Tag: raport

  • Cele mai îndatorate ţări din lume. Surpriza din topul clasamentului

    Datoriile reprezintă o practică de bază şi o soluţie pentru orice economie funcţională. Guvernele lumii împrumută bani pentru a finanţa proiecte precum drumuri, spitale, şcoli şi pentru a reuşi să respecte promisiuni legate de reducerea taxelor.

    Raportul datoriei publice generale la PIB a crescut în toate statele în ultimii 10 ani. Guvernele din mai multe state, majoritatea europene, profită de nivelul redus al ratei dobânzii şi adună datorii care devin, inevitabil, covârşitoare.

    Vedeţi aici ele mai îndatorate ţări din lume. Surpriza din topul clasamentului

  • 100 de companii, responsabile pentru 71% din emisiile globale cu efect de seră. Temperaturile medii ar putea creşte cu 4 grade Celsius. Ce specii de animale vor dispărea

    Raportul evidenţiază cum un număr relativ mic de producători de combustibili minerali pot schimba nivelul emisiilor de carbon, a spus Pedro Faria, director tehnic al CDP.

    Potrivit raportului, peste o jumătate din emisiile globale industriale din 1988 – anul în care Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei a fost înfiinţat – au legătură cu 25 de entităţi corporative şi de stat.

    ExxonMobil, Shell, BP şi Chevron se numără printre cele mai mari companii deţinute de investitori, din 1988.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cele mai îndatorate ţări din lume. Surpriza din topul clasamentului

    Datoriile reprezintă o practică de bază şi o soluţie pentru orice economie funcţională. Guvernele lumii împrumută bani pentru a finanţa proiecte precum drumuri, spitale, şcoli şi pentru a reuşi să respecte promisiuni legate de reducerea taxelor.

    Raportul datoriei publice generale la PIB a crescut în toate statele în ultimii 10 ani. Guvernele din mai multe state, majoritatea europene, profită de nivelul redus al ratei dobânzii şi adună datorii care devin, inevitabil, covârşitoare.

    Nivelul datoriei publice, reprezentat ca şi procent din PIB, poate arăta capacitatea unei ţări de a-şi plăti datoriile fără a face altele. Prin urmare, cu cât o ţară are procentajul datoriei mai mic, cu atât este mai prosperă din punct de vedere economic.

    Spre exemplu, dacă un stat are o datorie publică de 110 milioane de euro raportat la un PIB de 100 de milioane de euro, procentajul datoriei va fi de 110%.

    Vezi aici topul ţărilor cu cele mai mari datorii

  • Veşti bune de la FMI: acestea sunt zonele în care economia va creşte

    Potrivit raportului actualizat „Perspectiva Economică Mondială” („World Economic Outlook”), publicat luni, FMI susţine că Produsul Intern Brut (PIB) va creşte cu 3,5% în 2017 şi cu 3,6% în 2018, valori neschimbate faţă de cele din aprilie.

    FMI şi-a redus prognoza pentru creşterea economică a Statelor Unite la 2,1% pentru 2017 şi 2018, de la 2,3%, respectiv 2,5%, în urmă cu trei luni. FMI şi-a revizuit prognozele, bazate pe programul de politică monetară al administraţiei Trump care ar fi urmat să genereze o creştere a economiei Statelor Unite, din cauza faptului că nici un detaliu nu a fost încă făcut public.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce este mai uşor să porneşti o afacere în Oradea, Ploieşti sau Timişoara, faţă de Constanţa şi Craiova

    Raportul analizează mediul de afaceri şi cadrul legislativ, facând o analiză comparativă a 22 de oraşe din cele trei state membre UE. În România, studiul analizează nouă oraşe: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara.

    Documentul Băncii Mondiale arată că, întreprinzătorii români se confruntă cu diferite obstacole de reglementare, în funcţie de locul în care îşi stabilesc afacerile. Punerea în aplicare a reglementările aplicabile mediului de afaceri si eficienţa instituţiilor publice diferă semnificativ de la oraş la oraş. Cele mai mari decalaje există in obţinerea autorizaţiilor de construire, racordarea la reţeaua de energie electrică, şi soluţionarea litigiilor comerciale.

    De exemplu, o autorizaţiei de construire se obţine în 156 de zile în Oradea, de două ori mai repede decât în Constanţa sau Timişoara. Dar, de asemenea, Oradea are cel mai scump proces: la 7,6% din valoarea depozitului, costul este de patru ori mai mare decât la Cluj, Craiova sau Iaşi. Racordarea la reţeaua de energie electrică durează mai puţin de 6 luni în Bucureşti, Craiova, şi Iaşi şi aproape 8 luni în Timişoara. Soluţionarea litigiilor comerciale durează aproape 10 luni în Timişoara, cu trei luni mai repede decât în Braşov şi Ploieşti, probabil previzibil, având în vedere volumul de dosare din instanţele respective. Dar acelaşi lucru durează 12 luni la Bucureşti, în ciuda faptului că are cel mai mare număr de dosare pe judecător din ţară.

    Majoritatea oraşelor, cu excepţia Braşovului şi Ploieştului, au o performanta peste media UE la soluţionarea litigiilor comerciale, iar Oradea deasemenea la transferul dreptului de proprietate. Cu toate acestea, există încă loc de mai bine în ceeace priveşte gestionarea autorizaţiilor de construire şiracordarea la reţeaua de energie electrică.

    Obţinerea autorizaţiei de construire este considerabil mai dificilă decât în majoritatea celorlalte state membre ale UE, în mare parte din cauza numărului mare de aprobări pe care constructorii trebuie să le obţină înainte de a solicita un permis de construire. Între timp, pentru racordarea la reţeaua de energie electrică, un întreprinzător trebuie să aştepte cu aproximativ trei luni mai mult decât media UE (de 90 de zile) chiar şi în Iaşi,oraşul care înregistrează cele mai rapide formalităţidintre cele 22 de localităţi comparate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce este mai uşor să porneşti o afacere în Oradea, Ploieşti sau Timişoara, faţă de Constanţa şi Craiova

    Raportul analizează mediul de afaceri şi cadrul legislativ, facând o analiză comparativă a 22 de oraşe din cele trei state membre UE. În România, studiul analizează nouă oraşe: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara.

    Documentul Băncii Mondiale arată că, întreprinzătorii români se confruntă cu diferite obstacole de reglementare, în funcţie de locul în care îşi stabilesc afacerile. Punerea în aplicare a reglementările aplicabile mediului de afaceri si eficienţa instituţiilor publice diferă semnificativ de la oraş la oraş. Cele mai mari decalaje există in obţinerea autorizaţiilor de construire, racordarea la reţeaua de energie electrică, şi soluţionarea litigiilor comerciale.

    De exemplu, o autorizaţiei de construire se obţine în 156 de zile în Oradea, de două ori mai repede decât în Constanţa sau Timişoara. Dar, de asemenea, Oradea are cel mai scump proces: la 7,6% din valoarea depozitului, costul este de patru ori mai mare decât la Cluj, Craiova sau Iaşi. Racordarea la reţeaua de energie electrică durează mai puţin de 6 luni în Bucureşti, Craiova, şi Iaşi şi aproape 8 luni în Timişoara. Soluţionarea litigiilor comerciale durează aproape 10 luni în Timişoara, cu trei luni mai repede decât în Braşov şi Ploieşti, probabil previzibil, având în vedere volumul de dosare din instanţele respective. Dar acelaşi lucru durează 12 luni la Bucureşti, în ciuda faptului că are cel mai mare număr de dosare pe judecător din ţară.

    Majoritatea oraşelor, cu excepţia Braşovului şi Ploieştului, au o performanta peste media UE la soluţionarea litigiilor comerciale, iar Oradea deasemenea la transferul dreptului de proprietate. Cu toate acestea, există încă loc de mai bine în ceeace priveşte gestionarea autorizaţiilor de construire şiracordarea la reţeaua de energie electrică.

    Obţinerea autorizaţiei de construire este considerabil mai dificilă decât în majoritatea celorlalte state membre ale UE, în mare parte din cauza numărului mare de aprobări pe care constructorii trebuie să le obţină înainte de a solicita un permis de construire. Între timp, pentru racordarea la reţeaua de energie electrică, un întreprinzător trebuie să aştepte cu aproximativ trei luni mai mult decât media UE (de 90 de zile) chiar şi în Iaşi,oraşul care înregistrează cele mai rapide formalităţidintre cele 22 de localităţi comparate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Populaţia planetei va ajunge la opt miliarde în 2023, dar în România va scădea. Pentru prima dată în istorie, numărul celor peste 60 de ani va ajunge la 1 miliard

    Mai bine de jumătate din creşterea globală a populaţiei până în 2050 va proveni din Africa Subsahariană, unde ratele de fertilitate vor persista la niveluri mult mai mari decât în restul lumii, arată predicţiile ONU.

    Jumătate din creşterea numărului de persoane va veni din doar nouă ţări: India, Nigeria, Republica Democratică Congo, Pakistan, Etiopia, Tanzania, SUA, Uganda şi Indonezia. Până în 2050, şapte dintre cele mai populate 20 de naţiuni ale lumii vor fi africane, potrivit raportului.

    În schimb, toate ţările din Europa au rate de fertilitate sub nivelul de înlocuire, ceea ce înseamnă că populaţia va scădea în mod inexorabil, fără imigraţie la scară largă.

    Citeste continuarea pe www.mediafax.ro

  • Acesta este NOUL TERITORIU al României. ANUNŢUL OFICIAL tocmai a fost făcut

    “Suprafata totala a teritoriului este de 238.397 km2. Suprafata totala a Romaniei a fost actualizata de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, in conformitate cu prevederile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, cu modificarile si completarile ulterioare”, arata raportul publicat de INS şi citat de stirileprotv.ro

    In urma actualizarii suprafetei Romaniei, toate documentele oficiale si site-urile de informatii publice vor trebui, de asemenea, actualizate, in conditiile in care pe site-urile publice sau private ce cuprind informatii despre Romania este trecuta vechea suprafata, de 238.391 kmp.

  • Acesta este NOUL TERITORIU al României. ANUNŢUL OFICIAL tocmai a fost făcut

    “Suprafata totala a teritoriului este de 238.397 km2. Suprafata totala a Romaniei a fost actualizata de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, in conformitate cu prevederile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, cu modificarile si completarile ulterioare”, arata raportul publicat de INS şi citat de stirileprotv.ro

    In urma actualizarii suprafetei Romaniei, toate documentele oficiale si site-urile de informatii publice vor trebui, de asemenea, actualizate, in conditiile in care pe site-urile publice sau private ce cuprind informatii despre Romania este trecuta vechea suprafata, de 238.391 kmp.

  • Care sunt oraşele cu cei mai mulţi miliardari – VIDEO

    Capitala Chinei are acum 94 de miliardari, cu şase miliardari mai puţin faţă de anul precedent, dar se încadrează, totuşi, pentru numărul 1 al acestui top.  Numărul miliardarilor din New York a scăzut cu nouă persoane, ajungând la 86. Shenzhen a adăugat cei mai mulţi miliardari pe lista sa, încă 16, ridicând oraşul chinez pe locul 4 al listei.

    „În Shenzhen şi Hong Kong se găsesc cei mai mulţi miliardari din lume, chiar mai mulţi decât California”, a declarat Rupert Hoogewerf, cercetător şef al raportului Hurun.

    Iată topul 10 al oraşelor cu cei mai mulţi miliardari:

    Beijing (94)

    New York (86)

    Hong Kong (71)

    Shenzhen (62)

    Moscova (59)

    Londra (55)

    Shanghai (53)

    Mumbai (42)

    Paris (36)

    Hangzhou (36)

    În acest moment există 2.257 de miliardari în lume, în creştere cu 69 faţă de anul trecut şi cu 804 în ultimii 5 ani. China are cei mai mulţi miliardari din lume, un număr de 609 persoane, în timp ce SUA se află pe locul doi în acest top, cu 552. Împreună, cele două ţări au 1.161 miliardari, peste jumătate din populaţia miliardară a lumii.