BusinessMagazin

Tag: prezenta

  • Curs BNR, 21 noiembrie: Euro, la maximul tuturor timpurilor/ Analist: Euro ar putea trece de 4,7 lei până la Crăciun „dacă vor continua surprizele politice”

    Imediat după afişarea cotaţiei oficiale, respectiv în jurul orei 13.15, euro a mai urcat până la un alt maxim, de 4,66 lei, după care s-a întors în intervalul 4,640-4,656 lei, tendinţa fiind de calmare a speculaţiilor, arată graficele pieţei valutare interbancare.

    Euro a mai avut maxime istorice în cursul lunii noiembrie, cea mai ridicată cotaţie fiind de 4,6495 lei, consemnată pe 13 noiembrie.

    Anterior, doar pe 3 august 2012 a mai fost atins un nivel apropiat, de 4,6481 lei/euro, iar pe 24 iulie 2012 era cotat la 4,6397 lei/euro. Valorile înregistrate anul acesta pe 9 şi 10 noiembrie 2017 reprezintă următoarele cele mai scăzute, de 4,6279 lei/euro, respectiv de 4,6390 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Restaurantul care nu există dar care este profitabil

    Restaurantul virtual nu are nevoie de chelneri, personal care să se ocupe de rezervări şi nu are nici măcar un spaţiu cu mese şi scaune ori un loc de unde să poată ridica clienţii comenzile. Tot ce-i trebuie este o bucătărie şi bucătarii aferenţi. Spaţiul de prepare a mâncării poate fi oriunde: într-un parc industrial, într-un subsol, în bucătăria unei cantine, nesemnalizat în vreun fel, iar clienţii ajung să afle despre restaurantul virtual prin intermediul unor aplicaţii pentru dispozitive mobile.

    Uneori, o asemenea bucătărie este împărţită între mai multe echipe care gătesc preparate cu specific pentru ceea ce clientului îi par a fi restaurante diferite, iar printre cele mai importante interfeţe între clienţi şi localurile virtuale se numără Grubhub, DoorDash sau Postmates. Operatorii aplicaţiilor pot avea parteneriate cu mai multe restaurante virtuale şi eventual contribui cu investiţii la ele, ca în cazul proprietarului Grubhub, Green Summit Group, ori pot investi în spaţii proprii pentru prepararea hranei pe care o pun la dispoziţie partenerilor, ca DoorDash sau Postmates.

    Avântul restaurantelor virtuale se datorează faptului că în ultimii ani tot mai mulţi americani preferă să comande mâncare sau să ia masa în oraş decât să-şi gătească acasă. De fenomen profită chiar şi localurile obişnuite, cum ar fi Lettuce Entertain You Enterprises, care, în loc să închidă un spaţiu care nu funcţiona la întreaga capacitate, a decis să deschidă propriul restaurant virtual, ASAP Poke.

     

  • A dus o banală idee venită în primul an de facultate la o afacere de două milioane de euro

    Ana-Maria Coman a pus în urmă cu 15 ani bazele lanţului românesc de haine pentru femei Etic Lady’s Fashion, care totalizează afaceri de 2 milioane de euro.

    Ideea unei afaceri cu haine i-a venit Anei-Maria Coman în perioada în care era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Antreprenoarea, care avea atunci 19 ani,  a început să vândă împreună cu câteva prietene haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere în piaţa Big Berceni din Bucureşti.

    În prezent, afacerea Etic Lady’s Fashion este formată din zece magazine răspândite în Bucureşti, Constanţa şi Craiova şi, de la începutul anului 2015, şi 
dintr-un magazin online.

  • Una dintre cele mai mari bănci din lume vrea să înlocuiască 48.000 de oameni cu roboţi. Angajaţii actuali sunt „uneori ineficienţi”

    Este una dintre cele mai mari bănci din lume, dar se pare că zeci de mii de locuri de muncă la Deutsche Bank riscă să fie luate de către roboţi. John Cryan, CEO al Deutsche Bank, spune că actualii angajaţi sunt prea „predispuşi la erori” şi „uneori ineficienţi”, potrivit Daily Mail. 

    În următorii trei ani, firma intenţionează să implementeze acest trend în speranţa de a ţine pasul cu rivalii săi. Cryan a vorbit cu Financial Times despre planurile sale de a crea mai mult spaţiu pentru tehnologie în companie.

    „Angajam 97.000 de oameni. Colegii au cel mult jumătate din acest număr”, a spus CEO-ul. În 2015, Deutsche Bank a anunţat că va desfiinţa peste 9.000 de locuri de muncă în următorii cinci ani, iar până în prezent compania a renunţat la aproximativ 4.000 de oameni. Cryan a explicat că în următorii ani vor folosi tehnologia pentru a eficientiza procesele. „Acţionăm mult prea mult manual, ceea ce ne face predispuşi la erori, respectiv ineficienţi. Există, însă, tehnologizare”, declară acesta.

    „Fiecare bancă are, în prezent, un departament imens şi înfloritor de oameni care fac aceleaşi lucruri. Nu este un avantaj competitiv şi eşti expus la greşeli”, a adăugat el. Totuşi, nu a menţionat cu exactitiate ce locuri de muncă riscă să fie automatizate.

    Vestea sa vine la doar o lună după ce un raport a arătat că 70% dintre americani se tem că jobul lor va fi, în curând, preluat de un robot.Studiul, realizat de Centrul de Cercetare Pew, a constatat o anxietate larg răspândită în legătură cu impactul general al schimbărilor tehnologice. 

     

  • Ce se întâmplă în prezent cu brandul de ţigări româneşti CARPAŢI

    Fabrica de Ţigarete din Tg- Jiu era una dintre cele mai renumite. Aici se produceau mărcile “Carpaţi”, “Mărăşeşti” sau “Snagov”. De la colosul economic, azi nu a mai rămas mare lucru. Închiderea fabricilor comuniste a făcut ca în Târgu Jiu să se ajungă şi la glorioasa rată a şomajului de 14%.

    „În 1957, când m-am angajat la Fabrica de Ţigarete, eram 900 de salariaţi. În 1990, când am ieşit la pensie, erau 1200. Reparaţia capitală s-a făcut când încă eram acolo, prin 1985-1986, atunci s-au făcut din nou drumurile, instalaţia electrică, au fost aduse utilaje noi din Cehoslovacia. Mergea extraordinar de bine şi aveam cerinţe mari. Era o fabrică foarte frumoasă, vestită pentru mărcile autohtone. Nu-mi vine să cred că s-a ales praful”, povesteşte Elena Diaconescu, fostă contabilă la fabrica de ţigări din Târgu-Jiu.

    Citeşte continuarea pe mediafax.ro

  • Guvernul majorează indemnizaţia minimă de creştere a copilului cu 17 lei şi pensia minimă cu 120 lei

    „Indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora la 1.250 de lei, de la 1 ianuarie 2018, faţă de 1.233 de lei cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISR). În prezent, valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR”, conform Ministerului Muncii.

    Ordonanţa adoptată miercuri de Guvern prevede şi creşterea pensiei minime de la 520 de lei la 640 de lei, dar şi a punctului de pensie de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, începând cu 1 iulie 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă în prezent cu brandul de ţigări româneşti CARPAŢI

    Fabrica de Ţigarete din Tg- Jiu era una dintre cele mai renumite. Aici se produceau mărcile “Carpaţi”, “Mărăşeşti” sau “Snagov”. De la colosul economic, azi nu a mai rămas mare lucru. Închiderea fabricilor comuniste a făcut ca în Târgu Jiu să se ajungă şi la glorioasa rată a şomajului de 14%.

    „În 1957, când m-am angajat la Fabrica de Ţigarete, eram 900 de salariaţi. În 1990, când am ieşit la pensie, erau 1200. Reparaţia capitală s-a făcut când încă eram acolo, prin 1985-1986, atunci s-au făcut din nou drumurile, instalaţia electrică, au fost aduse utilaje noi din Cehoslovacia. Mergea extraordinar de bine şi aveam cerinţe mari. Era o fabrică foarte frumoasă, vestită pentru mărcile autohtone. Nu-mi vine să cred că s-a ales praful”, povesteşte Elena Diaconescu, fostă contabilă la fabrica de ţigări din Târgu-Jiu.

    Citeşte continuarea pe mediafax.ro

  • Obiceiuri care sunt la fel de periculoase precum fumatul

    Dezvoltarea reţelelor sociale şi descreşterea contactului interuman l-au îndemnat pe chirurgul Vivek Murthy să catalogheze singurătatea ca fiind o epidemie globală, care ar putea fi letală. Julianne Holt-Lunstad, profesor de psihologie din cadrul Universităţii Brigham Young, a descoperit în cadrul cercetării sale că singurătatea reduce speranţa de viaţă a oameniilor. Conform Science Alert, senzaţia de singurătate poate reprezenta echivalentul a 15 ţigări consumate zilnic.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Tinerii români care vând brăţări în 15 ţări şi câştigă un milion de euro

    Un business început cu aproximativ 20.000 de euro, mare parte din investiţie fiind făcută în materie primă, în platforma magazinului online şi în promovare, a ajuns în trei ani de zile la o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro. În 2014 Constantin Nautics a pornit la drum cu doi angajaţi, iar anul acesta a ajuns la 50. ”Doar în 2017 am dublat numărul celor care produc efectiv obiectele pe care le avem în portofoliu, ajungând la 25 de persoane care lucrează în atelier“, spune Cătălin Neacşu, directorul de dezvoltare al companiei. Ceilalţi angajaţi asigură funcţiile de suport în companie, precum logistica, facturarea sau marketingul.

    ”Anul 2016 a fost unul bun, am reuşit să creştem businessul cu peste 20%, atingând o cifră de afaceri de 1,1 milioane euro şi un profit în jurul a 250.000 euro“, spune Cătălin Neacşu. El spune că cifrele din 2017 arată o creştere cu cel puţin 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ”Aşteptările noastre pentru acest an au fost, în primul rând, de a consolida afacerea şi de a intra pe cel puţin trei pieţe noi, pe lângă cele 15 ţări în care eram prezenţi în 2016. Am îndeplinit acest lucru, prin urmare până la sfârşitul anului brandul va fi prezent în patru ţări noi – Statele Unite ale Americii, Franţa, Belgia şi Olanda. Avem discuţii de parteneriate şi în ţări mai exotice precum Mauritius sau Africa de Sud şi sperăm ca acestea să se concretizeze în parteneriate care vor expune un brand românesc pe cât mai multe continente.“ În momentul de faţă, produsele companiei ajung în ţări din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu şi în Australia.

    Până la sfârşitul acestui an, compania va finaliza o investiţie de aproximativ 1.000.000 euro într-un nou sediu în Bucureşti, precum şi într-un al doilea atelier de producţie în Turnu Măgurele.

    Un moment important în dezvoltarea companiei a fost parteneriatul cu Swarovski, prin care produsele Constantin Nautics au devenit parte a programului lor de Ingredient Branding (Crystals from Swarovski). ”Făcând parte din acest program, putem spune că am accesat o ligă superioară în care sunt prezente doar branduri de fashion de renume“, opinează Cătălin Neacşu.

    În România, compania are puncte proprii de distribuţie în Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni, Afi Ploieşti şi Vivo Constanţa. Vânzările din Bucureşti reprezintă aproximativ 40% din rulajele la nivel naţional, aici intrând atât cele online, cât şi cele din magazinele fizice. ”În acelaşi timp suntem prezenţi şi în alte unităţi fizice şi pe alte platforme de vânzare online şi cred că încă mai este loc de a creşte distribuţia noastră“, afirmă Cătălin Neacşu. ”Dacă vorbim despre celelalte ţări, unde funcţionăm în regim de franciză, sau despre ţările precum Germania şi Italia în care parteneriatul a pornit încă din 2015, suntem prezenţi atât prin intermediul magazinelor proprii online, dar şi în cele mai importante magazine fizice unde am putut ajunge.“ În ţările în care brandul este prezent de mai puţin timp, spune el, principalul canal de vânzare este cel online. ”Încercăm să participăm la cât mai multe evenimente care au legătura cu tematica nautică, cum ar fi saloanele nautice importante din regiune şi din lume, regate interne şi internaţionale, competiţii şi concursuri nautice“, spune directorul de dezvoltare al companiei. Nu se rezumă însă la evenimentele de profil, participând la festivaluri de muzică precum Untold, NeverSea sau Electric Castle, precum şi la evenimente şi saloane auto. În concluzie, vânzările offline şi cele online generează fiecare 50% din vânzările Constantin Nautics, cu mici diferenţe în anumite perioade ale anului, dar fără a schimba semnificativ aceste ponderi.

    Cum se explică, însă, ritmul de creştere de care se bucură compania? ”În primul rând, aproape fiecare produs poate fi considerat unicat, chiar dacă la prima vedere nu s-ar sesiza unele diferenţe“, spune Cătălin Neacşu. ”Fiecare brăţară, breloc sau pandantiv este 100% confecţionat manual, iar fiecare angajat din atelier are stilul său de a crea; e un lucru care se poate observa de la un produs la altul. În funcţie de caracteristicile produsului se face necesarul de materiale, urmând ca fiecare articol să fie produs după un şablon de mărime şi model, complexitatea variind în funcţie de numărul de culori şi grosimea firelor care alcătuiesc produsul. La final, produsul e supus şi unui control de calitate, astfel încât să îndeplinească toate aşteptările consumatorilor noştri.“

    Brăţările din frânghii şi parâme nautice au cea mai mare pondere a vânzărilor şi a portofoliului, spune Neacşu, amintind însă că în ofertă au apărut şi alte categorii de produse, cum ar fi pandantive, tricouri şi alte accesorii cu tematică nautică – binocluri, busole şi chiar machete de vase cu pânză. Anul acesta, compania a lansat şi prima colecţie de cămăşi Constantin Nautics. ”În viitor dorim să ne dezvoltăm în continuare într-un ritm sănătos, menţinându-ne trendul crescător, intrarea unor noi categorii de produse, dezvoltarea actualului portofoliu de brăţări, accesarea de noi pieţe internaţionale şi consolidarea celei de aici“, încheie Cătălin Neacşu.

  • Tinerii români care vând brăţări în 15 ţări şi câştigă un milion de euro

    Un business început cu aproximativ 20.000 de euro, mare parte din investiţie fiind făcută în materie primă, în platforma magazinului online şi în promovare, a ajuns în trei ani de zile la o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro. În 2014 Constantin Nautics a pornit la drum cu doi angajaţi, iar anul acesta a ajuns la 50. ”Doar în 2017 am dublat numărul celor care produc efectiv obiectele pe care le avem în portofoliu, ajungând la 25 de persoane care lucrează în atelier“, spune Cătălin Neacşu, directorul de dezvoltare al companiei. Ceilalţi angajaţi asigură funcţiile de suport în companie, precum logistica, facturarea sau marketingul.

    ”Anul 2016 a fost unul bun, am reuşit să creştem businessul cu peste 20%, atingând o cifră de afaceri de 1,1 milioane euro şi un profit în jurul a 250.000 euro“, spune Cătălin Neacşu. El spune că cifrele din 2017 arată o creştere cu cel puţin 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. ”Aşteptările noastre pentru acest an au fost, în primul rând, de a consolida afacerea şi de a intra pe cel puţin trei pieţe noi, pe lângă cele 15 ţări în care eram prezenţi în 2016. Am îndeplinit acest lucru, prin urmare până la sfârşitul anului brandul va fi prezent în patru ţări noi – Statele Unite ale Americii, Franţa, Belgia şi Olanda. Avem discuţii de parteneriate şi în ţări mai exotice precum Mauritius sau Africa de Sud şi sperăm ca acestea să se concretizeze în parteneriate care vor expune un brand românesc pe cât mai multe continente.“ În momentul de faţă, produsele companiei ajung în ţări din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu şi în Australia.

    Până la sfârşitul acestui an, compania va finaliza o investiţie de aproximativ 1.000.000 euro într-un nou sediu în Bucureşti, precum şi într-un al doilea atelier de producţie în Turnu Măgurele.

    Un moment important în dezvoltarea companiei a fost parteneriatul cu Swarovski, prin care produsele Constantin Nautics au devenit parte a programului lor de Ingredient Branding (Crystals from Swarovski). ”Făcând parte din acest program, putem spune că am accesat o ligă superioară în care sunt prezente doar branduri de fashion de renume“, opinează Cătălin Neacşu.

    În România, compania are puncte proprii de distribuţie în Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni, Afi Ploieşti şi Vivo Constanţa. Vânzările din Bucureşti reprezintă aproximativ 40% din rulajele la nivel naţional, aici intrând atât cele online, cât şi cele din magazinele fizice. ”În acelaşi timp suntem prezenţi şi în alte unităţi fizice şi pe alte platforme de vânzare online şi cred că încă mai este loc de a creşte distribuţia noastră“, afirmă Cătălin Neacşu. ”Dacă vorbim despre celelalte ţări, unde funcţionăm în regim de franciză, sau despre ţările precum Germania şi Italia în care parteneriatul a pornit încă din 2015, suntem prezenţi atât prin intermediul magazinelor proprii online, dar şi în cele mai importante magazine fizice unde am putut ajunge.“ În ţările în care brandul este prezent de mai puţin timp, spune el, principalul canal de vânzare este cel online. ”Încercăm să participăm la cât mai multe evenimente care au legătura cu tematica nautică, cum ar fi saloanele nautice importante din regiune şi din lume, regate interne şi internaţionale, competiţii şi concursuri nautice“, spune directorul de dezvoltare al companiei. Nu se rezumă însă la evenimentele de profil, participând la festivaluri de muzică precum Untold, NeverSea sau Electric Castle, precum şi la evenimente şi saloane auto. În concluzie, vânzările offline şi cele online generează fiecare 50% din vânzările Constantin Nautics, cu mici diferenţe în anumite perioade ale anului, dar fără a schimba semnificativ aceste ponderi.

    Cum se explică, însă, ritmul de creştere de care se bucură compania? ”În primul rând, aproape fiecare produs poate fi considerat unicat, chiar dacă la prima vedere nu s-ar sesiza unele diferenţe“, spune Cătălin Neacşu. ”Fiecare brăţară, breloc sau pandantiv este 100% confecţionat manual, iar fiecare angajat din atelier are stilul său de a crea; e un lucru care se poate observa de la un produs la altul. În funcţie de caracteristicile produsului se face necesarul de materiale, urmând ca fiecare articol să fie produs după un şablon de mărime şi model, complexitatea variind în funcţie de numărul de culori şi grosimea firelor care alcătuiesc produsul. La final, produsul e supus şi unui control de calitate, astfel încât să îndeplinească toate aşteptările consumatorilor noştri.“

    Brăţările din frânghii şi parâme nautice au cea mai mare pondere a vânzărilor şi a portofoliului, spune Neacşu, amintind însă că în ofertă au apărut şi alte categorii de produse, cum ar fi pandantive, tricouri şi alte accesorii cu tematică nautică – binocluri, busole şi chiar machete de vase cu pânză. Anul acesta, compania a lansat şi prima colecţie de cămăşi Constantin Nautics. ”În viitor dorim să ne dezvoltăm în continuare într-un ritm sănătos, menţinându-ne trendul crescător, intrarea unor noi categorii de produse, dezvoltarea actualului portofoliu de brăţări, accesarea de noi pieţe internaţionale şi consolidarea celei de aici“, încheie Cătălin Neacşu.