BusinessMagazin

Tag: pacienti

  • De ce tot mai mulţi români merg să se trateze la acest spital din Viena

    „Avem pacienţi din foarte multe ţări străine, în jur de 40% din pacienţi sunt străini, iar 20% dintre aceştia sunt români. În ultimii ani numărul lor a crescut. Suntem interesaţi de România, dar şi de ţările din Europa de Est“, a spus Ebm în timpul unei discuţii pe care am avut-o într-un restaurant din Bucureşti. Austriacul, în vârstă de 65 de ani, vorbeşte moale, iar în engleza sa se simt accente austriaco-germane.

    Spitalul Wiener Privatklinik (WPK) are o istorie de 145 de ani şi conducerea mizează pe tradiţie pentru a atrage mai mulţi pacienţi. Fapt care se dovedeşte a fi eficient având în vedere că în primele şase luni ale acestui an numărul de pacienţi români a crescut cu 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ajungând la 300. Principalele afecţiuni tratate au fost cele de natură ortopedică, urmate de afecţiuni oncologice şi boli cardiovasculare. „Cred că turismul medical din ţările est-europene înregistrează plusuri an de an, şi România este o piaţă care creşte mult. Turismul medical se va îmbunătăţi, toate informaţiile sunt disponibile pe internet. Acum oamenii pot alege dintr-o mulţime de spitale unde vor să se ducă să se trateze. Europa de Est creşte mai repede decât Occidentul. Dacă sunt probleme în sistemele lor, oamenii căuta tratament mai bun în altă parte“, spune Walter Ebm.

    Spitalul dispune de 145 de paturi, are un bloc operator cu patru săli de operaţie, servicii de imagistică, fizioterapie şi recuperare medicală. Potrivit reprezentanţilor companiei, în spital sunt trataţi în jur de 7.000 de pacienţi pe an, iar cei mai mulţi dintre ei vin pentru un consult, apoi „de cele mai multe ori se tratează în continuare la noi sau vin pentru că vor un „second opinion““.

    Un alt element pe care mizează WPK este îmbinarea serviciilor medicale cu ospitalitatea hotelieră, iar pe site-ul spitalului se decretează că pacienţii vor beneficia de „ambianţa unui hotel de lux“. „Nu vrem un spital care să arate ca un spital, ci un loc mai confortabil, mai relaxant“, a spus şi Ebm. În plus, compania are parteneriate cu diferite companii aeriene pentru a oferi discounturi la zboruri către Viena sau le oferă  posibilitatea pacienţilor de a schimba avionul, dacă pacientul este nevoit să stea mai mult în spital. „Încercăm să avem grijă de pacient, dar şi de familia acestuia“, adaugă Ema Diea, head of business development al WPK pentru România, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru.

    WPK nu este singura companie care oferă astfel de servicii. Compania aeriană Turkish Airlines oferă o reducere de 50% din preţul biletului de avion pacienţilor internaţionali care se tratează la clinicile din Turcia. Turismul medical este extrem de bine dezvoltat şi încurajat în Turcia, o ţară care a ajuns la peste 500 de spitale private. Aproximativ 6.000 de pacienţi români merg anual pentru tratament în Turcia, potrivit informaţiilor Ziarului Financiar. Mai mult, numărul românilor care vor apela la clinici din Turcia pentru diferite tratamente şi intervenţii chirugicale va creşte în acest an cu 40%, peste 2.000 de pacienţi optând anual pentru această variantă, potrivit unui comunicat al agenţiei de turism Happy Tour.

    În aceste condiţii, rata de ocupare a spitalului vienez este de 85% şi este mai mică în timpul verii şi în perioada sărbătorilor de iarnă deoarece atunci doctorii sunt plecaţi în vacanţă.

    Medicii sunt cea mai importantă resursă a unui spital, este evident, însă poate şi mai important pentru un spital precum WPK. „Doctorii sunt cei mai importanţi pentru un spital privat. O companie trebuie să-şi atragă cei mai importanţi clienţi, iar cei mai importanţi clienţi pentru un spital privat sunt doctori, deoarece aceştia vin cu pacienţii lor“, mărturiseşte şeful WPK. În cadrul spitalului vienez lucrează în mod regulat în jur de 30 de medici, însă numărul doctorilor colaboratori este mai mare; „pe an aproximativ 150 trec pragul spitalului nostru“. Cei mai mulţi medici sunt austrieci, iar unii dintre ei trăiesc în afara ţării şi vin cu pacienţi străini. Ebm dă exemplu de medici austrieci care vin din Ucraina sau Iran. Majoritatea pacienţilor care se tratează la WPK provin din clasa mijlocie sau superioară, care sunt dispuşi să plătească 840 de euro pentru o consultaţie şi pot ajunge până la 5.460 de euro pentru un pachet de lux care conţine consultaţii şi analize detaliate.

  • Descoperire de proporţii legată de cancer. ”Timp de 60 de ani am crezut asta”

    Teoria ar putea schimba radical metodele de tratare a cancerului în viitor, deoarece până acum cercetătorii s-au axat pe înfometarea celulelor canceroase.

    Există trei tipuri de tumori gliale:  astrocitom, oligodendrogliomul şi glioblastom, boli foarte greu de tratat. Glioblastomul este una dintre cele mai agresive forme, 30% dintre pacienţi supravieţuiesc mai puţin de doi ani după ce sunt diagnosticaţi.

    Vezi aici descoperirea de proporţii legată de cancer. ”Timp de 60 de ani am crezut asta”

  • Situaţie disperată:1534 de medicamente urmează să fie retrase de producători de pe piaţă

    Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) atrage atenţia asupra situaţiei grave generate de lipsa medicamentelor, precizând că autorităţile nu iau nicio măsură şi nu comunică public datele.

     “Mii de medicamente vor fi retrase din România, sute de mii de cutii şi flacoane iau calea exportului, în vreme ce autorităţile nu iau nicio măsură şi nu comunică public nici măcar datele. Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România atrage atenţia din nou asupra situaţiei extrem de grave a lipsei medicamentelor. Potrivit unor informaţii oficiale transmise de Ministerul Sănătăţii condus de dr. Patriciu Achimaş Cadariu Camerei Deputaţilor, un număr de 1534 de medicamente vor fi retrase de producători de pe piaţă (fiind trimise notificări Agenţiei Naţionale a Medicamentului)”, anunţă COPAC printr-un comunicat de presă.

    Dintre acestea, un număr de 313 nu au o altă variantă de tratament disponibilă, explică organizaţiile de pacienţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu arta la psihiatru

    Galeriile exclusiviste de artă se adresează în genere celor foarte bogaţi, dar sunt momente când nici aceştia nu au acces la ele, dacă artiştii hotărăsc să expună în locuri mai puţin obişnuite. Un astfel de spaţiu expoziţional este Phoenix Unit, un mic spital de psihiatrie din Londra, scrie BBC, în care şi-au propus să expună un grup de artişti britanici contemporani şi fotografi, printre care şi un fost colaborator al creatorului de modă Alexander McQueen.

    Proiectul acestor artişti, Hospital Rooms presupune alocarea fiecăruia dintre ei a unei părţi din Phoenix Unit de a cărui redecorare să se ocupe, pacienţii şi medicii putând oferi şi ei sugestii. Se urmăreşte astfel realizarea unui spaţiu cât mai propice recuperării pacienţilor instituţiei. 

  • Job-ul cu salariu de 240.000 de euro şi trei luni de concediu pe care nimeni nu îl vrea

    Un salariu anual de peste 240.000 de euro (190.000 de lire sterline), trei luni de vacanţă şi nicio noapte nedormită sunt câteva dintre caracteristicile unui loc de muncă oferit într-o zonă idilică din Noua Zeelandă. Totuşi, postul nu a atras niciun angajat, scriu jurnaliştii de la The Independent.

    Postul despre care scrie publicaţia este de medic în Insula de Nord a Noii Zeelande. Medicul ce activează în prezent în zonă, Alan Kennym a declarat că serviciile sale au explodat în ultimul an, dar nu a găsit pe nimeni care să îl ajute.

    ”Pot să le ofer un salariu cu adevărat bun, este incredibil. Am din ce în ce mai mulţi pacienţi şi câştig din ce în ce mai mulţi bani. La sfârşitul zilei, ajung la concluzia că sunt totuşi prea mulţi pacienţi pentru mine”, a declarat publicaţiei New Zealand Herald Kennym. Medicul spune că pe listele sale are până acum 6.000 de pacienţi.

    ”Îmi iubesc munca şi aş vrea să mi-o desfăşor în continuare aici, dar nu fac faţă fără ajutorul unui alt medic; mă lovesc de un zid în încercarea de a atrage aici alţi doctori”, a spus el.

    În mod normal, un medic generalist din Noua Zeelandă câştigă între 60.000 şi 95.000 de lire sterline; totuşi, în pofida ofertei generoase pe care a făcut-o, dr. Kenny a declarat că nu a primit nicio aplicaţie în ultimele patru luni.

    Izolarea, lipsa şcolilor şi serviciile de Internet slab dezvoltate sunt câteva din motivele pentru care medicii evită zona rurală a Noii Zeelande, potrivit The Guardian.

     

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

     

     

     

     

  • Infecţia pe care o au 8 din 10 români, dar nu ştiu de ea

    Debutul acestei afecţiuni este discret şi nedureros, motiv pentru care poate trece neobservat de pacienţi.

    Opt din 10 români (80% din populaţie) suferă de această boală, însă doar doi din 10 români sunt conştienţi de asta şi numai unul dintre aceştia se tratează, arată un studiu.

    Opt din 10 români, adică 80% din populaţie, dezvoltă această boală. Potrivit unui studiu realizat de o clinică privată din Capitală realizat pe 800 de pacienţi, mai bine de jumătate dintre pacienţii cu această boală nu au împlinit încă 45 de ani.

    Vezi aici care este infecţia pe care o au 8 din 10 români, dar nu ştiu de ea

  • Cum arată serviciile medicale ale viitorului. “Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“

    “Un doctor tradiţional se uită la un pacient şi îi găseşte un diagnostic, apoi îi prescrie un tratament. Însă cum ar fi dacă am putea aduna date (de la brăţară, senzori) de la un individ, apoi le-am compara cu alte milioane de date de la milioane de oameni? Am vedea un tipar“, îmi spune Ronald de Jong, executive vice president & chief market leader la Philips Healthcare.

    „Dacă cineva nu doarme bine, are un ritm respirator neregulat, are tensiunea mare şi se îngraşă, atunci acea persoană este predispusă la un atac de cord. Am putea îndruma pacienţii, le-am spune din timp ce trebuie să facă să fie sănătoşi. Poate în cazul de faţă i-am spune să facă exerciţii în mod regulat, să mănânce mai multe legume şi să ia un anumit medicament. Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“, creionează De Jong una dintre metodele prin care medicina s-ar putea schimba.

    Tehnologia a schimbat felul în care muncim, modul în care ne distrăm sau cum comunicăm, însă este pe cale să influenţeze modul în care ne îngrijim şi cum ne tratăm. În ultimii 200 de ani s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul sănătăţii, iar speranţa de viaţă a crescut foarte mult. În 1900 în Europa speranţa de viaţă era de 42 de ani, iar în 2001 a ajuns la 76 de ani, potrivit „Estimates of Regional and Global Life Expectancy, 1800–2001“. Cele mai recente date (2011) arată că în Marea Britanie şi Germania speranţa de viaţă este de 80-81 de ani, iar în România de 73 de ani (2009). Iar noile tehnologii digitale (big data, cloud, IoT) şi avansurile tehnologice medicale promit o schimbare importantă în sistemul medical, o îmbunătăţire a vieţii.

    „Noi credem că serviciile medicale din prezent nu vor fi fiabile în viitor. De ce? Azi pe planetă sunt 7 miliarde de oameni, iar în 2050 vor fi 9 miliarde. Populaţia este în continuă creştere, dar şi în curs de îmbătrânire, în condiţiile în care numărul bolilor cronice devine din ce în ce mai ridicat. Oamenii vor avea nevoie de îngrijire medicală mai mult timp“, afirmă Ronald de Jong.

    Iar sistemul actual va trebui să se adapteze societăţii viitorului. În prezent, când spunem pacient ne gândim la o persoană bolnavă, ce primeşte un tratament. Însă acest lucru s-ar putea schimba odată cu aplicarea pe scară largă a medicinei preventive. Revenind la scenariul de la început, acesta ar fi posibil datorită datelor adunate de wearables şi de senzori. Informaţiile medicale ale pacienţilor trec în cloud, sunt analizate şi pe baza acestora se vor putea stabili diagnostice, în baza altor milioane de date. O creştere subtilă a temperaturii corpului detectată de un senzor ar putea detecta un virus cu mult timp înainte ca gripa să se dezlănţuie. „Datele pacienţilor pot fi stocate, analizate, agregate, iar cu ajutorul unui algoritm putem da un diagnostic. Putem vedea o tendinţă. Această tehnologie va da mai multă putere oamenilor, îi va încuraja să aibă un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi.“

    Philips oferă o varintă numită HealthSuite, o platformă digitală conenctată la cloud ce colectează, compilează şi analizează date obţinute de la mai multe device-uri.

    „Capacitatea de a crea şi stoca date oferă un potenţial uriaş de a salva vieţi şi a reduce costurile. În Marea Britanie se creează baze de date uriaşe pentru cercetarea farmaceutică, cu scopul de a îmbunătăţi eficacitatea medicamentelor. Adevărata putere a big data este potenţialul de a personaliza îngrijirea medicală pentru fiecare pacient în parte. Identificarea persoanelor expuse riscului de a se îmbolnăvi sau de a dezvolta o afecţiune gravă, abilitatea de a prescrie măsuri preventive sunt scenarii ce pot deveni reale“, a scris Wayne Parslow, general manager EMEA la MedeAnalytics, într‑un articol din The Guardian.

    „Imaginaţi-vă că un doctor i-ar putea spune pacientului său că acesta şi-ar putea prelungi viaţa cu şase ani dacă îşi schimbă comportamentul sau medicamentaţia, diminuându-şi astfel riscul de a dezvolta o anumită afecţiune“, adaugă Parslow.

  • Medic din România: „Este jignitor! Am trimis bolnavi în Germania cu bacterii de care nu mai auziseră de 40 de ani”

    Rezultatele analizelor în cazul dezinfectanţilor Hexi Pharma sunt periculoase pentru pacienţi şi jignitoare pentru medici, spune doctorul Cătălin Cîrstoveanu, şeful secţiei ATI nou-născuţi de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. La „24 într-o oră” acesta a spus că, după ce a trimis pacienţi în Germania, medicii de acolo i-au atras atenţia că au găsit bacterii de care nu mai auziseră de 40 de ani.

    „Este jignitor pentru noi, ca doctori, să auzim şi să trecem prin astfel de momente. În 2007, noi am început să ducem copii în alte ţări pentru operaţii pe cord şi am primit buletinele bacteriologice la mulţi copii de-ai noştri. Şi ne-au atras atenţia că sunt germeni extrem de serioşi şi pe care ei nu i-au văzut de foarte mulţi ani. De exemplu, în Germania spuneau că au fost microbi pe care nu i-au văzut de 40 de ani”, a spus doctorul Cătălin Cîrstoveanu.

    Tot acesta spune că semne de întrebare ar trebui să ridice şi medicamentele folosite în România, care au efecte mult mai slabe decât cele din străinătate.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

     

  • Medic din România: „Este jignitor! Am trimis bolnavi în Germania cu bacterii de care nu mai auziseră de 40 de ani”

    Rezultatele analizelor în cazul dezinfectanţilor Hexi Pharma sunt periculoase pentru pacienţi şi jignitoare pentru medici, spune doctorul Cătălin Cîrstoveanu, şeful secţiei ATI nou-născuţi de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. La „24 într-o oră” acesta a spus că, după ce a trimis pacienţi în Germania, medicii de acolo i-au atras atenţia că au găsit bacterii de care nu mai auziseră de 40 de ani.

    „Este jignitor pentru noi, ca doctori, să auzim şi să trecem prin astfel de momente. În 2007, noi am început să ducem copii în alte ţări pentru operaţii pe cord şi am primit buletinele bacteriologice la mulţi copii de-ai noştri. Şi ne-au atras atenţia că sunt germeni extrem de serioşi şi pe care ei nu i-au văzut de foarte mulţi ani. De exemplu, în Germania spuneau că au fost microbi pe care nu i-au văzut de 40 de ani”, a spus doctorul Cătălin Cîrstoveanu.

    Tot acesta spune că semne de întrebare ar trebui să ridice şi medicamentele folosite în România, care au efecte mult mai slabe decât cele din străinătate.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

     

  • Trei antreprenori români au investit 300.000 de euro într-o clinică stomatologică

    Trei antreprenori români au deschis Dental Medical, o clinică stomatologică utilată cu echipamente de ultimă generaţie, în urma unei investiţii care a depăşit 300.000 de euro.

    Ei au implementat în planul de funcţionare al clinicii un concept nou în România, stomatologia interdisciplinară, în care medicii de top ai Dental Medical, implicaţi în tratamentul general al pacienţilor, evaluează în echipă şi decid, de comun acord, toate intervenţiile ulterioare.

    Cei trei specialişti, Răzvan Daraban, antreprenor şi doctor în ştiinţe economice cu experienţă vastă în coordonarea proiectelor medicale, Virgil Pop, inginer-antreprenor cu 10 ani de experienţă în managementul clinicilor stomatologice, şi Anca Temelcea, doctor în ştiinţe medicale şi lector la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, au creat pentru această clinică strategii de reducere a timpilor alocaţi tratamentelor, precum şi a perioadei de aşteptare pentru fiecare client, la sub cinci minute.

    “Noi ne diferenţiem de un cabinet obişnuit prin faptul că oferim servicii stomatologice integrate. Avem un centru de radiologie în care am investit 70.000 de euro pentru ca pacienţii să nu fie nevoiţi să facă drumuri în plus. Pacientul este preluat de către unul din cei doi medici coordonatori care stabileşte, de principiu, planul de tratament. În toate etapele terapiilor stomatologice, medicii implicaţi în tratamentul general al unui pacient discută şi decid asupra evouţiei ulterioare. Timpul pe care pacientul îl va petrece în cabinetul nostru stomatologic se reduce la jumătate”, explică Virgil Pop.

    „Cabinetele sunt gândite să respecte un regim strict aseptic. Din camera de sterilizare se intră direct în fiecare cabinet, fără să se treacă prin zonele de aşteptare, aspect ignorat de majoritatea celorlaltor clinici şi cabinete. Avem propriul aparat de sterilizare a instrumentelor, pentru a avea garanţia că procesul de dezinfectare respectă cele mai stricte norme”,  spune şi Răzvan Daraban.