Tag: promovare

  • Ministrul delegat pentru Energie vrea să interzică panourile solare pe terenurile agricole

     Prevederea ar putea fi introdusă într-o ordonanţă de urgenţă de amendare a legii care promovează schema de sprijin pentru energia regenerabilă.

    “Săptămâna viitoare dăm drumul la ordonanţa de urgenţă. Vor fi unele modificări, pentru că am primit mai multe propuneri interesante. De exemplu, de ce să punem panouri fotovolatice pe terenurile agricole?”, a afirmat Niţă.

    Întrebat ce se întâmplă cu investitorii şi companiile care au cumpărat deja terenuri pentru dezvoltarea unor proiecte fotovoltaice, Niţă a răspuns: “să fie sănătoşi!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea ta online: Romtelecom lansează afacereataonline.ro, o platformă unde pot fi create gratuit website-uri

    Serviciul “afacerea ta online” oferă un website complet, cu domeniul .ro şi hostingul inclus, personalizat în câţiva paşi simpli, primul an toate acestea fiind gratuite, iar după aceea taxate cu un preţ care porneşte de la 3 euro pe lună. Proprietarii de afaceri care nu au avut până acum prezenţă online îşi pot astfel promova şi monitoriza prezenţa pe internet prin intermediul unor unelte furnizate de platforma Romtelecom.

    “Le oferim oamenilor de afaceri, gratuit, posibilitatea de a fi prezenţi şi online, ceea ce înseamnă, concret, un domeniu .ro, hosting şi instrumente de marketing. Stabilirea unei prezenţe online reprezintă o metodă de securizare a creşterii lor, acesta este de fapt obiectivul din spatele afacereataonline.ro”, a spus Mihai Tudor, director executiv comercial, segment business, Romtelecom.

    O platformă similară lansată în Grecia a atras în doar câteva luni peste 10.000 de companii care şi-au creat astfel site-uri. “Acest produs a fost lansat prima oară în Grecia şi a fost denumit yourbusiness.gr şi în numai câteva luni a atras peste 10.000 de companii. În România am luat ideea din Grecia şi am adaptat-o la mediul de business local, transformând-o într-un produs relevant pentru piaţa IMM din România”, a declarat Panos Makris, director comercial al Cosmote, şi director comercial pentru operaţiunile grupului OTE în România.

    Ţinta Romtelecom pentru acest serviciu o reprezintă “cele câteva sute de mii de companii din România care nu au o pagina web”, a spus Christos Fouskoudis, director business comercial operations în cadrul Romtelecom, aşteptările companiei fiind să depăşească gradul de adopţie al serviciului similar din Grecia.

    Lansarea acestei iniţiative face parte din strategia de dezvoltare a portofoliului Romtelecom Business Solutions “Afacereataonline.ro este o altă iniţiativă prin care noi, la Romtelecom Business Solutions, ne ţinem promisiunea de a susţine afacerile româneşti, de a fi aliaţii lor. Suntem conştienţi că prezenţa online poate deschide accesul către noi categorii de public şi noi clienţi pentru afacerile mici şi medii”, a spus Mihai Tudor.

    Platforma do-it-yourself a fost dezvoltată de către Romtelecom în baza serviciilor şi infrastructurii deja existente, precum serverele şi platforma BeOnline, unde vor fi găzduite website-urile create de companiile mici şi mijlocii. În acest moment, din punct de vedere tehnic platforma poate susţine câteva sute de mii de websiteuri.

  • Antonescu: Cei implicaţi în Iniţiativa România Liberală nu au de ce să mai fie membri ai PNL

     Antonescu a fost întrebat cum vede lansarea de luni după-amiază a Iniţiativei România Liberală, promovată de primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman.

    “Că e mare, că e mică, fundaţia, aşezământul respectiv – cum doriţi să-i spuneţi – nu dăunează PNL. Că PNL, soarta sa, scorul său politic, reuşitele sale sau nereuşitele sale nu pot fi influenţate de astfel de grupuscule fără legitimitate, fără consistenţă, aşa cum există informaţiile. Altceva însă trebuie spus foarte limpede. Este inacceptabil ca vreun membru al PNL să facă parte, să susţină, să se asocieze în vreun fel cu un grup de oameni al cărui document fondator şi fundamental este îndreptat în totalitate împotriva PNL, nici măcar a preşedintelui PNL, ca de obicei. Este pur şi simplu un micuţ şi plicticos manifest anti-PNL”, a susţinut Antonescu.

    Liderul PNL a precizat că, având în vedere că în Iniţiativa România Liberală participă şi alţi politicieni din alte formaţiuni politice în opoziţie cu PNL, “rezultă că este cu totul şi cu totul inacceptabil şi nu va fi tolerat ca vreun membru al PNL să se asocieze cu aşa ceva”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce să faci cu 10.000 de iPhone-uri?

    În videclipul realizat de Aatma Studio, 10.000 de iPhone 5 cu o valoare totală de circa două milioane de euro au fost aşezate ca nişte piese de domino, potrivit imore.com. După un prim impuls, iPhone-urile se dărâmă transmiţând informaţie în acelaşi timp.

    Domino-ul nu ar fi putut fi realizat totuşi fără ajutorul animaţiei generate pe calculator.

  • Website-ul, blogul şi social media, principalele unelte de promovare ale antreprenorilor

    Studiul, care vizează apetenţa antreprenorilor pentru externalizarea serviciilor de relaţii publice şi comunicare, a fost făcut în perioada ianuarie – februarie 2013, prin interviuri cu 50 de antreprenori (IMM-uri) din domenii precum consultanţă în management, avocatură, modă, resurse umane, fonduri europene, executive search, industria ospitalităţii, educaţie, servicii medicale şi turism. Companiile  incluse în studiu au între 20 şi 100 de angajaţi şi cifre de afaceri cuprinse între 1 – 2 milioane de euro.

    Canalele de comunicare considerate cele mai utile sunt website-ul, blog-ul şi social media (40%), urmate de relaţiile cu presa (35%) şi parteneriatele strategice/cross marketing (25%).

    Aşa cum reiese din studiu, antreprenorii sunt de acord că principalul rol al relaţiilor publice este acela de a creşte notorietatea (45%), reputaţia şi credibilitatea companiei (30%), în timp ce 25% consideră că PR-ul ar trebui să aibă un impact direct în vânzări.
    În ceea ce priveşte criteriile pe baza cărora antreprenorii intervievaţi îşi aleg agenţiile de comunicare, cel mai mare impact îl au referinţele personale (40%), urmate de portofoliul de clienţi al agenţiei (35%), de întâlnirile în persoană (20%) şi serviciile oferite (5%).

    Taxa lunară de agenţie pe care antreprenorii sunt dispuşi să o plătească este de 1000 -2500 E (65%), 500 -1000 E (25%), 3000 – 4000 E (10%).

    “Considerăm că antreprenorii cu afaceri mici-medii sunt o nişă care nu este exploatată îndeajuns de agenţiile de comunicare şi am iniţiat acest studiu calitativ tocmai pentru a afla direct de la ei care sunt percepţia şi cunoştinţele lor referitoare la serviciile de comunicare specializată. Totodată studiul a venit ca urmare a viziunii unor antreprenori prin care PR-ul, ca să merite investiţia, ar trebui să însemne vânzare imediată, sau că PR-ul nu are un loc important în creşterea afacerii care a ajuns la o poziţie stabilă în piaţă doar prin eforturile antreprenorului“, declară Mara Gojgar, Managing Partner Confident Communications.

    Cu toate acestea, 90% dintre respondenţi sunt de acord că serviciile de relaţii publice specializate i-ar ajuta în creşterea afacerii.
    Studiul a fost realizat la iniţiativa Confident Communications şi implementat cu ajutorul companiei de cercetare de piaţă B2B Trendelligent (www.trendelligent.ro).

  • Telefonul Facebook este soft

    Zvonurile privind intenţiile celor de la Facebook de a proiecta un smartphone sub brand propriu circulă de vreo patru ani. S-a aflat (sau poate s-a inventat) şi numele intern al proiectului, Buffy, şi s-au făcut glume cu vampiri pe seama sa. În urmă cu un an şi jumătate, când am abordat acest subiect, chiar şi prestigiosul sit AllThingsD era prins de această poveste şi pretindea că Facebook a negociat cu Samsung şi HTC, iar cel din urmă ar fi fost ales pentru a fabrica ipoteticul „divais„. Mai mult, unii pretindeau că ştiu deja şi platforma software: o linie derivată din Android, cu funcţionalităţi Facebook integrate.

    Era absolut logic ca Facebook să-şi îndrepte atenţia spre zona mobilă: tot mai mulţi utilizatori accesau reţeaua prin aplicaţii disponibile pe majoritatea platformelor. În plus, Google Plus era deja lansat şi era de aşteptat ca acest „strat social„ să se integreze adânc în Android şi să sporească atracţia utilizatorilor pentru reţeaua rivală. Însă un telefon sub brand Facebook ar fi fost greu de impus pe o piaţă dominată de iPhone şi Android. La acel moment am fost de acord cu Roger McNamee că dacă Facebook se vrea în zona telefoanelor, atunci trebuie să mizeze pe software şi să furnizeze producătorilor uneltele necesare pentru a integra ei înşişi funcţii echivalente celor din versiunea pentru PC. {i chiar mai mult decât atât.

    Era varianta rezonabilă şi mă mir că a durat atât de mult: abia zilele trecute Mark Zuckerberg a prezentat Facebook Home. {i toată lumea a fost de acord că e o mişcare importantă, cu implicaţii majore atât în piaţa dispozitivelor mobile, cât şi în zona reţelelor de socializare.

    Tehnic vorbind, Facebook Home este o aplicaţie Android ceva mai specială, care se plasează între nivelul sistemului de operare şi cel al aplicaţiilor obişnuite şi schimbă practic interfaţa telefonului cu una centrată pe Facebook – e un fel de „skin„.

    Aplicaţiile standard rămân accesibile, însă centrul scenei este controlat de Facebook, care îşi afişează fluxurile chiar şi pe ecranul de deblocare (lock screen), iar de pe ecranul de intrare (launcher sau home screen) dispare obişnuita bară de căutare Google şi celelalte elemente standard pentru a fi înlocuite de o interfaţă Facebook. În plus, conversaţiile prin chat sau SMS sunt unificate şi accesibile din orice aplicaţie – se cheamă „chat heads„, pentru că apar cu „avatarele„ prietenilor afişate în partea de sus a ecranului.

    În esenţă, telefonul sau tableta se transformă într-un soi de terminal Facebook, dar este de notat că nu este vorba de o variantă modificată (un fork) a sistemului de operare: pur şi simplu, Android (Jelly Bean) permite aplicaţiilor să schimbe interfaţa, iar Facebook s-a folosit de această libertate. Aplicaţia vine preîncărcată împreună cu Instagram pe noul telefon HTC First şi este compatibilă (deocamdată) cu o serie de telefoane de la HTC (gama One) şi Samsung (gama Galaxy S).

    Operatorii par încântaţi, însă Apple şi Microsoft s-ar putea să nu fie, având în vedere că platformele lor nu oferă libertatea pe care o oferă Android, aşa că au fost lăsaţi pe dinafară. La întrebarea explicită despre o eventuală versiune pentru iOS adresată de Steven Levy în Wired, Zuckerberg a răspuns foarte evaziv: „That’s above my pay grade to answer that„. Adică atâta vreme cât Apple vrea să controleze totul pe platforma lor, răspunsul este nu.

    Pe de altă parte, nu prea se ştie ce crede Google despre această mişcare. Parmy Olson explică în Forbes că Google ar avea posibilitatea să vină cu o interfaţă concurentă, centrată pe Google Plus şi comunicaţii
    prin Hangouts, Google Voice şi Talk, aşa cum a
    făcut-o în telefoanele Nexus, dar nu a inclus nativ această integrare. Google nu vrea să altereze caracterul deschis al platformei Android, chiar dacă asta înseamnă să-şi favorizeze concurentul din zona reţelelor de socializare. Ar putea fi posibil (dar improbabil) ca Google să modifice termenii licenţei Android, dar asta ar supăra companii precum Samsung, care produce peste 60% din telefoanele Android şi, dacă se decide să-şi deriveze propria versiune, ar prelua controlul platformei. Grea dilemă pentru Google.
     

  • Website-ul, blogul şi social media, principalele unelte de promovare ale antreprenorilor

    Studiul, care vizează apetenţa antreprenorilor pentru externalizarea serviciilor de relaţii publice şi comunicare, a fost făcut în perioada ianuarie – februarie 2013, prin interviuri cu 50 de antreprenori (IMM-uri) din domenii precum consultanţă în management, avocatură, modă, resurse umane, fonduri europene, executive search, industria ospitalităţii, educaţie, servicii medicale şi turism. Companiile  incluse în studiu au între 20 şi 100 de angajaţi şi cifre de afaceri cuprinse între 1 – 2 milioane de euro.

    Canalele de comunicare considerate cele mai utile sunt website-ul, blog-ul şi social media (40%), urmate de relaţiile cu presa (35%) şi parteneriatele strategice/cross marketing (25%).

    Aşa cum reiese din studiu, antreprenorii sunt de acord că principalul rol al relaţiilor publice este acela de a creşte notorietatea (45%), reputaţia şi credibilitatea companiei (30%), în timp ce 25% consideră că PR-ul ar trebui să aibă un impact direct în vânzări.
    În ceea ce priveşte criteriile pe baza cărora antreprenorii intervievaţi îşi aleg agenţiile de comunicare, cel mai mare impact îl au referinţele personale (40%), urmate de portofoliul de clienţi al agenţiei (35%), de întâlnirile în persoană (20%) şi serviciile oferite (5%).
    Taxa lunară de agenţie pe care antreprenorii sunt dispuşi să o plătească este de 1000 -2500 E (65%), 500 -1000 E (25%), 3000 – 4000 E (10%).

    “Considerăm că antreprenorii cu afaceri mici-medii sunt o nişă care nu este exploatată îndeajuns de agenţiile de comunicare şi am iniţiat acest studiu calitativ tocmai pentru a afla direct de la ei care sunt percepţia şi cunoştinţele lor referitoare la serviciile de comunicare specializată. Totodată studiul a venit ca urmare a viziunii unor antreprenori prin care PR-ul, ca să merite investiţia, ar trebui să însemne vânzare imediată, sau că PR-ul nu are un loc important în creşterea afacerii care a ajuns la o poziţie stabilă în piaţă doar prin eforturile antreprenorului“, declară Mara Gojgar, Managing Partner Confident Communications.

    Cu toate acestea, 90% dintre respondenţi sunt de acord că serviciile de relaţii publice specializate i-ar ajuta în creşterea afacerii.
    Studiul a fost realizat la iniţiativa Confident Communications şi implementat cu ajutorul companiei de cercetare de piaţă B2B Trendelligent (www.trendelligent.ro).

  • Târg de bijuterie contemporană cu număr record de expozanţi

    Expozanţii sunt: Ana Wagner, Andra Lupu, Anamaria Dobraş,  Alexandru Lupu, Anca Pandrea,  Alina Carp, Andreea Bololoi, Alis Lalu, Andreia G Popescu, Alliage, BashoU, Romana Ţopescu, Carla Szabo, Raluca Buzura,  Ovidiu Sbancu, FashionMachine, Alina Simion, Ioana Enache, Moogu, MyPrecious Buzztard, Cornelia Brustureanu, Atelier Pezzidisogni, Prochaine, Ostra Berdo, Odette Lupu, Noha Nicolescu, Mihaela Zvîncă, Maria, Maria Filipescu, Mihaela Ivana, Mădălina Stoica, LivingenBermudas, Lidia Puică, Liana Sălăgean, Lady Magpie, Karakter, Iuliana Asoltanei, Isabela Groza, Irina Raichici, Sergiu Alin Ioana, Horaţiu Weiker, Grigore Mitrea, Doru Dumitrescu, Cristina Barsony, Expression by Alexandra Ungurelu. În premieră la această ediţie AUTOR vor participa şi trei designeri din străinătate: Clarisse Bruynbroeck (Belgia), Neva Balnikova (Bulgaria), Kalina Chankova (Bulgaria).

    Târgul Autor dedică şi la această ediţie o secţiune specială tinerilor designeri români de produs, care propune publicului vizitator unele dintre cele mai proaspete şi spectaculoase obiecte destinate decoraţiunilor şi amenajărilor interioare (obiecte de iluminat cu personalitate, corpuri de mobilier, instalaţii cu plante suspendate, obiecte de veselă, ceasuri de perete) şi obiecte cu funcţii diferite (de la portofele până la căşti audio realizate din lemn).  Designerii si studiourile de design participante în acest an la AUTOR – Târg de Bijuterie Contemporană sunt Agnes Keszeg, The Awesome Project, Constantin Alupoaiei, Anca Fetcu, TheCraft Lab, Alexe Popescu, Dragoş Dogaru, Ramona Bejan, Silva Artis, Alina Turdean, Ioana Ciurea şPrototip Studioţ, arhiDOT design, Irina Alexandru şi 11am architects.

    Tot la această ediţie de AUTOR, Assamblage Şcoala de Bijuterie Contemporană va prezenta un nou curs în colaborare cu Ioana Avram: “Concept şi protopipare în bijuteria contemporană – de la obiect la set şi de la set la colecţie”. Cursul reprezintă un pas important în evoluţia de la partea tehnică la cea conceptuală şi o oportunitate de dezvoltare a designerilor români de bijuterie contemporană. Cursurile vor pune accent pe teme precum mind mapping, brainstorming, mood boarding şi creative thinking. Tehnici creative aplicate în designul de bijuterie, teme de studiu individuale şi colective, machetare în hârtie, lut şi lucrul cu materiale neconvenţionale vizează zona formării conceptelor şi exprimării creativităţii.

    Evenimentul va avea loc săptămâna viitoare, între 20 şi 21 aprilie, la Sala Dalles din centrul Capitalei. Organizat de platforma AUTOR Bijuterie Contemporană, târgul va fi deschis publicului între orele 11 şi 20.
    Târgul AUTOR este un eveniment bianual cu o ediţie de primăvară şi o ediţie de toamnă. Ediţia trecută a avut loc pe 3 şi 4 noiembrie şi a înregistrat un număr record de peste 3000 de vizitatori.
    Preţul unui bilet de intrare va fi de 10 lei.

  • Penny Market este retailerul cel mai agresiv în promovare

    Penny Market, prezent pe piaţa de profil din România din anul 2005, este retailerul cu cele mai multe reclame difuzate, 13.152 de spoturi, cu un cost de rate card (RC) de  24.364.575 euro.

    Intrat pe piaţa din România prin divizia Kaufland, încă din 2005, Lidl este cel de-al doilea retailer cu cel mai mare număr de spoturi publicitare difuzate, 7.430, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie, 2013, cu un cost RC de 10.242.234 euro.
    Pe locul trei în clasamentul media Trust este Carrefour. Prezent pe piaţa românească din toamna anului 2007, retailerul a înregistrat 4.726 de reclame difuzate, cu un Rate Card de 3.203.781 euro.

    Următorii în top sunt real,-  (4.335 reclame difuzate, RC – 7.512.454 euro), Billa (3.294 reclame, RC – 5.102.184 euro), Metro Cash & Carry (1.238 reclame, RC de 651.808 euro), Mega Image (973 reclame, RC – 523.317 euro).
    Distribuţia reclamelor în funcţie de tipul media

    În ceea ce priveşte distribuţia reclamelor pe tipurile de media monitorizate, observăm că Penny Market a ales difuzarea unui număr mai mare de reclame la TV (11.340), urmate de cele la radio (1.807) şi 5 în presa scrisă.
    Pe acelaşi principiu a mers şi Lidl, cu 4.323 de reclame difuzate la TV şi 3.089 de reclame difuzate la radio, 18 în presa scrisă.

    Carrefour  a înregistrat cel mai mare număr de difuzări la radio, 3.570, urmate de 1.084 de diuzări la TV şi 72 presa scrisă.Topul celor mai folosite canale media de către lanţurile de retail

    Posturile de radio preferate de marii retalieri pentru difuzarea reclamelor sunt Kiss Fm (3.829 reclame difuzate), Radio Zu (2.804 reclame difuzate) şi Pro Fm (1.950 reclame difuzate). Europa Fm a difuzat 1.603 de reclame, iar Magic Fm, 983.

    La capitolul posturi de televiziune, Kanal D este pe primul loc în difuzarea spoturilor publicitare pe categoria retail, 2.188. Urmează TVR 2 cu 2.099 de reclame, Acasă TV (1.972) şi TVR 1 (1.939).

    În ceea ce priveşte presa scrisă, Click este publicaţia cu cele mai multe reclame tipărite, 28, urmată de Spy (10) şi Taifasuri cu 8 reclame.

    Topul brandurilor FMCG promovate de retaileri
    Jacobs, Boni şi Mărgăritar sunt brandurile cele mai promovate de către retaileri în primul trimestru al anului 2013. 

    Jacobs este cel mai promovat brand în publicitate cu 1.804 de reclame, urmat de Boni (1.250 reclame) şi Mărgăritar (891 reclame).                                                                                                 Pintre brandurile FMCG cu cea mai bună promovare în reclamele retailerilor se mai numără: Fabio (861), Clever (780), Casablanca (761), Pepsi (731), Top Apetit (720), Blue Brand (646), etc.

    În intervalul analizat, lista categoriilor de produse cel mai bine promovate de către retaileri, cuprinde: legume/fructe, alimente de bază, carne şi mezeluri, cafea, menaj, dulciuri, lactate, băuturi alcoolice, etc.        
                                                                              

    Distribuţia reclamelor în funcţie de conţinut
    Potrivit raportului media Trust,  în 26.473 din reclamele difuzate se menţionează şi un brand al unui produs comercializat, 8.506 sunt reclame în care nu se menţionează un brand, iar 1.916 reclame promovează exclusiv magazinele.

    Top 5 cele mai difuzate reclame exclusiv magazin   
    Mega Image, parte a grupului Delhaize, unul dintre cele mai extinse lanţuri de supermarketuri din România, se află în top cu reclama  “După zeci de milioane de ani” cu 385 de difuzări. în acelaşi clasament se regăseşte şi Metro Cash & Carry, cu reclama “Vino la Metro în perioada 25…“, care a înregistrat 175 de difuzări.

    Top 5 cele mai difuzate reclame cobrand
    Reclama : “La Penny vin tot mai mulţi cumpărători (cafea Casablanca)” este cea mai difuzată reclamă cobrand, ajungând la un număr de 1.115 de apariţii.

    Distribuţia reclamelor în funcţie de sector
    Potrivit numărului de reclame înregistrate pe canalele media, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie, 2013,  sectorul Alimentar a numărat 135.990. Sectorul Farmaceutic ocupă poziţia a doua cu 128.105 de reclame, iar locul trei este ocupat de sectorul Comerţ – 76.247 de reclame difuzate.       

    Raportul a luat în calcul rezultatele monitorizării a 732.155 de reclame difuzate în intervalul de timp 1 ianuarie 2013 – 31 martie 2013, la 20 de posturi de televiziune, 12 posturi de radio şi 200 de publicaţii centrale. Prin intermediul aplicaţiei admonit, mediaTRUST  prezintă vizibilitatea în reclamele lanţurilor de retail din România, a brand – urilor promovate de aceştia. Cu o bază de date disponibilă din iunie 2012, serviciul online admonit oferă  generarea de rapoarte cu cheltuielile de publicitate, durata şi numărul de difuzări pentru orice interval de timp şi date alese de utilizator (canale media, advertiseri, branduri, sectoare sau alte elemente ale clasificării.

    Despre mediaTRUSTmediaTRUST România a fost înfiinţată în 1999 şi furnizează servicii de monitorizare către companii româneşti şi străine. Compania este membră din 2004 a FIBEP, principala organizaţie internaţională a agenţiilor de monitorizare, iar din octombrie 2010 este deţinută în proporţie de 100% de IMM – Institute of Media Monitoring Polonia. Clienţii companiei provin din cele mai diverse sectoare ale pieţei, de la domeniul financiar la telecom, IT, farmaceutic, energie, gaze naturale, petrol, educaţie, sport, cultură, showbiz, politic.
     

  • Alin Chitu a fost numit partener la Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

    Cea mai tânără divizie de specialitate a Ţuca Zbârcea & Asociaţii, firma de consultanţă fiscală a anunţat extinderea echipei de management prin promovarea lui Alin Chitu în funcţia de Tax Partner. El are o experienţă profesională de nouă ani în cadrul unor companii precum Deloitte şi KPMG. Alin Chitu va coordona, alături de Alexandru Cristea, activităţile de procedură fiscală derulate de entitatea afiliată firmei de avocatură şi va colabora îndeaproape cu avocaţii departamentului de litigii specializaţi în contencios fiscal.

    ”Alin Chitu a făcut parte din echipa de start-up a Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax şi a contribuit semnificativ la atingerea obiectivelor de dezvoltare a business-ului în ultimele 12 luni. Am fost umăr lângă umăr de la început iar această promovare este o recunoaştere a aportului său la consolidarea practicii noastre pe piaţa serviciilor de consultanţă fiscală”, a declarat Alexandru Cristea, Tax Partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax.

    Potrivit reprezentanţilor firmei, activitatea s-a derulat anul trecut în linie cu aşteptările şi estimările de la momentul înfiinţării ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax, în martie 2012. Serviciile s-au axat pe diverse proiecte de eficientizare fiscală, dar şi pe consultanţă operaţională în domeniul taxelor directe şi indirecte, precum şi pe implicarea punctuală în proiecte de fuziuni şi achiziţii, restructurări de afaceri ori divizări. în 2012, echipa de consultanţi fiscali şi-a adus o contribuţie importantă la finalizarea privatizării Automobile Craiova cu Ford Motor Co.
    Mandatul a presupus o analiză amănunţită a tuturor implicaţiilor fiscale şi financiare aferente acestei ultime etape a contractului de privatizare şi s-a încheiat cu virarea sumei de 38 milioane de euro de către compania americană la bugetul de stat. 
    Pentru 2013, Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax îşi propune o creştere a afacerilor de cel puţin 20%-25%, mizând atât pe recomandările venite prin intermediul firmei de avocatură ţuca Zbârcea & Asociaţii, cât şi pe potenţialul de dezvoltare a propriului portofoliu de clienţi.

    ”Anul acesta vrem să creştem practica în zona de compliance – este o arie bună, ce asigură venituri constante, noi până acum axându-ne pe servicii de consultanţă şi atât. De asemenea, mizăm pe venituri şi din proiectele pe care le derulăm în sectoare precum energie, agricultura, imobiliar, bancar, dar şi din tranzacţii – fuziuni şi achiziţii, divizări şi privatizări”, a adăugat Alin Chitu.
    Constituită în martie 2012, Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax s-a lansat pe piaţa serviciilor de consultanţă fiscală cu specialişti din Big4 şi Ministerul Finanţelor Publice, printre care se numără şi Ion Capdefier, fost director general în Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF timp de 17 ani.

    Echipa Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax include în prezent şase consultanţi fiscali ”full-time”, cărora li se adaugă experţii în contencios fiscal ai firmei de avocatură, în total 13 profesionişti. Pentru anul în curs, se are în vedere recrutarea a cel puţin trei consultanţi fiscali.
    Portofoliul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax cuprinde câteva zeci de clienţi, printre care Alstom Transport, ArcelorMittal Roman, Autoritatea Naţională pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), CEZ, Carrefour România, Ericsson Telecommunications România, Stabilus România.

    Coordonatorii practicii de consultanţă fiscală sunt Alexandru Cristea, tax partner, Alin Chitu, tax partner în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax şi Răzvan Gheorghiu-Testa, avocat asociat în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

    Cu o echipă formată din 100 de avocaţi dintre care 20 parteneri în cadrul biroului din Bucureşti, Ţuca Zbârcea & Asociaţii operează un sediu secundar în Cluj-Napoca, care funcţionează în asociere cu Nistorescu, şomlea & Asociaţii, cât şi un birou de reprezentanţă în Madrid, Spania. Totodată, firma a stabilit o colaborare strategică pe principiul ”best friend” cu firma de avocatură Ţurcan Cazac, liderul pieţei de avocatură de business din Chişinău, Republica Moldova.