BusinessMagazin

Tag: proiect

  • ASF clarifică într-un proiect legislativ plata penalităţilor de către asigurătorii RCA dacă se întârzie plata despăgubirilor

    Un proiect legislativ propus de Au­to­ritatea de Supraveghere Finan­ciară (ASF) privind legislaţia secundară pen­tru legea RCA ar urma să impună plata pe­nalităţilor de întârziere odată cu plata despăgubirilor de către asigură­to­rii RCA către persoanele prejudiciate, fă­ră solicitarea acestora expresă, potri­vit proiectului pentru modificarea şi com­pletarea Normei ASF nr. 20/2017 pri­vind asigurările auto din România, aflat în dezbatere publică.

    Proiectul legislativ pro­pus de ASF cla­ri­fică modul în care se efectuează pla­ta pe­nalităţilor de întârziere în ca­zul plă­ţii tardive a despă­gu­birilor de către asigu­rătorii RCA.

    Astfel, la articolul 30, după ali­nea­tul (1) se intro­du­ce un nou alineat: „Dacă asigurăto­rul RCA nu îşi îndepli­neş­te obligaţiile de plată în termenul pre­văzut la art, 21 alin. (4) din Legea nr. 132/2017, plata pe­nalităţilor de întâr­zie­re se efectuează odată cu plata des­pă­gu­birii, în contul per­soanei preju­diciate sau manda­ta­rului acesteia fără a fi necesară solici­tarea în mod expres a acestora“, se arată în proiectul ASF.

    Prin urmare, completarea legisla­tivă aduce la cunoştinţa asigură­torilor RCA că penalităţile de întârziere se vor face indiferent dacă acestea se solicită în mod expres sau nu. În prezent, persoana prejudiciată sau mandatarul trebuia să facă o solicitare în mod expres pentru a solicita plata penalită­ţilor de către asigurătorul RCA.

    Această clarificare adusă prin proiectul ASF face parte dintr-o serie de mai multe propuneri menite să vină în beneficiul pieţei RCA. Printre modificările normei RCA se mai regăsesc modificarea sistemului bonus-malus şi introducerea posibilităţii de completare a formularului de consta­tare amiabilă de accident printr-o apli­caţie agreată de asigurători.

    Propunerea privind sistemul bonus-malus ar urma să aducă penalizări suplimentare, ceea ce va însemna o creştere cu circa 40% a preţului la poliţa RCA în cazul în care şoferii vor fi implicaţi într-un accident cu victime.

    Practic, penalizarea va fi de patru clase de malus pentru fiecare eveniment soldat cu victime.

    mircea.nica@zf.ro

     

  • Dan Şucu: Creşterea pragului de TVA de 5% până la 140.000 de euro permite construcţia de apartamente mai mari. Noi deja modificăm proiectele

    ♦ Dan Şucu dezvoltă alături de Valentin Vişoiu de la Conarg proiectul rezidenţial Arcadia din zona Domenii care va avea un total de circa 800 de apartamente.

    Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, care alături de Valentin Vişoiu de la Conarg dezvoltă proiectul Arcadia din zona Domenii din Capitală, spune că deja se lucrează la o adaptare a proiectelor imobiliare pentru a permite construcţia de apartamente mai mari. Şucu mai are de asemenea în proiect un complex imobiliar mixt în zona Circului de Stat din Bucureşti, care va include atât o componentă rezidenţială, cât şi un magazin de tip supermarket.

    „Acum lucrăm la autorizarea proiectului de la Circ. PUZ-ul este deja aprobat acolo şi suntem la faza de autorizare. Dar mai tot schimbăm conceptul, în funcţie de evoluţia pieţei. Ridicarea plafonului de TVA la 5% schimbă piaţa. Îţi permite să construieşti apartamente mai mari, să fii mai relaxat în relaţia cu clientul, să nu îl împingi către apartamente mici pentru a se încadra în preţ. Este un mare pas înainte ridicarea plafonului. Şi la Arcadia suntem în discuţii cu ajustări de proiect pentru faza a patra”, a explicat Dan Şucu.

    Dan Şucu a cumpărat anul trecut de la Alpha Bank un teren de 14.469 mp pe şoseaua Ştefan cel Mare, în apropiere de Circul de Stat şi Spitalul Colentina, vizavi de proiectul rezidenţial Central Park.

    Tranzacţia este evaluată la cel puţin 10 mil. euro, terenul fiind amplasat într-una dintre cele mai „fierbinţi“ zone ale Capitalei.

    În prezent Dan Şucu dezvoltă alături de Valentin Vişoiu de la Conarg proiectul rezidenţial Arcadia din zona Domenii care va avea un total de circa 800 de apartamente.

    În cadrul proiectului planul actual indică construcţia a patru blocuri cu 11 etaje şi două niveluri subterane, alături de o clădire cu un etaj plus două în subsol pentru un centru comercial.

    Potrivit proiectului, accesul pietonal se va face dinspre şoseaua Ştefan cel Mare, iar cel cu maşina dinspre strada dintre proiect şi Spitalul Colentina.

    Proiectul Arcadia Apartments, cu o valoare totală de 100 milioane euro, a fost lansat în 2017, iar prima clădire a fost livrată la începutul anului.

    Dan Şucu a vândut luna trecută către CTP, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre industriale şi logistice de pe piaţa locală, depozitele Mobexpert de la km 23, într-o tranzacţie estimată la 10-20 mil. euro. Banii obţinuţi în urma tranzacţiei urmează a fi investiţi în Mobexpert, în condiţiile în care proprietarul se aşteaptă la o creşterii a cererii de mobilă şi decoraţiuni.

    El are în plan extinderea spaţiilor de depozitare, dar nu în proprietate, ci închiriate. Pe de altă parte, el nu vinde şi depozitele din Tg Mureş, ci doar pe cele de la km 23 de lângă Bucureşti.

    În prezent Mobexpert operează 45.000 mp de depozite, în mai multe centre, iar din 2021 vor opera 50.000 mp în cadrul centrelor CTP.

     

     

     

  • ​COVER STORY BM 2019: Cine este Mihai Alisie, românul din spatele proiectului de 23 de miliarde de dolari Ethereum şi care este următorul domeniu pe care vrea să îl revoluţioneze

    În 2011, când românii începeau să îşi cumpere câte un iPhone 4, când România încerca să îşi revină după şocurile crizei şi doar 4% dintre români cumpărau produse şi servicii prin intermediul internetului, potrivit datelor Comisiei Europeane, un tânăr proaspăt absolvent al Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, citea pentru prima dată despre criptomonede şi despre bitcoin.

    Lansat atunci, la 24 de ani, într-o provocare personală de a vedea dacă pokerul poate fi un sport care ţine mai mult de abilităţi decât de noroc, Mihai Alisie a aflat printr-un apel pe Skype de existenţa conceptului de monedă digitală descentralizată. Singura existentă în acel moment era bitcoin.

    Conceptul de monedă digitală descentralizată l-a intrigat pe Mihai, care a lăsat deoparte banalitatea pokerului online, fiind atras de o nouă lume în care urma să construiască un proiect de zeci de miliarde de dolari, despre care nu avea încă nicio idee.

    „Când am întâlnit conceptul de bitcoin mi s-a părut o pierdere de timp să stai să te joci când tehnologia asta cu atât de mult potenţial este acolo”, spune Mihai Alisie, într-un interviu exclusiv acordat revis­tei Business Magazin şi Ziaru­lui Financiar, facilitat cu ocazia eve­ni­­­mentului Romanian Blockchain Sum­­mit, organizat de Asociaţia Block­­chain România şi susţinut de Ministerul Comu­nicaţiilor.

    În încercarea de a se educa, din puţinele surse din anii de început ai pieţei de criptomonede, el a început să citească textele unui dezvoltator software ruso-canadian, în vârstă de 17 ani, pe nume Vitalik Buterin. În scurt timp l-a contactat pe tânărul Buterin, care s-a dovedit a fi „foarte prietenos” şi au decis să înceapă prima revistă din domeniul criptomonedelor, numită Bitcoin Magazine.

    După ce au reuşit să lanseze revista în 2012, a urmat o perioadă în care cei doi au asimilat cunoştinţe: au călătorit separat, au cunoscut oameni, au experimentat domeniul cu toate faţetele sale şi timp de doi ani au studiat moduri în care pot lua şi ei parte la dezvoltarea tehnologiei block­chain – care este numită acum de toţi directorii tehnologici din lume, de la IBM şi până la Fujitsu, una dintre cele mai mari tehnologii ale momentului, alături de inteligenţa articială.

    În acel moment, bitcoin era doar o monedă digitală cu o valoare de 2-3 dolari folosită în principal în tranzacţiile de pe pieţele de pe aşa-numitul dark web, precum Silk Road, închisă de FBI în 2014, unde se fac tranzacţii cu bunuri ilicite; mai era utilizat ca monedă pentru achiziţii în jocuri pentru computer.

    Nimeni nu bănuia atunci că în decembrie 2017 bitcoin va ajunge la pragul de 20.000 de dolari, atrăgând atenţia investitorilor şi băncilor centrale din toată lumea. Cu atât mai puţin cei doi tineri care încercau în acel moment să dezvolte o aplicaţie pe tehnologia blockchain numită multisignature. Ideea din spatele aplicaţiei era ca atunci când două părţi voiau să o utilizeze pentru o tranzacţie – un transfer, de exemplu – sistemul valida înţelegerea şi gestiona tranzacţia în mod corect pentru ambele părţi.

    „A durat aproximativ doi ani până când am reuşit să cunoaştem spaţiul acesta al criptomonedelor din interior. Am început să înţelegem cum funcţionează blockchainul şi pe măsură ce studiam înţelegeam mai multe”, îşi aminteşte Alisie.

    Cu toate acestea, bitcoin era o tehnologie limitată şi mulţi nu vedeau dincolo de potenţialul ei de tranzacţionare ca monedă digitală, adică potenţialul tehnologiei block­chain în sine. Însă după ce au încercat să dezvolte o aplicaţie pe bitcoin de tip multisignature (n.red.: o soluţie tehnologică în care două părţi pot face un schimb gestionat de platformă şi nu de un terţ) şi nu găseau încă modul în care pot aduce inovaţia, au început să se gândească la conceptul de organizaţii guvernate doar de o infrastructură şi de tehnologia ei, fără nevoia unei entităţi care să gestioneze legile care guvernează respectiva organizaţie sau companie – concept numit în limbajul de specialitate DAO (Descentralized Autonomous Organizations).

    „Cred că aici a fost scânteia. M-am întâlnit cu Vitalik pentru prima dată în persoană, am stat împreună şi am lucrat în Spania două luni în 2013”, adaugă el.

    Un e-mail de la Vitalik Buterin primit la scurt timp în toamna lui 2013, care conţinea un proiect cu un nume prea complicat, dar cu o idee care l-a făcut pe Mihai Alisie să mizeze totul pe blockchain, s-a materializat mai târziu în proiectul Ethereum.

    Astăzi, Ethereum este al doilea cel mai mare proiect din piaţa crip­to­monedelor, cu o capitalizare de piaţă de 23 miliarde dolari şi o valoare de circa 215 dolari per monedă, potrivit datelor colectate în 25 iulie de pe platforma CoinMarketCap. Randamentul la capitalul investit pentru cei care au pariat de la început pe succesul Ethereum se ridică la 7.500%.

    Însă dincolo de valoarea de piaţă, Ethereum a perfecţionat ideea lui Alisie şi Buterin de multisignature în ceea ce avea să devină conceptul de smart contract, care a deschis piaţa pentru valul de monede digitale ce urma să se lanseze. Conceptul de smart contract a stat la baza unor inovaţii majore cum ar fi o emisiune de obligaţiuni lansată de grupul austriac Erste, proprietarul BCR pe piaţa locală, exclusiv pe blockchain.

    „Ne-am gândit că putem face ceva mai complex. Ne gândeam că dacă ai dezvoltatori software care vor să construiască pe infrastructura ta o funcţionalitate la care tu nu te-ai gândit, programatorul este limitat de imaginaţia ta, şi cred că asta l-a ajutat pe Vitalik să ducă ideea la următorul nivel şi să abstractizeze funcţiile. Am creat practic limbajul de programare open source Solidity, unde oricine poate scrie aplicaţii”, explică Mihai Alisie.

    Ce ştiau ei, şi ce aveau să înveţe mii de investitori care au pariat miliarde pe proiect în anii de după lansare, este că inovaţia pe care a adus-o Ethereum faţă de bitcoin vine în primul rând din faptul că a fost de la început o tehnologie de tip open source, adică o tehnologie care putea fi exploatată de oricine voia să construiască aplicaţii pe ea. Astfel, au luat naştere procesele de ICO (Initial Coin Offerings). Comparabil cu IPO (Initial Public Offerings), adică procesul de listare a unei companii la bursă, ICO-ul este procesul prin care un proiect pe bază de blockchain îşi lansează moneda digitală şi se finanţează.

    „În 2014 trebuia să stabilim strategia, dacă vrem să facem o companie pentru profit sau o organizaţie non-profit cu un proiect de tip open source. Eu şi Vitalik am fost pentru nonprofit, în timp ce alţii erau la cealaltă extremă, dar asta a fost abordarea cea mai bună pentru ca toate companiile să se simtă în siguranţă pentru a lucra pe ea (n.r.: infrastructura de blockchain)”, spune el.

    Piaţa criptomonedelor însumează astăzi 2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piaţă de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicaţii create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie şi de ruso-canadianul Vitalik Buterin.

    Promisiunea Ethereum de a aduce o tehnologie revoluţionară s-a concretizat în 2014 în Elveţia printr-un crowdfunding fără precedent de 42 de zile în care au strâns 31.500 de bitcoin, reprezentând atunci 18,5 milioane de dolari.

    „A fost o promisiune mai mult, alături de pasiune şi de încrederea că lucrăm pe termen lung pentru ceva epic, chiar dacă la un moment dat te gândeşti că nu câştigi prea mulţi bani pe termen scurt. Până la crowdfunding am construit pe banii noştri, împrumuturi de la noi şi fără investiţii externe, fonduri sau altceva. Iar crowdfundingul a fost cred cel mai rapid din istoria interentului în care să nu se fi implicat fonduri mari şi fără să vinzi acţiuni”, povesteşte românul.

    Însă până în punctul în care să ajungă în etapa de crowdfunding, fondatorii proiectului au avut nevoie de un sediu stabil şi de o entitate aflată într-o jurisdicţie care să permită astfel de proiecte care nu erau încă reglementate prin lege în majoritatea statelor din lume.
    Acum, în 2019, la 32 de ani, Mihai locuieşte în Elveţia, unde a avut norocul în urmă cu câţiva ani să găsească una dintre puţinele legislaţii permisive pe domeniul criptomonedelor.

    „Era dificil în perioada aceea pentru că era şi situaţia cu Silk Road şi exista o parte întunecată a domeniului, ceea ce a îngreunat ideea de a merge într-o ţară să încorporezi o companie şi să nu se creadă că vrei să faci ceva ilegal. Aveam nevoie de o entitate şi am început să călătorim şi să încercăm în Germania, apoi în Olanda, Singapore, Londra, iar eu am zis că merg în Elveţia”, precizează el.

    Astfel, în orăşelul Zug, situat la poalele muntelui Zugerberg din Elveţia, cu o populaţie de circa 25.000 de locuitori, Mihai a pus bazele a ceea ce întreaga industrie avea să cunoască drept „Crypto Valley” – inspirat de ceea ce au conturat marile companii de tehnologie în SUA şi se numeşte Silicon Valley.

    „Elveţia a fost o încercare cu şanse mici, nu ştiam pe nimeni acolo, dar am găsit oamenii potriviţi, am găsit avocaţi să ne ajute, iar apoi ne-am întâlnit cu echipa autorităţilor de dezvoltare economică din Zug, le-am explicat că este o platformă pe care alte companii vor veni să dezvolte aplicaţii şi au înţeles”, îşi aminteşte Alisie.

    Alături de Alisie, care a fost pe rând chief innovation officer şi apoi vicepreşedinte al Fundaţiei Ethereum, încă trei oameni au fost incluşi în echipa iniţială de fondatori, şi anume Vitalik Buterin, Charles Hoskinson şi Anthony Di Iorio. Echipa s-a extins după un timp, iar în ea au mai intrat Gavin Wood, Jeffrey Wilcke şi Joseph Lubin.

    Ethereum s-a dovedit a fi un proiect gigant, care în ianuarie 2018, când moneda digitală ether a ajuns la un maxim record de 1.432 dolari, avea o capitalizare de piaţă de aproximativ 130 miliarde dolari.

    Blockchainul a fost văzut ca o tehnologie revoluţionară de mai mulţi giganţi ai lumii de business, de la coloşi ai serviciilor financiare precum grupul elveţian UBS sau austriecii de la Erste, care deţin BCR pe piaţa locală, şi până la companii precum Microsoft, EY şi JPMorgan, toate încercând în prezent să construiască aplicaţii pe structura block­­chainului de la Ethereum.

    Tehnologia blockchain este utilizată deja şi de unii antreprenori din România, cum ar fi cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, care foloseşte o infrastructură blockchain – dezvolta­tă de compania românească Modex pentru a urmări trasabilitatea ingredientelor şi produselor, bazându-se pe conceptul de jurnal distribuit imuabil.

    Următoarea ambiţie: Reţeaua socială în care oricine îşi poate face o reţea socială
    La mijlocul anului 2015, Alisie a rămas implicat doar în unele părţi ale proiectului Ethereum şi a început să îşi îndrepte eforturile spre o nouă ambiţie, dincolo de revoluţia tehnologică pe care doar ce o pusese în mişcare la nivel global, la câţiva ani după ce a lăsat pokerul online şi i-a dat un e-mail unui programator de 17 ani.

    AKASHA (Advanced Knowledge Arhitecture for Social Human Action) este un proiect de reţea socială avansată, pe blockchain, care îşi propune să ofere oportunitatea utilizatorilor de a-şi crea propriile reţele sociale în interiorul acesteia, fără a avea nevoie de un terţ care să gestioneze reţeaua sau sistemul.

    Folosind infrastructura Ethereum şi alte tehnologii complementare, Alisie a pus bazele unei reţele sociale care nu trebuie gestionată de o entitate precum Facebook şi care să existe descentralizat, guvernată doar de regulile blockchainului şi de utilizatori. În acest proiect, mai are un român alături de el pe nume Marius Darila, într-o echipă totală de 15 oameni.

    „Când am început acum trei ani am vrut să fac o reţea socială fără servere şi fără să fim noi responsabili de cenzură şi de gestiunea datelor, cum este Facebook. Am fost pionieri în combinarea blockchainului cu o altă tehnologie complementară (IPFS – Inter-Planetary File System) şi practic am făcut un sistem unde dacă cineva dă clic pe un video distribuit de tine pe reţeaua socială, tu nu îl accesezi pe platforma AKASHA, ci prin mixul nostru block­chain şi IPFS ajungi să îl accesezi direct din computerul celui care l-a postat”, explică Alisie.

    Momentan proiectul AKASHA este în stadiu beta şi vrea să demonstreze că este posibil să construieşti o reţea socială fără a avea nevoie de o entitate centrală care să medieze comunicarea dintre participanţi. Acesta va fi lansat la finalul anului sau la începutul anului viitor.

    „Merită menţionat că în ultimii trei ani, în care am dezvoltat activ aplicaţia, am învăţat multe, iar ceea ce noi numim acum AKASHA Reloaded reprezintă următorul stadiu al proiectului AKASHA ca întreg. În anii ăştia, am evoluat de la ideea de a construit o reţea socială folosind blockchain – numai că în loc să treacă prin trei ani de experimente, o să comprimăm tot procesul într-o experienţă care pentru utilizator înseamnă câteva minute pentru a trece de la zero la o aplicaţie funcţională”, adaugă el.

    În ceea ce priveşte potenţiala valoare a proiectului AKASHA, Alisie reiterează că va fi un proiect tot de tip open source, lansat de o fundaţie nonprofit şi că scopul este unul social. Mai mult, în acest proiect nu există o monedă emisă, deci nu vor exista astfel de investitori.
    „Prin prisma unei fundaţii nonprofit valoarea vine din impactul social care poate rezulta dintr-o unealtă care împuterniceşte oamenii cu libertate de exprimare şi intimidate a datelor personale. Nu avem niciun token, ICO sau STO. În loc să legăm succesul proiectului de un token specific dezvoltat de noi, am decis să deschidem partea asta pentru experimentare împreună cu comunitatea”, spune Mihai Alisie.


    „Şi România poate fi Crypto Valley al lumii”


    El crede că România are oportunitatea rară prin prisma tehnologiei blockchain de a deveni un hub global pentru această tehnologie şi salută deschiderea Ministerului Comunicaţiilor de a susţine în luna iunie una dintre cele mai mari conferinţe de blockchain din regiune şi anume Romanian Blockchain Summit, unde Alisie a fost invitat să vorbească.

    „Există discuţii la nivelul ministerului (n.r.: Comunicaţiilor) în mai multe comisii, cu specialişti din piaţă, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, pe blockchain, care să devină legislaţie adoptată de guvern, încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar şi să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, în cadrul primei ediţii a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfăşurat în perioada 21-22 iunie.

    Alisie crede că implicarea autorităţilor într-un astfel de eveniment este un prim pas pentru ceea ce ar putea face în lumina oportunităţii tehnologiilor de ultimă generaţie.

    „Romanian Blockhain Summit este un exemplu încurajator în ceea ce priveşte sprijinul direct de la Ministerul Comunicaţiilor. Tipul acesta de iniţiative unde există măcar un interes să explorezi oportunităţile reprezintă primii paşi spre o zonă unde poţi crea o strategie şi o viziune cu privire la modul în care România poate sesiza oportunitatea”, crede el. Mai mult, susţine că îmblânzirea aspectului legislativ ar putea ajuta România. „Când vorbim de mixul legislativ, toată nişa aceasta dacă ar fi făcută mai prietenoasă pentru businessuri care vor să folosească tehologia blockchain, cred că ar fi o şansă rară pentru România să aducă o industrie globală.

    Şi România poate fi Crypto Valley al lumii”, adaugă tânărul. Monedele digitale şi blockchainul vor deveni un subiect din ce în ce mai aprins atât în România cât şi la nivel global în contextul în care Face­book, o reţea socială cu peste 2 mili­ar­de de utilizatori a anunţat că va lansa proiectul Libra, o monedă digitală cu valoare stabilă, pe care vrea să o utilizeze în servicii financiare. În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacţiilor percepând chiar şi 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    De la marketplace-ul deja existent în Facebook şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    Cu toate acestea, în contextul tuturor informaţiilor pe care le are Facebook despre utilizatori şi în lumina celor mai recente scandaluri precum amenda record de 5 miliarde de dolari aplicată de Comisia Federală pentru Comerţ din SUA companiei pentru că nu a respectat normele de păstrare şi gestionare a datelor personale, mai multe voci, printre care şi Alisie, ridică îngrijorări cu privire la proiect.

    „Cred că Facebook va juca foarte atent şi sigur cartea cu moneda digitală pentru că au multe de pierdut dacă nu merge. Sunt multe zvonuri momentan, şi da, probabil va fi o tehnologie disruptivă la nivelul transferurior de bani spre exemplu, că dacă poţi trimite 100 de dolari familiei prin aplicaţia Messenger, este un avantaj. (…) Ca încredere, integritatea companiei este aproape de zero, dacă nu pe minus. Dacă ne imaginăm un scenariu utopic, Facebook ştie deja foarte multe despre tine, poate chiar mai multe decât ştii tu, şi datele financiare ar oferi un tablou mult prea complet”, apreciază Alisie.

    Ce este bitcoin?
    Este o monedă digitală care există şi se tranzacţionează pe baza unei tehnologii de infrastructură digitală denumite blockchain, care are capacitatea de a fi descentralizată şi imuabilă. A devenit cunoscută după ce valoarea ei a crescut masiv, culminând la finalul anului 2017 cu o frenezie care a dat naştere unor milionari şi chiar miliardari

    Ce este blockchain?
    Este o infrastructură digitală pe care datele sunt imuabile, şi care este gestionată de o serie de computere şi nu de o singură entitate (n. red. – descentralizată). Fiecare dintre blocurile de date existente pe infrastructură sunt securizate şi legate între ele pe baza unor principii criptografice, generându-se un „lanţ” de blocuri de date – blockchain.

    Piaţa criptomonedelor însumează astăzi
    2.387 de monede digitale, cu o capitalizare totală de piaţă de 269,5 miliarde dolari, iar majoritatea monedelor digitale au fost lansate prin aplicaţii create pe platforma Ethereum, gândită de românul Mihai Alisie şi de ruso-canadianul Vitalik Buterin.

    În 2011, Mihai Alisie află de bitcoin şi îl contactează pe Vitalik Buterin, cu care avea să fondeze proiectul Ethereum

    2012 – Românul Mihai Alisie şi tânărul ruso-canadian Vitalik Buterin lansează prima revistă de nişă din piaţa criptomonedelor – Bitcoin Magazine.

    2013 – Cei doi petrec împreună două luni în Spania după ce au studiat piaţa şi au călătorit întâlnindu-se cu oamenii din industrie, iar la puţin timp Buterin îi prezintă lui Alisie prima variantă a proiectului Ethereum.

    2014 – Fondatorii stabilesc să transforme Ethereum în organizaţie nonprofit şi să lanseze un proiect de tip open source. Atrag prin crowdfunding 31.500 de bitcoin în 42 de zile, adică 18,5 milioane de dolari la preţul de atunci. 

    215 dolari, valoarea monedei ether în data de 25 iulie (înainte de tipar)
    23 mld. dolari, capitalizarea de piaţă a proiectului Ethereum

    130 mld. dolari, capitalizarea de piaţă record atinsă de proiectul Ethereum

    7.500% reprezintă andamentul la capital investit pentru primii investitori în Ethereum

    20.000 de dolari este pragul maxim la care a ajuns bitcoin

    824 mld. dolari este maximul record al pieţei criptomonedelor

  • Proiect de schimbare a normei RCA: cum s-ar modifica legea

    Pentru şoferii care vor fi implicaţi într-un accident cu victime, penalizarea va însemna o creştere cu 40% a preţului la poliţa RCA, însemnând patru clase de malus pentru fiecare eveniment soldat cu victime.

    Principalele modificări propuse de Autoritatea de Supraveghere Finan­ciară (ASF) pentru norma privind asigurările obligatorii auto (RCA) constau în modificarea sistemului bonus-malus şi introducerea posibili­tăţii de completare a formularului de constatare amiabilă de accident printr-o aplicaţie agreată de asigurători, potrivit proiectului de normă pentru modi­ficarea şi completarea Normei ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din România, care este suspusă dezbaterii publice pe site-ul ASF.

    Astfel, se propune „modificarea sistemului bonus-malus în sensul aplicării diferenţiate a malusului în funcţie de severitatea accidentului, respectiv dacă în urma procedurii acestuia au rezultat sau nu vătămări corporale sau decesul unor persoane“, se arată în documentul publicat.

    Prin urmare, pentru şoferii care vor fi implicaţi într-un accident cu victime, penalizarea va însemna o creştere cu 40% a preţului la poliţa RCA, în­semnând patru clase de malus pentru fiecare eveniment soldat cu victime. „Asiguraţii sunt penalizaţi prin aplica­rea unui malus, respectiv majorarea primei de asigurare, în funcţie de caz, astfel: cu două clase pentru fiiecare eveniment din care au rezultat numai prejudicii materiale; cu patru clase pentru fiecare eveniment soldat cu vă­tă­marea sănătăţii şi a integrităţii cor­porale ori decesul uneia sau mai multor persoane“, conform schimbări­lor propuse în proiectul de Normă RCA.

    Vineri, Confederaţia Transporta­torilor COTAR a criticat modificările aduse proiectului de normă RCA, în special modificările aduse la sistemul bonus-malus, susţinând că aceasta creează confuzie. Concret, COTAR susţine că norma nu explică clar ce se întâmplă atunci când un şofer provoacă un accident din care au rezultat atât pa­gube materiale, cât şi vătămări corpo­rale. Întrebarea principală este dacă se aplică cea mai mare clasă de malus din­tre cele două enumerate sau sunt cu­mulate penalizările şoferului, iar acesta este de fapt sancţionat cu 6 clase de malus.

    A doua propunere este de „intro­ducere a posibilităţii completării formularului de constatare amiabilă de accident  prin intermediul unei aplicaţii electronice agreate în comun de către asigurătorii RCA“, conform documen­tului aflat în dezbatere publică.

    Pe lângă aceste modificări, există o completare a obligaţiilor asigurătorilor RCA de a transmite informaţii cu privire la stabilirea gradului de răspun­dere în producerea accidentului şi la modul de soluţionare al cazurilor de culpă comună, conform documentului.

    În acelaşi timp, proiectul mai prevede un număr de patru clarificări, printre care, clarificarea condiţiilor de autorizare şi practicare a asigurării RCA, în sensul în care autorizarea nu se aplică doar pentru practicarea RCA în România, ci permite asigurătorului RCA să practice acest activitate pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

    De asemenea, se mai propune clarificarea condiţiilor în care contractele RCA pot rămâne în vigoare în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului asigurat şi în special în cazul vehiculelor pentru care se efectuează transferul de proprietate ca urmare a încetării unui contract de leasing financiar.

    În continuare, se mai regăseşte clarificarea modului de evaluare a prejudiciilor pentru lipsa de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia prin stabilirea documentelor în baza cărora contravaloarea acestor prejudicii poate fi solicitată şi clarificarea modului de calcul al perioadei pentru care se acordă despăgubiri.

    În final, se mai propune şi clarificarea termenului în care informaţiile cu privire la încheierea contractelor RCA şi daunele avizate sunt transmise către baza de date cu asigurările RCA încheiate pe teritoriul României, respectiv baza de date AIDA, care este dezvoltată şi administrată de către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).

     

  • Grupul Supernova a preluat proiectul comercial Jupiter City din Piteşti

    Grupul Jupiter a ajuns la o înţelegere cu grupul austriac Supernova pentru prima achiziţie de pe piaţa românească – Jupiter City Shopping City din Piteşti. Achiziţia a avut loc în luna octombrie a acestui an, iar grupul austriac are în plan să realizeze şi alte achiziţii la nivelul Europei Centrale şi de Est.

    Centrul comercial are o suprafaţă de peste 45.000 mp, 1.700 de locuri de parcare şi 90 de magazine.

    “Credem că Jupiter City Shopping Center ca şi întreaga piaţă românească are mult potenţial pentru creşterea brandului nostru. Pentru perioada următoare, planul nostru este să îmbunătăţim ofertele existente şi să extindem centrul. Suntem concentraţi pe dezvoltarea acestei pieţe”, a spus Markus Pinggera, Managing Director at Supernova.

    Grupul Supernova este concentrat pe dezvoltarea şi gestionarea proprietărilor comerciale în Europa Centrală şi de Est dar şi în Europa de Vest. Pe lângă piaţa românească, compania mai este activă în Austria, Slovacia, Slovenia şi Croaţia. Portofoliul său include 77 de proprietăţi, cu o valoare cumulată de 1,5 miliarde de euro.

    În ultimii cinci ani compania a achiziţionat centre comerciale şi a construit altele în Slovenia şi Croaţia. Numai în Croaţia au achiziţionat în ultimii trei ani şapte centre comerciale. Mai mult, anu trecut în Slovenia Grupul a achiziţionat zece centre de retail din portofoliul Mercator şi 11 ale Qlandia Centrice Real Estate GmbH, companie deţinută de fondul de investiţii Lone Star.

    Grupul austriac Supernova intr pe piaţa din România la finalul anului trecut, urmând să dezvolte primul proiect, în Sibiu, în parteneriat cu Oasis Retail Development&Consulting, firmă deţinută de Klaus Reisenauer şi Kurt Wagner.

    Prima Shopping Center Sibiu este un parc de retail în suprafaţă de 40.000 mp localizat în zona de nord a oraşului.

    Supernova operează peste 20 de centre comerciale.

    Prima fază a proiectului din Sibiu are o suprafaţă de 15.000 mp şi va cuprinde un hipermarket şi o galerie comercială, targetând populaţia din nordul şi vestul oraşului, precum şi traficul de tranzit din zonă. Pentru faza doua este vizat un mix de retaileri cu produse de dimensiuni mari precum şi un hotel.

    Oasis Development este unul dintre cei mai dinamici dezvoltatori de retail din România, cu peste 70 de proiecte livrate în întreaga ţară în ultimii 15 ani, pe o suprafaţă ce însumează 1,5 milioane mp de teren. Dezvoltatorul de retail este deţinut de Klaus Reisenauer şi Kurt Wagner.

    Compania dezvoltă proiecte proprii sub brandurile Prima Shops şi Family Center. Portofoliul Oasis Development în România este alcătuit din şase parcuri de retail şi centre comerciale lansate sub brandul „Prima Shops” în Oradea, Roman, Reghin, Făgăraş, Tecuci şi Mangalia, precum şi 2 parcuri de retail deţinute în parteneriat, sub brandul „Family Center”, în Giurgiu şi Râmnicu Vâlcea.

     

     

  • Rectificare bugetară: scad şi veniturile, şi cheltuielile, creşte deficitul

    MInisterul Finanţelor a publicat proiectul de rectificare bugetară pentru dezbatere publică.

    Astfel, vniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, cu suma de 4.489,4 milioane lei.
    Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: Impozit pe profit: -781,4 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice: -238,3 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice: +53,5 milioane lei; Impozite şi taxe pe proprietate: -152,1 milioane lei; Taxa pe valoarea adăugată: +380,7 milioane lei; Accize: -599,0 milioane lei; Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: -79,1 milioane lei; Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi: +68,6 milioane lei; s-a avut în vedere menţinerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr.5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licenţelor de tip 5G de către ANCOM; Alte impozite şi taxe fiscale: +5,2 milioane lei; Contribuţii de asigurări sociale: +15,3 milioane lei; Venituri nefiscale: -115,3 milioane lei; Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020: -2.513,9 milioane lei, influenţă determinată de diminuarea necesarului de refinanţare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi rambursarea sumelor de la Comisia Europeană ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităţilor fondurilor europene.

    Evoluţia veniturilor bugetare se datorează, în principal, situaţiei încasărilor privind veniturile bugetare în primele 9 luni ale anului, precum şi impactului estimat de ANAF referitor la sumele ce vor fi încasate în luna decembrie conform prevederilor OUG nr.181/2020. Conform estimărilor ANAF 5,3 miliarde lei vor fi viraţi de către agenţii economici în luna decembrie, suma reprezentând obligaţiile bugetare datorate după declararea stării de urgenţă. Alte influenţe asupra veniturilor au venit din menţinerea în anul 2020 a veniturilor estimate a se încasa la bugetul de stat din vânzarea licenţelor de tip 5G, precum şi menţinerea sumelor repartizate prin mecanismului de tip swap de 1.104,1 milioane lei, aprobată iniţial prin OUG nr.135/2020, în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 30.06.2020 şi prelungite la 30.09.2020, raportate potrivit legii.

    Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.157,6 milioane lei.

    Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: Cheltuielile de personal se diminuează cu 164,1 milioane lei; Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 35,3 milioane lei; Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 324,8 milioane lei; Subvenţiile se diminuează cu 22,8 milioane lei; Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 4.076,1 milioane lei; Alte transferuri se majorează cu 539,4 milioane lei; Cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 96,0 milioane lei; Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 2.805,7 milioane lei; Alte cheltuieli se majorează cu 230,8 milioane lei; Fondurile de rezervă se majorează cu 1.200,0 milioane lei; Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 309,0 milioane lei; Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.673,5 milioane lei; Împrumuturile acordate se diminuează cu 101,0 milioane lei.

    Primesc bani în plus

    – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: +1.590,2 milioane lei per sold. Se propune majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu +1.490,2 milioane lei ca urmare a creşterii cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii şi a transferurilor din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale cu +200,0 milioane lei. Având în vedere gradul de execuţie şi necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii la cheltuielile cu asistenţa socială (-100 milioane lei).
    – Ministerul Sănătăţii: +1.077,8 milioane lei per sold în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (+1.223,9 milioane lei), 15 milioane lei cheltuieli de personal pentru acoperirea în totalitate a drepturilor de personal în special stimulentul de risc pentru servicii publice de ambulanţă. S-au înregistrat economii la proiectele cu finanţare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 (-91,4 milioane lei) şi a programelor cu finanţare rambursabilă (-70,0 milioane lei);
    – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +1.181,0 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1.123,7 milioane lei), alte cheltuieli pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectaţi de secetă (+160,0 milioane lei) şi alte transferuri (+8,3 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital ( -10,0 milioane lei) şi împrumuturi (-101,0 milioane lei);
    – Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei: +999,5 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea suplimentară de sume pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală (+1.000 milioane lei) şi cheltuieli de personal (+1 milion lei). S-au identificat economii la bunuri şi servicii (- 1,5 milioane lei);
    – Ministerul Fondurilor Europene: +104,97 milioane lei, per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. Se propune asigurarea sumelor necesare la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (+106 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuielile de personal (-0,5 milioane lei ) şi bunuri şi servicii (-0,5 milioane lei);
    – Ministerul Public: +90,3 milioane lei per sold. Propunere are în vedere, în principal, asigurarea fondurilor necesare pentru plata diferenţelor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative rezultate din majorarea valorii de referinţă sectorială;
    – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +19,17 milioane lei. S-au asigurat fonduri suplimentare (+19,17 milioane lei) pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluţiei pestei porcine africane.

    Au fost diminuate bugetele:

    – Ministerul Apărării Naţionale: -2.000,0 milioane lei. În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital (-1.596,9 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţei publice (-79,2 milioane lei), cheltuieli de personal (-136,9 milioane lei), bunuri şi servicii (-100 milioane lei) şi asistenţă socială (-80,9 milioane lei). În aceste condiţii bugetul rectificat al Ministerului Apărării Naţionale va fi pe partea de credite bugetare de 21.836,3 milioane lei, din care 19,171,4 milioane lei de la bugetul de stat, 2.664,4 milioane lei venituri proprii şi 0,5 milioane lei fonduri externe nerambursabile, respectându-se angajamentul de alocare pentru acest minister a unui buget de 2% din PIB;
    – Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale: -854,7 milioane lei, per sold, din care: +352,5 milioane lei dobânzi, sumă necesară acoperirii scadenţei plăţilor de dobânzi aferente datoriei publice până la sfârşitul anului, din care 327,5 milioane lei pentru dobânzile aferente datoriei publice interne directe şi 25 milioane lei pentru comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe şi interne, +1.200 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, +581,0 milioane lei reprezentând contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, -2.984.4 milioane lei reprezentând diminuarea necesarului refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, economie determinată de rambursările de la Comisia Europeană inclusiv a unor sume aferente unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile deblocate, precum şi sumele previzionate a fi transferate de Comisia Europeană ca urmare a aplicaţiilor de plată;
    – Ministerul Afacerilor Interne: -635,4 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară la cheltuieli de personal (+10,0 milioane lei), bunuri şi servicii (+21,8 milioane lei), asistenţă socială (84,99 milioane lei) şi transferuri între unităţi ale administraţiei publice (+4,0 milioane lei) pentru încadrarea unui număr de 200 de medici rezidenţi şi de specialitate de către Spitalul de Urgenţă „Profesor Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti în vederea bunei gestionări a situaţiei de risc epidemiologic. În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-6,6 milioane lei) şi proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-746,9 milioane lei);
    – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -82,6 milioane lei, economii identificate la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020;
    – Secretariatul General al Guvernului: -53,8 milioane lei. Având în vedere gradul de execuţie şi necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii, în principal, la bunuri şi servicii şi cheltuieli de capital;
    – Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri: -56,0 milioane lei Propunerea de rectificare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-10,0 milioane lei), bunuri şi servicii (-3,0 milioane lei), subvenţii (-25,0 milioane lei), precum şi la transferuri (-18,0 milioane lei);
    – Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: -37,8 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere gradul de execuţie pe primele 10 luni şi necesarul de finanţare până la finalul anului. S-au identificat economii la titlul „Cheltuieli de personal” (-10 milioane lei), la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice„ (-5,5 milioane lei), la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020„ (-22,3 milioane lei).

     

  • Universitatea de Vest din Timişoara implementează un proiect în valoare de 4,3 mil. lei pentru integrarea studenţilor pe piaţa muncii

    Universitatea de Vest din Timişoara a dat startul unui proiect în valoare de 4,3 mil. lei, finanţat prin fonduri europene, prin care urmăreşte să crească gradul de ocupabilitate în rândul studenţilor facultăţilor sale.

    Proiectul vizează creşterea nivelului de ocupabilitate în rândul a 325 studenţi ai Universităţii de Vest din Timişoara, viitori absolvenţi, prin consolidarea serviciilor de practică şi prin dezvoltarea abilităţilor şi compeţentelor practice solicitate de piaţa muncii, după cum spun reprezentanţii instituţiei de învăţământ.

    ”Avem în vedere 325 de studenţi, dintre care 35 de studenţi din mediul rural. Ca o particularitate, pentru prima dată, proiectul se adresează tuturor celor 11 facultăţi, nu vor fi domenii care vor fi excluse din proiect. Este un proiect care va avea o durată de implementare de 24 de luni, data de start este 21 septembrie 2020. În prima lună ne-am concentrat pe constituirea echipei de proiect care va implementa proiectul în valoare de 4,3 milioane de lei”, a spus profesorul universitar Flavia Mirela Barna, managerul de proiect, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului „Practica de calitate pentru o carieră de succes”.

    Proiectul Universităţii de Vest a fost co-finanţat din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 şi va fi structurat în cinci activităţi principale de consiliere şi orientare profesională pentru studenţi.

    ”Proiectul a fost câştigat în cadrul apelului de proiecte POCU, obiectivul 13 – creşterea numărului de absolvenţi în învăţământul terţiar, deci se adresează atât studenţilor, cât şi masteranzilor. Prin acest proiect ne propunem ca 325 de studenţi ai Universităţii de Vest din Timişoara să poată participa la servicii de practică de calitate în cadrul unui sistem de parteneriate sustenabile, create împreună cu partenerul din cadrul proiectului şi, de asemenea, studenţii să aibă posibilitatea de a îşi dezvolta abilităţile şi competenţele practice solicitate pe piaţa muncii”, adaugă Flavia Mirela Barna.

    Compania parteneră a Universităţii de Vest în acest proiect este compania de resurse umane Gi Group. Rezultatele pe care compania şi instituţia de învăţământ şi le-au asumat în acest proiect prevăd ca 234 de studenţi sau masteranzi să dobândească o calificare la finalul proiectului, ca 130 de studenţi să îşi găsească un loc de muncă, iar 100 de cursanţi să urmeze cursuri de formare.

    ”Obiectivul nostru este crearea de oportunităţi pentru orice persoană care doreşte să se angajeze, orice persoană care îşi doreşte o dezvoltare în carieră, mai ales în contextul actual de pe piaţa muncii. Unul dintre segmentele principale îl reprezintă studenţii şi absolvenţii”, a spus Cristian Huzău,  country manager al firmei de recrutare Gi Group România.

     

     

     

     

  • AFI Europe inaugurează un nou proiect imobiliar în centrul României, în urma unei investiţii de 148 mil. euro

    AFI Europe Romania inaugurează AFI Braşov, un proiect mixt dezvoltat în centrul României, la Braşov.

    Proiectul îmbină un centru comercial modern, dezvoltat pe 3 etaje cu o suprafaţă închiriabilă totală de 45.000 mp şi birouri de tip clasa A, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 15.000 mp, construite deasupra centrului comercial.

    Amplasat aproape de centrul istoric al oraşului, AFI Braşov pune la dispoziţia vizitatorilor peste 100 de branduri internaţionale de fashion & beauty, precum şi branduri locale, locuri de joacă, sală de fitness, un centru de divertisment, bănci, farmacii şi un hypermarket extins pe o suprafată bruta de 6.500 mp.

    Complexul dispune şi de o terasă verde de 3.500 mp, cu privelişte  către Muntele Tâmpa.

    „Inaugurarea unui centru comercial este intotdeauna o provocare, dar mai ales in aceasta perioada provocarea a fost si mai mare. […] AFI Braşov este cel mai mare proiectul al nostru inaugurat anul acesta în urma unei investiţii de 148 de milioane de euro”, a spus Doron Klein, CEO AFI Europe Romania, într-un comunicat.

  • Veşti importante pentru toţi şoferii din România. Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastuctură din ţară a primit undă verde

    Municipiul Oradea, Consiliul Judeţean Bihor, municipiul Arad şi Consiliul Judeţean Arad, în parteneriat cu CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), au în plan realizarea unui drum expres care să lege municipiile Arad şi Oradea, proiect estimat la peste 1 miliard de euro. Finanţarea lucrărilor pentru execuţia acestui obiectiv de investiţie rutieră sunt prevăzute a fi realizate prin Programul Operaţional de Transport 2021-2027. CNAIR a depus primele documentaţii la autorităţile locale pentru realizarea acestui drum expres.

    ’’Am făcut demersuri pentru a accelera construirea acestui drum expres. Consiliul Judeţean Bihor va face actualizarea Studiului de Fezabilitate, iar apoi proiectul va fi depus spre finanţare la CNAIR, astfel încât, prin realizarea acestui proiect, Oradea va fi legată de Arad printr-un drum cu patru benzi. În felul acesta zona de sud a judeţului va avea condiţii pentru dezvoltare, iar noua şosea va funcţiona şi ca centură ocolitoare a Salontei’’, a spus Ilie Bolojan, noul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor. 

    Conform proiectelor, drumul expres Oradea-Arad va avea profil de autostradă cu trei benzi de circulaţie pe sens pe o distanţă de 14,6 kilometri, profil de autostradă cu două benzi pe sens pe o distanţă de 43,5 km şi profil de drum expres cu două benzi de circulaţie pe sens pe 76,4 kilometri. Proiectul include şi realizarea a 5 drumuri de legătură cu profiluri diferite, realizarea a 66 de poduri, pasaje sau viaducte şi a 12 noduri rutiere.

    Totodată, acest drum expres ar urma să fie legat de autostrăzile A1 şi A3, asigurându-se astfel conectivitatea cu infrastructura existentă, respectiv sectorul Oradea-Borş şi Nădlac-Arad-Timişoara. Drumul va fi un drum cu un traseu nou, în afara localităţilor, cu exproprierile cerute de asigurarea coridorului necesar implementării proiectului, în regim cu autostrada, cu patru benzi, două pe un sens, cu ieşiri şi intrări pentru legăturile cu Drumul Naţional 79 şi cu drumurile judeţene.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • #Friends Donating Together

    CGS România

    Motivaţie:
    Anual, peste 600.000 de pacienţi din spitalele din România au nevoie de transfuzii de sânge sau de preparate sanguine pentru a supravieţui. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, ne gândim să donăm sânge doar atunci când cineva drag are nevoie sau când auzim despre o situaţie limită când, practic, nevoia de sânge este constantă. Produsele sanguine pot fi stocate un număr limitat de zile şi, mai mult, bolnavii cu afecţiuni grave şi imunitate scăzută (cei cu leucemie, copiii) au nevoie de sânge de la donatori fideli (cei care donează de cel puţin două ori pe an). România se află în continuare pe ultimele locuri în Europa la capitolul donării de sânge – doar 1,7% din populaţia adultă donează sânge. Prin campania #FriendsDonatingTogether CGS a promovat donarea de sânge benevolă, ca gest responsabil, altruist, independent de interese materiale, care contribuie la creşterea siguranţei sistemului transfuzional. Ideea a aparţinut unuia dintre colegii CGS, un donator constant la Spitalul Militar din Bucureşti.

    Descrierea proiectului:
    Proiectul #FriendsDonatingTogether s-a desfăşurat în două ediţii separate, în Bucureşti şi Braşov. Pentru campania  #FriendsDonatingTogether  s-a identificat cu ajutorul unităţii mobile a Centrului de Transfuzie Sanguină al MapN spaţiul adecvat din cadrul companiei pentru desfăşurarea acestui tip de proceduri iar la amenajare au contribuit membrii echipelor CGS dar şi  medicii şi asistentele implicate.

    Efecte:
    O unitate mobilă a Centrului de Transfuzie Sanguină al MapN a recoltat sânge de la 70 dintre membrii echipei CGS care s-au oferit voluntari. S-a donat sânge atât în sediile CGS din Braşov şi Bucureşti pe parcursul unei întregi zile de lucru.