BusinessMagazin

Tag: organizare

  • Ce venituri a avut agenţia de travel a Bisericii anul trecut în comparaţei cu cele mai mari agenţii de turism din România

    Agenţia de travel a Bisericii, Basilica Travel, a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) în 2016 şi cu un profit net de peste 1,5 milioane de lei (peste 333.000 de euro), potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Finanţe. În 2015, agenţia a avut o cifră de afaceri de peste 920.000 de euro şi un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei. Afacerea Bisericii a crescut de la an la an, iar numărul mediu de angajaţi pe anul trecut a fost de 49.

    Spre comparaţie, Happy Tour a avut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro anul trecut şi un profit net de 1,2 milioane de euro. Christian Tour a avut afaceri de aproape 6,5 milioane de euro şi un profit net de peste 785.000 de euro, iar Paravion a avut o cifră de 1,7 milioane de euro şi cu pierderi de peste 320.000 de euro.

    Potrivit unui comunicat de presă emis de agenţia de pelerinaj/travel, veniturile sunt folosite pentru activităţi pastorale şi sociale ale Bisericii. “Agenţia de pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române este organizată  ca societate comercială potrivit legislaţiei române şi europene în vigoare, cu autorizare de funcţionare şi brevet din partea Ministerului Turismului, fiind plătitoare exemplară de taxe şi impozite, inclusiv de TVA, ca şi celelalte agenţii de turism din România. Diferenţa faţă de alte agenţii de turism constă în faptul că veniturile realizate de BASILICA TRAVEL sunt folosite exclusiv pentru opera culturală, pastorală şi social-filantropică a Bisericii”, se arată în comunicat.

     

     

  • Ce venituri a avut agenţia de travel a Bisericii anul trecut în comparaţei cu cele mai mari agenţii de turism din România

    Agenţia de travel a Bisericii, Basilica Travel, a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) în 2016 şi cu un profit net de peste 1,5 milioane de lei (peste 333.000 de euro), potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Finanţe. În 2015, agenţia a avut o cifră de afaceri de peste 920.000 de euro şi un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei. Afacerea Bisericii a crescut de la an la an, iar numărul mediu de angajaţi pe anul trecut a fost de 49.

    Spre comparaţie, Happy Tour a avut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro anul trecut şi un profit net de 1,2 milioane de euro. Christian Tour a avut afaceri de aproape 6,5 milioane de euro şi un profit net de peste 785.000 de euro, iar Paravion a avut o cifră de 1,7 milioane de euro şi cu pierderi de peste 320.000 de euro.

    Potrivit unui comunicat de presă emis de agenţia de pelerinaj/travel, veniturile sunt folosite pentru activităţi pastorale şi sociale ale Bisericii. “Agenţia de pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române este organizată  ca societate comercială potrivit legislaţiei române şi europene în vigoare, cu autorizare de funcţionare şi brevet din partea Ministerului Turismului, fiind plătitoare exemplară de taxe şi impozite, inclusiv de TVA, ca şi celelalte agenţii de turism din România. Diferenţa faţă de alte agenţii de turism constă în faptul că veniturile realizate de BASILICA TRAVEL sunt folosite exclusiv pentru opera culturală, pastorală şi social-filantropică a Bisericii”, se arată în comunicat.

     

     

  • Cum încearcă marii jucători din industria tutunului să combată regulile antifumat

    Traducere după Reuters

    Organizatorii nu i-ar fi dorit acolo, dar cu toate acestea executivi din companii precum Japan Tobacco International (JTI) sau British American Tobacco (BAT) stau la rând pentru a prinde un loc în sală. Un singur nume mare lipseşte: Philip Morris International (PMI). Un reprezentant al companiei le-a declarat celor de la Reuters că nimeni din companie nu a fost prezent pentru că se ştia că nu sunt doriţi acolo.

    Dar adevărul era altul: angajaţi ai Philip Morris erau de fapt în New Delhi, dar se cazaseră la un hotel aflat la o oră de locul desfăşurării conferinţei. Philip Morris urma să ţină mai multe întâlniri secrete cu delegaţi ai Vietnamului şi cu alţi membri participanţi la conferinţă.

    Scopul acestor activităţi făcute pe ascuns: Convenţia OMS pentru controlul tutunului (Fraework Convention on Tobacco Control – FCTC), un tratat ce avea ca menire reducerea consumului global de tutun. Cei de la Reuters au aflat că Philip Morris derulează o campanie pentru a slăbi şi chiar bloca părţi ale tratatului.

    Într-un document intern, angajaţi ai companiei spun că în primă fază au susţinut intrarea în vigoare a tratatului, dar că acesta a deviat de la scopul său iniţial, fiind influenţat de ”extremişti antifumat“. Alte documente confidenţiale şi o serie de interviuri cu actuali şi foşti angajaţi ai Philip Morris dezvăluie o campanie ce se întinde în America, Africa şi Asia, fiind una dintre cele mai mari acţiuni de lobby din istorie.

    Datând încă din 2009, miile de pagini pe care Reuters le-a făcut publice includ e-mailuri între directori, prezentări în PowerPoint, planuri de lobby la nivel naţional sau analize de piaţă; luate la un loc, toate aceste documente prezintă o companie care şi-a propus să limiteze pe cât posibil efectele tratatului anti-fumat.

    Cei de la Philip Morris spun că nu este nimic în neregulă dacă directori ai companiei intră în contact cu oficiali ai altor guverne. ”Fiind vorba de o organizaţie ce activează pe o piaţă extrem de reglementată, discuţiile cu autorităţile fac parte din businessul de zi cu zi“, a declarat Tony Snyder, vicepreşedinte de comunicare al Philip Morris. ”Faptul că Reuters a intrat în posesia unor e-mailuri dintre noi şi reprezentanţi ai guvernelor nu înseamnă că acele interacţiuni au fost nepotrivite“, a fost poziţia oficială a companiei.

    Într-o serie de interviuri realizate în Europa şi Asia, directorul de relaţii corporate Andrew Cave a spus că angajaţii companiei au instrucţiuni stricte de a respecta politicile de conduită ale companiei şi legile în vigoare pe pieţele unde Philip Morris activează.

    UN TRATAT VITAL

    Atunci când membrii FCTC se întâlnesc, vieţi omeneşti stau în balanţă. Deciziile luate în ultimii 10 ani la conferinţa organizată de OMS includ, printre altele, interdicţiile de a fuma în spaţii publice – poziţie care a salvat până în prezent milioane de vieţi, potrivit cercetătorilor de la Georgetown University Medical Center. Între 2007 şi 2014, peste 53 de milioane de oameni din 88 de ţări au renunţat la fumat ca urmare a măsurilor anti-fumat impuse în statele respective. Potrivit aceluiaşi studiu, publicat în decembrie 2016, 22 de milioane de decese cauzate de tutun vor fi evitate datorită măsurilor din tratat.

    Cu toate acestea, OMS susţine că tutunul rămâne cea mai importantă cauză de deces ce poate fi prevenită; analiştii organizaţiei susţin că numărul deceselor cauzate de tutun va ajunge, până în 2030, la 8 milioane anual, cifră mai mare faţă de cea din prezent – 6 milioane anual.

    A existat o stare de euforie atunci când tratatul a fost semnat, în 2003. El a intrat în vigoare în 2005, făcând posibile o serie de măsuri ce păreau până atunci radicale, aşa cum ar fi localurile în care accesul fumătorilor e interzis. În jur de 90% din statele lumii s-au alăturat tratatului; o absenţă importantă se consemnează în cazul Statelor Unite, care au semnat tratatul dar nu l-au ratificat încă.

    Tratatul a convins zeci de state să mărească taxele şi accizele pe produsele din tutun, să aprobe legi naţionale care să interzică fumatul în spaţii publice sau să impună mărirea dimensiunilor semnelor de avertizare de pe pachetele de ţigări. Reprezentanţi ai ţărilor care au semnat tratatul se întâlnesc o dată la fiecare doi ani pentru a stabili noi reguli sau pentru a le întări pe cele existente.

    Spre exemplu, au trecut 5 ani de când Australia a devenit primul stat ce a obligat producătorii de ţigări să folosească acelaşi timp de ambalaj, dar lupta împotriva fumatului e încă plină desfăşurare.

  • Despre jurnalişti, demnitari şi lucrurile care trebuie învăţate

    Prima parte, aţi anticipat corect, este cea reală. Din păcate, interesul nostru nu a fost recompensat cu unul pe măsură din partea celeilalte părţi. Şi spun ”din păcate“ pentru că trăiesc cu convingerea că oameni care vizitează în mod constant târguri, expoziţii sau diverse alte manifestări de amploare pot oferi un feedback cel puţin util. Doru Mihail Dediu, şeful delegaţiei române la Expo 2017 nu a fost însă de aceeaşi părere; deşi jurnaliştii i-au solicitat să răspundă la câteva întrebări, el a preferat să stea deoparte.

    Cel care a binevoit să dea curs invitaţiei noastre a fost ambasadorul României la Kazahstan, Cezar Manole Armeanu, care a putut să-şi rupă mai mult de câteva minute din program pentru a explica, cu subiect şi predicat, ce caută România la cel mai mare eveniment de profil din lume.

    Dincolo de frustrările (uneori) aferente meseriei, principala problema este însă modul în care România şi-a planificat prezenţa la acest eveniment.

    Sunt alte state care nu investesc neapărat mai mult în astfel de evenimente, dar o fac într-un mod mai inteligent. Sigur, expoziţia de la Astana nu va aduce mari beneficii de imagine sau brand awareness de ţară, fiind acceptabilă din acest punct de vedere strategia de a ”dedica“ standul specialiştilor. Şi chiar dacă organizatorii vor să folosească scuza asta pentru modul general de organizare, greşelile de execuţie nu pot fi trecute cu vederea. Cum se poate ca macheta laserului de la Măgurele să nu funcţioneze? Cum este posibil ca ea să ajungă stricată la Astana şi, cel mai important, cine este responsabil pentru toate aceste stângăcii?

    Sunt întrebări care vor rămâne, cel mai probabil, fără răspuns. Mai mult, sunt întrebări care vor fi puse şi la următorul eveniment de anvergură la care România va lua parte – e o posibilitate ce s-a transformat, de-a lungul anilor, într-o certitudine.

    Aş vrea să fiu cât se poate de clar, pentru că nu acuz pe nimeni de rea-voinţă, ci pur şi simplu de incompetenţă: standul României, având o suprafaţă de 370 de metri pătraţi, a fost realizat în jurul laserului de la Măgurele. Macheta laserului, care trona în mijlocul încăperii, nu funcţiona; pe ecranul din camera alăturată rulau imagini la o calitate sub orice critică, preluate probabil din arhiva TVR, câteva din celebrele spoturi de promovare a României sub motto-ul Vizitaţi Grădina Carpaţilor – şi acestea la o calitate mult prea mică – şi spoturile uneia dintre companiile partenere, care a înţeles că propria imagine nu e un lucru de care să-ţi baţi joc. Aceste din urmă spoturi erau filmate la calitate bună, aşa cum trebuie să fie un clip de promovare – indiferent de subiectul promovat. Tot la intrarea în stand, pe nişte rafturi de lemn, organizatorii aşezaseră vreo 10 sticle de vin; principala atracţie a pavilionului, singurul loc la care lumea chiar stătea la coadă era consola de VR pregătită de aceeaşi companie parteneră. Nu o să vorbesc despre celelalte standuri, pentru că nu are rost, dar o să spun doar că lumea nu prea se înghesuia la noi.

    E o imagine pe care am tot văzut-o, chit că vorbim de târguri de tehnologie sau de turism. E o imagine pe care România încearcă să o acopere cu scuze sau cu tot felul de explicaţii. Realitatea e însă că statul – aşa cum companiile au făcut-o deja – trebuie să înţeleagă că imaginea e de multe ori mai importantă decât conţinutul. Luaţi, dacă vreţi, un exemplu din turism: în vreme ce la noi cascada Bigăr, cunoscută pentru frumuseţea ei, a stat ani de-a rândul ascunsă, fără vreun semn care să direcţioneze vizitatorii, alţii transformă un morman de pietre într-o atracţie turistică care aduce zeci sau sute de mii de euro în fiecare an. Nu mă credeţi pe cuvânt! Petreceţi o săptămână în Creta şi o să înţelegeţi despre ce vorbesc.

  • O petrecere în bijuterii

    Colecţia conţine peste 100 de piese încadrate în trei categorii: Festa dell’Infanzia, Festa della Principesa şi Festa della Tradizione, printre care se numără un colier care pare format din baloane de acvamarine, smaralde, ametiste, diamante rotunde şi turmaline roz, o broşă din aur roz cu rubine şi diamante ce închipuie o îngheţată pe băţ, un inel cu un mic tort din aur roz cu calcedonii, agate, rubine, smaralde şi diamante ori un colier de platină cu turmaline, rubelite, ametiste şi diamante, care amintesc de ardeii iuţi care se atârnă în sudul Italiei pentru noroc.

  • O petrecere în bijuterii

    Colecţia conţine peste 100 de piese încadrate în trei categorii: Festa dell’Infanzia, Festa della Principesa şi Festa della Tradizione, printre care se numără un colier care pare format din baloane de acvamarine, smaralde, ametiste, diamante rotunde şi turmaline roz, o broşă din aur roz cu rubine şi diamante ce închipuie o îngheţată pe băţ, un inel cu un mic tort din aur roz cu calcedonii, agate, rubine, smaralde şi diamante ori un colier de platină cu turmaline, rubelite, ametiste şi diamante, care amintesc de ardeii iuţi care se atârnă în sudul Italiei pentru noroc.

  • Donald Trump a cerut o excepţie pentru a putea angaja mai mulţi lucrători străini pentru Mar-a-Lago, deţinută de el, pentru organizarea săptămânii “Made in America”

     Aceştia ar urma să primească vize H-2B, acordate străinilor care vor slujbe pe care americanii nu sunt dispuşi să le facă.

    Angajaţii ar urma să lucreze din octombrie până în mai. Recent, Preşedintele Trump a mprit limita de vize H-2B cu 15,000.

    Decizia este cât se poate de ciudată având în vedere că Trump promovează produsele americane, muncitorii americani şi este impotriva străinilor care vin în SUA.

    În urmă cu câteva luni a ieşti la iveală faptul că majoritatea angajaţilor Mar-a-Lago erau străini, iar printre aceştia mulţi erau şi români.

  • Un supravieţuitor al celui de-al doilea Război Mondial, în vârstă de 97 de ani, este proaspăt ABSOLVENT de liceu

    “Mă simt foarte bine … a trebuit să aştept mult timp pentru asta, dar am reuşit”, a declarat Charles Leuzzi pentru WPVI.

    După ce a fost forţat să renunţe la liceu pentru a-şi susţine familia în timpul adolescenţei, Leuzzi a spus că a fost împins de circumstanţe să intre în luptă în cadrul celui de-al doilea război mondial.
    Charles Leuzzi, un veteran decorat cu două inimi purpurii şi patru medalii de bronz, a adăugat la colecţia sa o diplomă de liceu.

    Districtul şcolar din Philadelphia i-a dat duminică diploma de onoare în timpul unui eveniment special, unde a fost înconjurat de familie şi prieteni.
    Când a fost întrebat dacă merge la facultate, bâtrânul a spus pentru WPVI: “Da, aş merge, nu am altceva de făcut”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, poartă pentru Asia

    Expo Astana 2017, desfăşurat în perioada 10 iunie – 10 septembrie, reuneşte participanţi din 114 ţări şi le prezintă vizitatorilor cele mai noi soluţii în domeniul energiei – cu precădere cel al energiei curate. Sub sloganul „Future Energy”, evenimentul reprezintă şi un bun prilej pentru întâlniri la nivel înalt între oficiali ai statelor, companii şi marii jucători de pe piaţa globală de energie.

    România este şi ea prezentă la eveniment, aşa cum a fost la toate expoziţiile mondiale organizate sub egida Biroului Internaţional pentru Expoziţii din 1989 până în prezent. Şi chiar dacă nu am reuşit să vizitez foarte multe dintre standurile desfăşurate pe cele 25 de hectare ale expoziţiei, trebuie să menţionez – aşa cum am făcut-o parcă de prea multe ori – că se putea mai bine.

    Revenind la Expo Astana 2017, ce precede expoziţia universală de la Dubai din 2020, care va dura şase luni, responsabilii au anunţat că au vândut în prima lună peste 1,8 milioane de bilete de acces, iar numărul vizitatorilor a depăşit 921.000; dintre aceştia, peste 130.000 au fost străini, reprezentând aproximativ 14% din numărul total al vizitatorilor. Statele participante au organizat până în prezent peste 1.000 de evenimente culturale. La jumătatea lunii iulie, organizatorii i-au urat bun venit vizitatorului cu numărul 1.000.000.

    Pentru a facilita accesul, Kazahstanul a ridicat unilateral vizele pentru 45 de state, majoritatea din Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), dar şi pentru Monaco, Malaysia, Singapore şi Emiratele Arabe Unite. Pe durata expoziţiei, cei doritori pot intra în Kazahstan fără viză pentru o perioadă de 30 de zile. În ceea ce priveşte organizarea expoziţiei, Kazahstanul a construit 14 pavilioane internaţionale, patru pavilioane tematice, trei pavilioane comerciale, pavilionul naţional al Kazahstanului, dar şi Palatul Energiei şi Sala Congresului. Costurile s-au ridicat la peste 1 miliard de dolari, dar ceea ce surprinde este rapiditatea cu care un teren arid a fost transformat într-un uriaş centru expoziţional: doi ani.

    După terminarea expoziţiei, clădirile şi pavilioanele vor fi transformate într-un centru de afaceri care va avea spaţii de birouri şi un parc de cercetare; actualele spaţii de parcare şi zonele de servicii se vor transforma în cartiere de locuinţe.

    Pentru a afla mai multe despre legăturile dintre România şi Kazahstan, dar şi despre cât de importantă e prezenţa României la un astfel de eveniment, am stat de vorbă cu Cezar Manole Armeanu, ambasadorul României în Kazahstan.

    UN PARTENERIAT STRATEGIC

    „Potrivit statisticilor de la stand, ne vizitează zilnic între 1.200 şi 1.500 de persoane, ceea ce înseamnă foarte mult. Acest lucru denotă interes atât din partea publicului kazah, cât şi din partea reprezentanţilor celorlalte state vizavi de laserul pe care România îl prezintă la această manifestare”, a declarat ambasadorul Cezar Armeanu, care a preluat funcţia în luna aprilie. „Este clar că reprezintă un interes major pentru specialiştii din alte ţări să viziteze şi să vadă această machetă a laserului. Mai mult decât atât, pe parcursul acestui eveniment, de-a lungul celor 92 de zile, am organizat împreună cu colegii din ţară 16 misiuni economice. Faptul că celelalte standuri sunt mai viu colorate sau mai atractive, faptul că au biciclete sau televizoare care prezintă tot felul de imagini nu înseamnă că sunt de mai mare interes pentru specialiştii prezenţi la expoziţie. Este foarte tehnică prezenţa românească, acesta fiind conceptul ales de comisia responsabilă.”

    El se referă la proiectul laserului ELI-NP de la Măgurele, care este elementul central al pavilionului ţării noastre la Expo Astana 2017. În pavilionul de 370 de metri pătraţi, atenţia a fost însă îndreptată mai ales către simulatorul de VR, care le permite vizitatorilor să facă o plimbare de-a lungul platformei de la Petromidia.

  • Cum câştigă un puşti de 15 ani 50.000 de lire sterline pe an. A pornit doar cu 5 lire şi în prezent are 11 angajaţi

    A început cu doar 5 lire sterline, iar acum cifra de afaceri săptămânală a lui Nathan este în valoare de 1.150 lire. El a povestit că ideea i-a venit în timpul unei discuţii cu un milionar ce a participat la un program program de dezvoltare organizat de şcoala sa, care i-a sfătuit pe elevi cum să facă bani şi cum să muncească din greu. „De şapte ani de zile mergeam pe drumul greşit, iar apoi a apărut acest tip, pe care îl cheamă Carl. Şi atunci mi-am dat seama că vreau să fiu ca el”, a declarat tânărul. În aceeaşi zi Nathan a făcut primii paşi spre dezvoltarea afacerii care astăzi se numeşte Walking Talking Shop- a început să cumpere şi să vândă dulciuri colegilor săi. A angajat un prieten pentru a-l ajuta să vândă lucrurile în primul an, în timpul pauzelor, după care mica sa afacere s-a extins continuu. Ulterior, Nathan a angajat 10 persoane pentru a-l ajuta cu vânzările.

    El a declarat jurnaliştilor că mulţi elevi făceau comenzi de diferite dulciuri prin intermediul Snapchat şi apoi îşi ridicau produsele în timpul pauzei. Însă şcoala a aflat despre această afacere şi i-a cerut lui Nathan să oprească vânzările. Dacă ar fi continuat să facă 230 de lire pe zi, ar fi ajuns 50.000 de lire sterline într-un an. „ Voi începe să investesc în diferite lucruri,  nu pot să vând dulciuri pentru tot restul vieţii mele. Aş vrea să devin broker de acţiuni. Planul meu e să devin milionar”, povesteşte băiatul. Nathan a recunoscut că a cheltuit mult din ce a câştigat, dar a reuşit să economisească 5.000 de lire sterline.

    Mama lui, Sharon, de 43 de ani, care lucrează în industria transporturilor, a spus că unul dintre motivele pentru care Nathan a început să facă afaceri era dorinţa lui de a face bani înainte de a putea fi angajat în mod legal. „A fost dezamăgit când nu şi-a putut găsi un loc de muncă fiindcă toţi îl îndrumau să se întoarcă peste câţiva ani. Dar sunt foarte mândră de abilităţile sale antreprenoriale, E un copil foarte talentat”, a decarat aceasta.