BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Oficialii europeni se pregătesc în linişte pentru posibilitatea ca Biden să piardă următoarele alegeri

    Mai este încă mai mult de un an până când alegătorii americani se vor prezenta la urne, dar în inima Uniunii Europene, oficialii se grăbesc deja să facă cât mai multe lucruri înainte de o eventuală schimbare de conducere la Casa Albă, conform CNBC.

    “Există o cooperare şi o coordonare strânsă fără precedent între UE şi actuala administraţie americană. Aceasta merge de la nivelurile oficiale până la cele mai înalte niveluri”, a declarat pentru CNBC un oficial UE, care a preferat să rămână anonim din cauza naturii sensibile a situaţiei.

    “UE este conştientă că acest lucru nu este un dat şi că o astfel de abordare s-ar putea schimba atunci când la Casa Albă va fi din nou cineva ca fostul preşedinte Donald Trump, iar UE încearcă să folosească acest impuls pentru a avansa o serie de dosare, subiecte în care există interese comune”, a adăugat oficialul.

    Uniunea Europeană, un grup de 27 de naţiuni, a fost în mod deschis încântată de alegerea lui Joe Biden la sfârşitul anului 2020, după patru ani dificili sub preşedinţia lui Trump, în timpul cărora relaţia transatlantică a atins un minim. Cele două părţi au avut puncte de vedere diferite cu privire la comerţ, apărare şi tehnologie, pentru a numi doar câteva puncte de tensiune.

    Dar a existat o îmbunătăţire drastică a relaţiilor în momentul în care Biden a ajuns la 1600 Pennsylvania Ave. Stilul său şi priorităţile sale politice erau mult mai apropiate de cele ale Bruxelles-ului, inclusiv în ceea ce priveşte modul de abordare a pandemiei de coronavirus şi a schimbărilor climatice. Acest lucru a devenit tot mai clar odată cu invazia Rusiei în Ucraina, liderii europeni salutând sprijinul financiar şi militar din partea celei mai mari economii din lume.

    “Statele Unite şi Uniunea Europeană au adoptat o poziţie puternică şi unită împotriva războiului ilegal, nejustificat şi neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat în martie preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Washington, alături de Biden.

    ″Preşedintele rus Vladimir Putin a crezut că ne va diviza, şi totuşi suntem mai uniţi ca niciodată. Rămânem împreună în sprijinul nostru de neclintit pentru Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a adăugat ea.

    Dar este posibil ca actualul acord şi practicile de lucru, să ia sfârşit dacă va exista un nou preşedinte la Casa Albă.

    “Va fi o relaţie dificilă”, a declarat Kevin Klowden, strategul global şef al Institutului Milken, în scenariul unui candidat republican care să preia preşedinţia.

    “Există o îngrijorare pentru europeni că SUA îşi vor retrage sprijinul pentru Ucraina”, a spus el, adăugând că este vorba atât de ajutor militar, cât şi financiar.

    Comisia Europeană, braţul executiv al UE, nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii atunci când a fost contactată de CNBC.

    Vorbind pentru CNN la începutul acestei luni, Trump nu a răspuns la o întrebare dacă doreşte ca Rusia sau Ucraina să câştige războiul şi nu s-a angajat să sprijine Kievul dacă va reuşi să câştige din nou preşedinţia. Cu toate acestea, el a afirmat că conflictul s-ar încheia în 24 de ore dacă ar reveni la conducere.

    Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis este de părere că SUA nu ar trebui să se implice mai mult în războiul din Ucraina.

    “Parteneriatul transatlantic rămâne esenţial pentru UE”, a declarat un diplomat european pentru CNBC, vorbind de asemenea sub protecţia anonimatului din cauza naturii sensibile a situaţiei.

    Cu toate acestea, aceeaşi sursă a declarat că relaţia ar putea arăta uşor diferit în viitor, deoarece Europa încearcă să devină mai puţin dependentă de alte părţi ale lumii, inclusiv de China şi de SUA.

    “UE îşi dezvoltă propria cale spre autonomie strategică, ceea ce nu înseamnă că le întoarcem spatele aliaţilor noştri. Dimpotrivă, înseamnă că trebuie să fim mai capabili pentru a putea face propriile alegeri”, a declarat acelaşi diplomat, adăugând că acest lucru va continua indiferent de cine se află la Casa Albă.

    În Europa există o conştientizare a faptului că, indiferent cine va fi următorul preşedinte american, va avea în mod natural în minte interesele SUA, care adesea nu se potrivesc cu ceea ce doreşte Europa. O dovadă în acest sens a fost atunci când administraţia Biden, în ciuda unei relaţii apropiate, a introdus subvenţii ecologice fără precedent care au ameninţat economia europeană. Legea americană de reducere a inflaţiei, deseori prescurtată IRA, a lăsat Europa cu ochii în soare şi în căutare de concesii.

    Între timp, în iunie 2024 vor avea loc alegeri la nivelul UE, iar oficialii de la Bruxelles declară deschis că au timp până la sfârşitul acestui an pentru a finaliza acţiunile politice. Oficialii consideră că nu vor putea adopta noi acte legislative începând din ianuarie, având în vedere că legislatorii sunt concentraţi pe campaniile electorale.

     

  • Cine este femeia din spatele uriaşului brand Superbet, cu afaceri de sute de milioane de euro

    100 Cele mai puternice femei din business: Augusta Dragic, Preşedinte, Fundaţia Superbet şi cofondatoare, Superbet Group

    Cifră de afaceri (2021): 600 mil. lei   /   Număr de angajaţi Superbet Group: 4.500   /

    Număr de angajaţi Fundaţia Superbet: 9

    Augusta Dragic este cofondatoare şi acţionar al Superbet Group, liderul industriei de pariuri sportive din România, prezent în zece ţări. Din 2019, între acţionarii acestuia se numără şi gigantul american Blackstone, cel mai mare fond de investiţii din lume. „Ca antreprenor, îţi poţi modela viitorul prin propria ta viziune şi evident cu multe ore de muncă. Îţi construieşti viaţa cum vrei, asumându-ţi riscuri aferente atingerii obiectivelor. Totodată, ştii că poţi modela şi îmbunătăţi viaţa altora prin leadership şi businessul construit”, afirmă antreprenoarea. Ea a pus, în 2019, bazele Fundaţiei Superbet, a cărei misiune fundamentală este de a susţine proiecte care lasă urme valoroase în societate, principalele domenii fiind sportul şi educaţia.

     

    „Poţi folosi sau la fel de bine pierde fiecare secundă, fără şansa de a o mai recupera. Atât timp cât exist, simt datoria faţă de mine în primul rând şi faţă de cei din jur de a nu pierde secundele, de a face mereu un pas înainte spre cea mai bună versiune a mea.”

  • Ce spune preşedintele României, Klaus Iohannis, despre greva din Educaţie

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost rugat să comenteze anunţul privind declanşarea grevei generale în Educaţie şi a declarat că dascălii trebuie să fie plătiţi la adevărata lor valoare.

    O să cer Ministerului Muncii să se lucreze un pic mai repede la grilele din Educaţie, a spus Iohannis.
    Preşedintele a mai declarat că grila de salarizare din sistemul de învăţământ trebuie să fie actualizată.
    „Dascălii trebuie plătiţi la adevărata lor valoare. În Legile Educaţiei, chestiunile salariale nu apar… grila de salarizare trebuie actualizată… o să cer ca la Ministerul Muncii să se lucreze un pic mai repede astfel încât grilele din Educaţie să satisfacă nevoile sistemului”, a spus şeful statului.

    Preşedintele Iohannis nu a făcut comentarii despre posibilele efecte ale grevei generale.
    „Eu nu discut despre asta (n.r. despre grevă)… eu discut despre nevoile sistemului”, a precizat Klaus Iohannis.
    Declaraţiile au fost făcute miercuri, în Islanda, unde preşedintele României a participat la Summitul Consiliului European.

  • Petrom scapă de taxa de 1 mld. euro. Cât va plăti după ce preşedintele Iohannis a semnat documentul care schimbă taxa de solidaritte

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat pe 12 mai 2023 legea de modificare a OUG 186/2022 cu privire la contribuţia pe solidaritate prin taxarea profiturilor excepţionale ale companiilor din energie. Următorul pas este publicarea în Monitorul Oficial şi intrarea în vigoare.

    Astfel Petrom – care era vizată în special de această taxă despre care compania spunea că este neconstituţională – urmează să plătească aproximativ 1,4 mld. lei pe fondul modificării substanţiale a metodologiei de calcul, şi nu aproximativ 5 mld. lei aşa cum intenţionau iniţial autorităţile.

    Taxele au fost impuse pe fondul scumpirii accelerate a preţurilor la combustibil ceea ce s-a tradus în rezultate financiare record pentru companiile din energie. De exemplu Petrom a avut în 2022 un profit net de 10 mld. lei, unic în istoria României.

    “Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie (PL-x 128/06.03.2023)”.  

    Pe 13 aprilie Iohannis a retrimis în Parlament legea prin care Petrom s-ar fi încadrat la taxa platei de solidaritate. Compania a afirmat că nu intră sub acest spectru. Iohannis remarca atunci “dispoziţii care nu sunt îndeajuns de clare, astfel încât să ofere siguranţa de a nu genera probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament”.

    La începutul lunii mai unele amendamte ale legii au trecut de Senat iar ulterior de Camera Deputaţilor. Cel mai important se referă la eliminarea procentelor de 60% pentru extra profituri, iar, în cazul Petrom, se introduce o nouă taxă, de câteva ori mai mică decât cea iniţială.

    Publicaţia Economica.net notează că această taxă este una gândită special pentru Petrom, întrucât amendamentul vorbeşte despre companii care extra şi rafinează ţiţei, singurul caz din România fiind doar Petrom.

    Aici aplică o taxă de 350 de lei pe tonă. Petrom arată în raportul de anul trecut că a rafinat 4,6 mil. de tine de ţiţei, deci rezultă că s-ar încadra la o taxă de 1,47 miliarde de lei, adică 300 mil. euro.

    La ora redactării acestei ştiri acţiunile SNP se află în corecţia ex-dividend, de 5,3% la Bursa de Valori. Compania are o capitalizare de circa 30 mld. lei.​

  • Preşedintele Iohannis, mesaj de Ziua Europei: consolidarea securităţii noastre este esenţială

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj de Ziua Europei în care a vorbit despre schimbările provocate de războiul din Ucraina şi despre importanţa consolidării securităţii europene.

    Preşedintele României a vorbit despre războiul din Ucraina.

    „Ziua Europei ne găseşte în acest an într-un moment de profundă schimbare la nivel global. Consecinţele războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei s-au multiplicat, iar principiile, valorile şi sistemul multilateral care au stat la baza păcii mondiale după cel de-al Doilea Război Mondial sunt în continuare ameninţate, în timp ce la nivel global este vizibilă tendinţa de fragmentare şi reaşezare geopolitică. Securitatea cetăţenilor noştri şi rezilienţa societăţilor au dobândit noi valenţe, de la protejarea democraţiei şi a statului de drept şi asigurarea prosperităţii economice, la sprijinirea celor care luptă pentru pace şi pentru valorile în care credem. La acestea se adaugă găsirea de soluţii rapide la schimbările climatice – cu efecte din ce în ce mai dramatice asupra vieţii de zi cu zi – şi, respectiv, adaptarea, de asemenea rapidă, la mediul digital în care trăim”, a spus preşedintele României.

    Klaus Iohannis a mai vorbit despre Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă spunând că este „o expresie a acestor principii, o creaţie europeană vizionară, care a reuşit mobilizarea unor resurse impresionante, din grijă pentru următoarele generaţii.”

    „Pentru România, alături de fondurile de coeziune, acest mecanism este o oportunitate unică de modernizare şi dezvoltare. Suntem datori ca prin eforturi comune să profităm de această oportunitate pentru a participa cu succes la procesul de transformare şi de modernizare a României, orientat către nevoile viitorului. Rezilienţa noastră comună, deci şi a României, presupune o economie solidă, competitivă, adaptată viitorului, digitalizare, investiţii în cercetare şi inovare, lanţuri de aprovizionare stabile şi de încredere, securitate energetică garantată la preţuri accesibile, iar adaptarea urgentă la schimbările climatice trebuie să stimuleze competitivitatea Uniunii şi să protejeze, în acelaşi timp, cetăţenii. Toate acestea sunt teme esenţiale pentru sănătatea şi bunăstarea generaţiilor viitoare”, a transmis preşedintele Iohannis.

    De asemenea, şeful statului a vorbit despre importanţa NATO şi despre Republica Moldova.

    „Consolidarea securităţii noastre este, de asemenea, esenţială, implicând o cooperare strânsă pentru creşterea capacităţilor de apărare, în deplină complementaritate cu NATO, precum şi pentru întărirea rezilienţei în faţa ameninţărilor hibride şi a celor din spaţiul cibernetic. În faţa agresiunii ruse, trebuie să menţinem fără ezitare sprijinul solid şi consistent acordat Ucrainei, eforturi la care România participă activ. Miza strategică este clară: garantarea faptului că retrasarea cu forţa a frontierelor dintre state suverane nu poate fi acceptată, nici în Europa şi nicăieri în lume. România a fost şi va rămâne un promotor vocal al răspunsului european ferm de sprijin al rezilienţei şi al securităţii Republicii Moldova. Reuniunea Comunităţii Politice Europene, care va fi găzduită la Chişinău la 1 iunie anul acesta, va transmite un mesaj fără echivoc de solidaritate: Europa este alături de cetăţenii Republicii Moldova în eforturile lor de a-şi apăra opţiunea strategică europeană şi libertatea”, a adăugat Klaus Iohannis.

    Ziua Europei este sărbătorită pe 9 mai şi marchează Ziua Victoriei în cel de-al doilea Război Mondial.

  • Supriză: Mihai Eftimie, un antreprenor din telecom, şi-a depus candidatura pentru preşedinţia ANCOM

    Mihai Eftimie, un antreprenor din industria de comunicaţii, şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte a Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii. „În data de 25 Aprilie 2023 mi-am depus candidatura pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), pentru un mandat de 6 ani începând cu data de 11 Mai 2023.

    Am făcut acest demers considerând că am acumulat o experienţă vastă în ultimii 12 ani calendaristici, experienţă ce poate fi aplicată cu succes şi în administraţia publică centrală – fiind de notorietate nevoia de specialişti cu experienţă reală, nu doar cu diplome de studii”, a declarat pentru ZF Mihai Eftimie.

    Antreprenorul, care a intrat în atenţia publică odată cu lansarea proiectului unui operator virtual de telefonie mobilă – Enigma Systems, care nu a avut traiectoria sperată la lansare, s-a înscris în cursa pentru şefia ANCOM fără a avea şanse reale de a fi ales, în condiţiile în care are nevoie de voturile PSD şi PNL pentru acest lucru, iar cele două partide par să fi agreat să-l susţină în funcţie pe Valeriu Zgonea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.
    Înaintea audierilor din Parlament, Mihai Eftimie a descris şi care ar fi priorităţile sale dacă ar fi votat în funcţie. „Deşi la origini sunt inginer de aviaţie, am absolvit şi un master în tehnologii spaţiale, unde partea de telecomunicaţii este de bază pentru orice misiune în spaţiu, tehnologia fiind mult mai sofisticată decât variantele utilizate la nivel terestru, inclusiv telefonia mobilă. Cu toate acestea, în ultima perioadă ia avânt la nivel global, inclusiv în România, o nouă tehnologie numită Non-Terrestrial Networks (NTN), pe scurt o reţea de sateliţi care asigură conectivitatea direct cu terminale mobile de la sol, reutilizând ecosistemul de terminale mobile 4G şi 5G.
    În faţa unor asemenea noi provocări tehnice şi juridice, la care inevitabil ANCOM va trebui să facă parte, este nevoie de adevăraţi specialişti, capabili să asigure legătura între aspectele tehnice şi legislaţia naţională / europeană / internaţională, în aşa fel încât România să nu piardă startul inovaţiilor care se extind la nivel global. Probabil că eu sunt printre puţinii candidaţi care înţelege pe deplin aceste noi tehnologii avansate, astfel că voi putea contribui activ pentru ca ANCOM să poată ţine pas cu industria, emiţând în timp util reglementările necesare.

    Mai mult, viitorul mandat al preşedintelui ANCOM este unul extrem de provocator, deoarece autoritatea va trebui să găsească cele mai inovative reglementări în vederea facilitării îndeplinirii obligaţiilor stipulate de Legea nr. 163/2021 (numită şi Legea 5G), fiind strict necesar ca inclusiv autorităţile statului – în mod special ANCOM şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) – să-şi însuşească obiectivele asumate de statul român prin Strategia 5G pentru România (HG nr. 429/2019). Ameninţările cibernetice şi rezilienţa reţelelor de comunicaţii destinate publicului vor putea beneficia de atenţia potrivită doar din partea unor specialişti, subsemnatul având experienţă reală în domeniu.

    Există şi probleme sistemice în ce priveşte aplicarea directă a unor Regulamente EU, aşa cum este cel referitor la roaming, fiind de notorietate atât riscul de roaming involuntar (la graniţă), cât şi nerespectarea plafonului de 50 EURO, iar în ipoteza în care voi fi ales preşedinte al ANCOM voi impune operatorilor mobili acele setări tehnice care efectiv vor rezolva aceste probleme – nicidecum prin indicatoare rutiere la intrarea în localităţile cu risc de roaming. Din păcate, se pare că inclusiv Acordul dintre România şi Moldova cu privire la tarifele percepute de furnizorii telecom nu produce efectele scontate, aşa că şi acesta va fi una din priorităţi.
    Pentru a micşora la minim riscul iminent al primului faliment din România a unui operator mobil – faliment datorat atât nesustenabilităţii tarifelor practicate de acesta, dar şi unei supravegheri artificiale a pieţei comunicaţiilor electronice – în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM voi implementa de îndată acele măsuri de corecţie a anumitor derapaje din legislaţia terţiară, scopul fiind respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei primare din domeniul comunicaţiilor electronice inclusiv de către autorităţile statului, cu referire în mod special la OUG nr. 111/2011 care ar trebui să fie aplicată în spiritul legii şi a Directivelor Europene pe care le-a transpus, cea mai recentă fiind Directiva (UE) 2018/1972.

    De asemenea, având în vedere că România a dat dovadă de o tristă consecvenţă în poziţionarea pe ultimul loc în Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), inclusiv conform ultimul raport DESI 2022, în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM voi emite Decizii îndrăzneţe prin care voi scoate România din lista ruşinii de la nivel European, în mod special prin emiterea acelor reglementări specifice legislaţiei terţiare care vor determina furnizorii telecom să participe activ la investiţii în infrastructuri noi şi îmbunătăţite, respectiv vor convinge / constrânge autorităţile publice locale să se digitalizeze de urgenţă în relaţia cu cetăţenii.
    Sunt probleme şi în ce priveşte serviciile poştale, un prim exemplu fiind nivelul ridicat al preţurilor pentru serviciile de livrare transfrontalieră, acesta reprezentând unul dintre principalele obstacole pentru cumpărătorii online şi comercianţii electronici. În ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM, voi avea grijă ca o expediţie poştală (cu titlu de exemplu) din Germania în România să coste la fel ca o expediţie din România în Germania, în momentul de faţă existând diferenţe şi de 320% fără nicio justificare obiectivă. De asemenea, voi rezolva problemele ce ţin de calitatea livrărilor de colete la nivel naţional, şi voi trezi spiritul de competiţie inclusiv pentru Poşta Română – care parcă a abandonat piaţa de curierat rapid.

    Evident, preşedenţia ANCOM nu este o activitate de tip ”one-man show”, fiind nevoie de muncă în echipă, asigurată de ceilalţi viitori colegi din cadrul autorităţii, iar pentru obţinerea celor mai bune performanţe aceşti oameni trebuie motivaţi, totodată asigurându-le cele mai bune condiţii de muncă. Astfel, în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM, voi rezolva atât problema referitoare la un sediu adecvat pentru activitatea ANCOM curentă, acordând atenţie inclusiv sănătăţii angajaţilor prin promovarea unui mediu de lucru sănătos şi atractiv.
    Nu în ultimul rând, în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM, voi promova coordonarea politicilor în UE, având grijă ca reglementările Europene să nu canibalizeze interesele naţionale ale României, ştiut fiind că UE încearcă să tot reducă din atribuţiile specifice ANR-urilor (autorităţile naţionale de reglentare).

    Despre mine pot să spun că sunt o fire energică, cu o carieră bazată pe integritate şi cu o viteză de reacţie foarte mare, indiferent de provocările care îmi solicită atenţia. Îmi place să fiu înconjurat de oameni serioşi, care pun mare preţ pe onestitate, în aşa fel încât mediul de lucru în care evoluez să fie la un nivel ridicat de probitate”.

  • Cine este Jabbar Kanani, antreprenorul care a fondat Agricover, urmând să vândă acţiuni în oferta de listare de 416 mil. lei care începe joi

    Jabbar Kanani, actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agricover Holding, s-a născut în Mianeh, un oraş din provincia iraniană a Azerbaidjanului de Est. A venit în anii 1990 în Bucureşti pentru a studia medicina, îndreptându-şi însă în scurt timp atenţia către antreprenoriat.

    Au fost publicaţi principalii parametri pentru IPO-ul Agricover: ofertă de maximum 416 mil. lei care începe pe 4 mai şi se termină pe 16 mai 2023. Evaluare de 1 mld. lei a companiei

    În anul 2000 a pus bazele Agricover Holding, mai întâi prin înfiinţarea Agricover Distribution, companie activă în distribuţia de inputuri agricole. În prezent, holdingul este format inclusiv din Agricover Credit IFN şi Agricover Technology.

    De profesie medic, Jabbar Kanani nu a activat niciodată în domeniu. Totuşi, este acţionar cu 15% la Intermedicas Worldwide, o afacere în domeniul serviciilor medicale care intermediază accesul pacienţilor la o a doua opinie medicală, controlat majoritar de Wargha Enayati, fondatorul reţelei Regina Maria. De asemenea, antreprenorul mai deţine 15% din Intermedicas Partner

    Ca parte a ofertei publice iniţiale a liderului pieţei de agribusiness din România, Jabbar Kanani va vinde maxim 404 milioane de acţiuni la Agricover Holding, la un preţ de 0,5 lei pe unitate, deci 202 de milioane de lei în total.

     

  • Preşedintele Joe Biden îşi anunţă candidatura pentru 2024

    Preşedintele Joe Biden a anunţat oficial marţi că va candida pentru a fi reales în 2024, cerându-le alegătorilor să îi acorde mai mult timp pentru a “termina treaba” pe care a început-o când a depus jurământul.

    Joe Biden le-a cerut alegătorilor să îi acorde mai mult timp pentru a “termina treaba” pe care a început-o când a depus jurământul şi să lase deoparte preocupările legate de prelungirea mandatului celui mai în vârstă preşedinte american pentru încă patru ani.

    Biden, care ar împlini 86 de ani la sfârşitul unui al doilea mandat, mizează pe faptul că realizările sale legislative din primul mandat şi cei peste 50 de ani de experienţă la Washington vor conta mai mult decât preocupările legate de vârsta sa, notează AP.

    El pare să aibă în faţă o cale uşoară pentru a câştiga nominalizarea partidului său, fără rivali democraţi serioşi, dar este totuşi pregătit pentru o luptă dură pentru a-şi păstra preşedinţia într-o naţiune amarnic divizată.

    Anunţul, într-un videoclip de trei minute, vine la aniversarea a patru ani de când Biden a făcut anunţul pentru Casa Albă în 2019, promiţând să vindece “sufletul naţiunii” în mijlocul preşedinţiei turbulente a lui Donald Trump – un obiectiv care a rămas evaziv.

  • Şeful Exxon a încasat 36 milioane de dolari în 2022, adică 100.000 de dolari pe zi. Preşedintele Biden spunea în vară despre compania petrolieră că face mai mulţi bani ca Dumnezeu

    Darren Woods, 59 de ani, director executiv al gigantului american petrolier Exxon Mobil, companie cu o valoare de piaţă de 472 miliarde de dolari, adică peste cât produce economia României într-un singur an prin produsul intern brut, a avut anul trecut o remuneraţie de 36 milioane de dolari, adică circa 100.000 de dolari pe zi.

    Acesta a primit o creştere a remuneraţie de 52% în 2022, ceea ce face ca plata sa totală să fie mai mare decât cea a directorilor executivi de la Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Remuneraţia lui Woods a totalizat 35,9 milioane de dolari anul trecut, determinată în principal de premii în acţiuni, parte din cele aproape 120 de milioane de dolari împărţite între cei cinci directori executivi de top ai gigantului petrolier, potrivit documentului de împuternicire al companiei publicat joi. Woods a primit, de asemenea, o majorare cu 10% a salariului său din 2023, ridicându-l la 1,9 milioane de dolari.

    Majorarea vine într-un moment în care companiile cu salarii în mod tradiţional ridicate din domeniul financiar şi tehnologic îşi menţin sau chiar reduc compensaţiile după un an dificil pentru pieţe. Spre comparaţie, Chevron Corp. CEO-ul Mike Wirth a urcat cu doar 4% în 2022, până la 23,6 milioane de dolari, în timp ce Jamie Dimon de la JPMorgan şi David Solomon de la Goldman au primit 34,5 milioane de dolari şi, respectiv, 25 de milioane de dolari.

    CEO-ul demisionar al Shell Plc, Ben van Beurden, a primit o creştere de 53%, dar salariul său a totalizat anul trecut doar 9,7 milioane de lire sterline (12,1 milioane de dolari).

    Plata subliniază modul în care Exxon şi liderii săi au profitat în timp ce pieţele de mărfuri au fost zguduite după ce Rusia a invadat Ucraina, lovind consumatorii cu costuri mai mari ale energiei, de la gazele naturale în Europa la benzina în SUA. Atât profitul anual al Exxon, cât şi preţul acţiunilor au atins niveluri record în timpul anului. Exxon s-a dublat anul trecut pe Wall Street. Preşedintele Joe Biden a acuzat compania că face “mai mulţi bani decât Dumnezeu”.

    Woods a apărat profiturile companiei sale în 2022, spunând că cheltuielile de capital agresive ale Exxon înainte şi în timpul pandemiei au fost cruciale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a pieţelor cheie atunci când au apărut lipsuri.

    “Munca noastră a început cu ani în urmă, cu mult înainte de pandemie, şi am ales să investim în mod anticiclic”, a declarat el în ianuarie. “Ne-am aplecat atunci când alţii s-au aplecat, contrazicând înţelepciunea convenţională”.

    Strategia lui Woods s-a bazat, de asemenea, pe o reducere extinsă a costurilor. El a redus forţa de muncă la cel mai mic nivel de la fuziunea cu Mobil, în urmă cu peste două decenii, a fuzionat divizii de afaceri şi a vândut active ca parte a unui plan de economisire a 9 miliarde de dolari în costuri anuale. Această sumă este suficientă pentru a plăti aproximativ două treimi din dividendul anual al companiei.

     

  • Şeful Exxon a încasat 36 milioane de dolari în 2022, adică 100.000 de dolari pe zi. Preşedintele Biden spunea în vară despre compania petrolieră că face mai mulţi bani ca Dumnezeu

    Darren Woods, 59 de ani, director executiv al gigantului american petrolier Exxon Mobil, companie cu o valoare de piaţă de 472 miliarde de dolari, adică peste cât produce economia României într-un singur an prin produsul intern brut, a avut anul trecut o remuneraţie de 36 milioane de dolari, adică circa 100.000 de dolari pe zi.

    Acesta a primit o creştere a remuneraţie de 52% în 2022, ceea ce face ca plata sa totală să fie mai mare decât cea a directorilor executivi de la Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Remuneraţia lui Woods a totalizat 35,9 milioane de dolari anul trecut, determinată în principal de premii în acţiuni, parte din cele aproape 120 de milioane de dolari împărţite între cei cinci directori executivi de top ai gigantului petrolier, potrivit documentului de împuternicire al companiei publicat joi. Woods a primit, de asemenea, o majorare cu 10% a salariului său din 2023, ridicându-l la 1,9 milioane de dolari.

    Majorarea vine într-un moment în care companiile cu salarii în mod tradiţional ridicate din domeniul financiar şi tehnologic îşi menţin sau chiar reduc compensaţiile după un an dificil pentru pieţe. Spre comparaţie, Chevron Corp. CEO-ul Mike Wirth a urcat cu doar 4% în 2022, până la 23,6 milioane de dolari, în timp ce Jamie Dimon de la JPMorgan şi David Solomon de la Goldman au primit 34,5 milioane de dolari şi, respectiv, 25 de milioane de dolari.

    CEO-ul demisionar al Shell Plc, Ben van Beurden, a primit o creştere de 53%, dar salariul său a totalizat anul trecut doar 9,7 milioane de lire sterline (12,1 milioane de dolari).

    Plata subliniază modul în care Exxon şi liderii săi au profitat în timp ce pieţele de mărfuri au fost zguduite după ce Rusia a invadat Ucraina, lovind consumatorii cu costuri mai mari ale energiei, de la gazele naturale în Europa la benzina în SUA. Atât profitul anual al Exxon, cât şi preţul acţiunilor au atins niveluri record în timpul anului. Exxon s-a dublat anul trecut pe Wall Street. Preşedintele Joe Biden a acuzat compania că face “mai mulţi bani decât Dumnezeu”.

    Woods a apărat profiturile companiei sale în 2022, spunând că cheltuielile de capital agresive ale Exxon înainte şi în timpul pandemiei au fost cruciale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a pieţelor cheie atunci când au apărut lipsuri.

    “Munca noastră a început cu ani în urmă, cu mult înainte de pandemie, şi am ales să investim în mod anticiclic”, a declarat el în ianuarie. “Ne-am aplecat atunci când alţii s-au aplecat, contrazicând înţelepciunea convenţională”.

    Strategia lui Woods s-a bazat, de asemenea, pe o reducere extinsă a costurilor. El a redus forţa de muncă la cel mai mic nivel de la fuziunea cu Mobil, în urmă cu peste două decenii, a fuzionat divizii de afaceri şi a vândut active ca parte a unui plan de economisire a 9 miliarde de dolari în costuri anuale. Această sumă este suficientă pentru a plăti aproximativ două treimi din dividendul anual al companiei.