în jurul a 700.000 lei. De altfel, cele mai multe companii (696), au între 1-10 angajaţi’’, arată analiza.
Cert este că, pe fondul creşterii consumului, firmele şi-au îmbunătăţit semnificativ situaţiile financiare, media datoriilor nete scăzând de la 7,7 mil.lei în 2010 la 5,9 mil. lei în 2017, iar pierderile s-au redus drastic, de la o medie de 603.484 lei în 2011 la 93.331 lei în 2017.
Cu toate acestea, peste 50% dintre firme prezintă un risc foarte mare de business, şi numai 14% au un risc scăzut.
,,Multe dintre firmele mici sunt prinse în hăţişul blocajului financiar, creditul furnizor fiind prezent în toate segmentele acestui sector. În condiţiile în care clienţii nu plătesc la timp facturile, există riscul ca multe dintre aceste firme să intre în blocaj. 26 de firme se aflau, de exemplu, în procedură de insolvenţă în 2017. Astfel că cei care vor să investească în acest sector trebuie să ia în calcul şi problemele specifice, dincolo de potenţialul de profitabilitate’’, afirmă analiştii de la Frames.
Dincolo de analiza financiară a sectorului, piaţa băuturilor răcoritoare se află în plin proces de restructurare a gamei de produse. Pe fondul înăspririi legislaţiei în materie, tot mai multe companii au început să lanseze branduri şi băuturi ,,fără zahăr’’, considerate mult mai sănătoase.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Povestea IMPRESIONANTĂ a lui Ed Sheeran. Cum a ajuns cântăreţul de la DORMITUL PE STRĂZI la o avere de aproape 1 MILIARD de lire sterline
Ed Sheeran a atins deja recordul pentru cei mai mulţi bani într-un singur an, iar acum este pe cale să devină miliardar înainte de a face 30 de ani, conform Daily Mail.
Sheeran, care a împlinit 28 de ani în februarie, a acumulat deja o avere uimitoare, adăugând săptămânal milioane de lire sterline în cont datorită succesului obţinut de turneele sale. Până acum, acestea i-ar fi adus aproximativ 500 de milioane de lire sterline.
Ed Sheeran este aşteptat să câştige peste 100 milioane de lire în următoarele 3 luni, datorită turneului său Divide, iar acest lucru înseamnă că va depăşi recordul U2 de 579milioane de lire câştigaţi în timpul turneului desfăşurat între 2009 şi 2011.
În trecut, Ed Sheeran a povestit că a dormit pe străzi timp de doi ani şi jumătate, cântând pe stradă pentru a supravieţui.Expertul în PR Marcel Knobil crede că popularitatea lui Sheeran poate fi legată de personajul său umil şi de talentul: “Ed este o persoană extrem de talentată care demonstrează că nu este întotdeauna despre ambalaj, ci despre produsul perfect.Oameni precum el, Adele şi Sam Smith dau mai puţină încredere în strălucire şi doar arată talentul brut”.
-
Bogăţia din Westeros, transpusă în lumea reală
Game of Thrones a fost o adevărată mină de aur pentru HBO şi compania care deţine postul, Time Warner (achiziţionată de AT&T în 2018 pentru 85 de miliarde de dolari). Acesta nu este doar cel mai urmărit serial din istoria HBO, cu aproape 30 de milioane de telespectatori la fiecare episod doar în Statele Unite, ci şi o franciză cu o valoare de peste 1 miliard de dolari, potrivit celor de la New York Times.
Pentru ultimul sezon, HBO a pus la bătaie 90 de milioane de dolari, adică 15 milioane de dolari pentru fiecare episod, o sumă nemaiîntâlnită în istoria televiziunilor.
De unde vin însă banii? HBO nu se bazează pe publicitate, aşa cum fac reţelele tradiţionale, mizând în schimb pe abonamentele lunare pe care oamenii le achită operatorilor de cablu. Pare a fi o formulă câştigătoare, profitul HBO situându-se în jurul valorii de 6 miliarde de dolari în perioada 2015-2018, iar o bună parte din bani sunt reinvestiţi în producţii originale.
Avantajul unui astfel de sistem, fără publicitate, este că cei de la HBO nu sunt neapărat interesaţi de performanţele fiecărui episod în parte, ci mai degrabă de evoluţia pe parcursul unui întreg an.
Cei de la Hollywood Reporter au calculat că numărul celor care s-au abonat la HBO pentru a urmări Game of Thrones este unul impresionant: 50 de milioane.
Dacă punem la socoteală şi
DVD-urile, jucăriile şi celelalte produse inspirate de Westeros, concluzia este că Game of Thrones a asigurat o bună parte din veniturile gigantului HBO.
Nu toată lumea e însă dispusă să plătească pentru a-şi vedea personajele preferate: serialul a reprezentat 17% din tot conţinutul piratat infectat de pe internet în 2018, deşi anul trecut nu a fost programată apariţia unor episoade noi din Game of Thrones. Descoperirea a fost făcută în urma unei cercetări întreprinse de compania de securitate cibernetică Kaspersky.Sōnar Māzis
(Winter is coming)
Game of Thrones şi lumea din Westeros au astfel o componentă economică puternică, atât în lumea reală cât şi în cea imaginată de George R.R. Martin în cartea sa – Cântec de gheaţă şi foc. În lumea reală, serialul înseamnă nu numai audienţă, ci şi turism. Filmat în Croaţia, Irlanda de Nord şi Islanda, a dus la o creştere importantă a încasărilor din turism. Este cazul Dubrovnikului, care, după apariţia sa începând cu sezonul 2, a înregistrat 244.000 de turişti, care au cheltuit 126 de milioane de euro. În 2017 numărul turiştilor a crescut la circa 2 milioane, într-un oraş cu 42.000 de locuitori.
Serialul a beneficiat şi de sprijinul financiar al guvernului Irlandei de Nord, care estima că beneficiile aduse economiei locale depăşesc 200 de milioane de dolari. Câştigurile au fost şi de altă natură: expresia „Winter is coming” a intrat nu numai în vorbirea populară, ci şi în discursurile de la Casa Albă sau negocierile pentru Brexit. Arya a devenit unul dintre cele mai populare nume în Marea Britanie, la colegiul Berkeley se studiază limba dothraki şi se înregistrează o creştere a interesului tinerilor pentru studiile medievale. Chiar şi aplicaţia DuoLingo oferă cursuri de High Valyrian.
Economic vorbind, dragonul este cea mai importantă valoare a lumii din Game of Thrones, pentru că reprezintă nu numai cele mai puternice creaturi, ci şi cea mai importantă monedă. Daenerys a dat o valoare, la un moment dat, unui pui de dragon, oferindu-l unui negustor pentru 8.000 de sclavi şi 5.000 de nepătaţi. Sub forma monezii de aur, un dragon valorează 30 – 210 monezi de argint şi între 1.470 şi 23.520 de monezi comune.
Dimensunea financiară a Westerosului este dată de Banca de Fier, cea care a finanţat tronul de fier cu 3 milioane de monede, alături de Lannisteri, cu 2 milioane şi Credinţa celor Şapte cu 1 milion de monede. Economiştii au calculat că după venirea pe tron a lui Robert Baratheon cheltuielile coroanei au explodat, iar veniturile din taxe au scăzut.
Cu toate că serialul produs de HBO a devenit unul dintre cele mai de succes producţii TV din toate timpurile, actorii din Game of Thrones încă nu au ajuns la nivelul de salarizare a unor vedete precum Charlie Sheen (Two and a Half Men) sau actorii din Friends, care primeau pe episod peste 1 milion de dolari (în sezonul 10 în cazul Friends).
Publicaţia Hollywood Reporter a dezvăluit că o parte din actori a obţinut măriri de salariu. Astfel Peter Dinklage (Tyrion Lannister), Lena Headey (Cersei Lannister), Kit Harington (Jon Snow), Nikolaj Coster-Waldau (Jaime Lannister) şi Emilia Clarke (Daenerys Targaryen) au câştigat fiecare câte 500.000 de dolari de pe episod în ultimele două sezoane ale serialului (7 şi 8).
Cu toate acestea, nu sunt cei mai bine plătiţi actori de la TV. Jim Parsons, Johnny Galecki sau Kaley Cuoco, vedetele din Big Bang Theory, câştigă 1 milion de dolari pe episod, iar Sofia Vergara (Modern Family) a avut venituri anul trecut de 28,5 milioane de dolari; o mare parte din acestă sumă a provenit din apariţiile în serialul Modern Family, potrivit Forbes.
Chiar dacă finalul lui Game of Thrones nu a fost pe placul tuturor, un lucru este sigur: va trece mult timp până când un alt serial va putea fi numit, pe bună dreptate, un fenomen.
1. Sansa Stark (Lady de Winterfell) / Sophie Turner
Salariu: 150.000 de dolari/episod
Avere netă: 6 milioane de dolari
2. Arya Stark / Maisie Williams
Salariu: 150.000 de dolari/episod
Avere netă: 6 milioane de dolari
3. Daenerys Targaryen / Emilia Clarke
Salariu: 500.000 de dolari/episod
Avere netă: 13 milioane de dolari
4. Jaime Lannister / Nikola Coster-Waldau
Salariu: 500.000 de dolari/episod
Avere netă: 16 milioane de dolari
5. Tyrion Lannister / Peter Dinklage
Salariu: 500.000 de dolari/episod
Avere netă: 15 milioane de dolari
6. Jon Snow / Kit Harington
Salariu: 500.000 de dolari/episod
Avere estimată: 12 milioane de dolari
7. Cersei Lannister / Lena Headey
Salariu net: 500.000 de dolari/episod
Avere estimată: 9 milioane de dolariSursa: stylecaster.com
-
Prezenţă record: 49,01% dintre români au votat la europarlamentare, peste nivelul din 2014
Ora 21:00 Biroul Elecctoral Central (BEC) anunţă, că prezenţa la vot, la alegerile europarlamentare, la ora 21:00, a fost de 49,01%. La referendum pe tema justiţiei, procentul a fost de 41,27.
Ora 20.00 Biroul Electoral Central (BEC) anunţă că duminică, până la ora 20.00, au votat 46,34% dintre alegători pentru alegerile europarlamentare şi 38,96% pentru referendumul pe justiţie iniţiat de Klaus Iohannis.