BusinessMagazin

Tag: ocupare

  • Un elev român de 12 ani a creat un robot cu care a ocupat locul 2 la o competiţie internaţională

    Elevul a creat un robot capabil să monitorizeze nivelul de CO2 dintr-o sală de clasă şi poate să şi anunţe profesorul în cazul în care nivelul depăşeşte limitele acceptate, potrivit startupcafe.ro.

    Competiţia are ca scop îcurajarea tinerilor cu vârste cuprinse între 10-17 ani să se afirme în domeniul economic digital şi să demonstreze tuturor de ce sunt în stare.

    Premiaţii din categoria 10-13 ani sunt Giulio Muratori din Italia (locul 1) şi Andrei Covaci din România (locul al 2-lea), în timp ce la categoria 14-17 ani, competiţia a fost câştigată de Aoife Kearins din Irlanda, locul 2 fiind ocupat de Roland Horvath din Ungaria.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragoş Damian, director general Terapia Ranbaxy

    Executivul a revenit în cadrul companiei după doi ani în care a ocupat poziţia de director general al Zentiva, alt mare producător de generice.

    Dragoş Damian a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca şi şi-a început cariera în industria farmaceutică în 1993, în cadrul companiei Roche, unde a promovat rapid până la poziţia de medical manager. Între 1999 şi 2004 a avansat din postura de country manager conducând reprezentanţa Menarini/Berlin Chemie, apoi a fost cooptat de Terapia, unde a ocupat pe rând poziţia de director comercial, respectiv CEO, odată cu preluarea companiei Terapia de către grupul Ranbaxy.

    Pe lângă producerea medicamentelor generice, compania pe care o conduce cuprinde şi unităţi de cercetare şi dezvoltare, laboratoare de calitate, de farmacovigilenţă, de studii clinice şi de bioechivalenţă.

  • Cum să scrii un mail astfel încât chiar şi cei mai ocupaţi oameni să-ţi răspundă

    Keith Ferrazzi, autor al cărţii bestseller “Never Eat Alone”, a dezvăluit pentru Business Insider tacticile şi tehnicile care au funcţionat pentru el.

    1. Subiectul trebuie să fie clar şi să-i capteze atenţia cititorului

    Subiectul mailului trebuie să fie clar şi să incite cititor la acţiune. “Gândeşte-te care este punctul forte – fie o cunoştiinţă pe care o aveţi în comun, fie ai o propunere unică”

    2. Trimite mailul fie la începutul zilei, fie la finalul zilei de muncă.

    În timpul orelor de muncă persoana respectivă s-ar putea să fie ocupată şi să nu citească mailurile, aşadar trimite fie la primele ore, fie la finalul zilei când probabilitatea ca aceştia să citească mailul creşte.

    3. Mesajul trebuie să fie scurt.

    Conţinutul trebuie să aibă o structură clară şi o lungime care să se încadreze într-un ecran de computer. Înainte de a intra în detalii, prezintă ideea principală a mesajului pentru ca destinatarul să ştie la ce să se aştepte de la email-ul tău.

    4. Faceţi un apel la acţiune

    “Cererea ta trebuie să fie clară şi uşor de înţeles”. Aşadar în loc să folosiţi expresii vagi precum “mi-ar plăcea să bem o cafea cândva sau să te sun” oferă date clare când puteţi stabili o întâlnire şi cât timp va dura aceasta.

    5. Citeşte mailul cu voce tare

    Citeşte cu voce tare astfel încât să nu se strecoare greşeli şi să îţi dai seama cum sună ceea ce ceri

    6. Verifică mailul pentru greşeli

    E bine ca mailul să nu conţină greşeli de exprimare sau gramatică. Altfel rişti să pari neprofesionist. 

    Zilnic se trimit sute de miliarde de emailuri, iar unii dintre voi petreceţi mai mult timp în inbox decât făcând altceva. Totuşi nu toate emailurile primesc şi răspunsuri. Cum să scrii un mail astfel încât chiar şi oamenii foarte ocupaţi să-ţi răspundă?

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Miroslav Majoros, CEO Telekom România

    El a preluat funcţia de la Nikolai Beckers, care s-a ocupat de integrarea operaţională a foştilor operatori Cosmote şi Romtelecom şi a administrat trecerea grupului la brandul Telekom.

    În perioada 1994 – 2002, Miroslav Majoroš a lucrat pentru IBM Slovacia, ajungând în poziţia de director general, iar din 2000 până în 2002 a deţinut această poziţie atât pentru IBM Cehia, cât şi pentru IBM Slovacia.

    Majoroš a absolvit Facultatea de Electronică şi Informatică din cadrul Universităţii Slovace de Tehnologie din Bratislava.

    Grupul Telekom România are afaceri anuale de aproximativ un miliard de euro şi este cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonia fixă, al doilea operator de pe segmentele de servicii de televiziune şi internet fix şi numărul trei de pe piaţa de telefonie mobilă.

  • Jean Baptiste Dernoncourt conduce un business cu afaceri de miliarde de lei

    Dernoncourt a venit în România de mai bine de patru ani, iniţial ocupând funcţia de CFO al Carrefour. Anterior, el a lucrat tot pentru francezi, timp de mai bine de cinci ani, atât în Franţa, cât şi în China.

    Înainte de a se angaja la Carrefour, a dobândit experienţă în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală Deloitte, ultima funcţie ocupată fiind senior auditor. Jean Baptiste Dernoncourt a absolvit Şcoala de Business ESCP Europe.

    La finalul lunii decembrie 2015, Carrefour a anunţat că a preluat operaţiunile locale ale Billa România într-o tranzacţie evaluată la circa 100 de milioane de euro. Aceasta a devenit cea de-a treia mare tranzacţie din retailul românesc, după Auchan – Real (peste 250 milioane de euro) şi Lidl – Plus Discount (peste 200, potrivit estimărilor).

    După această mutare, Carrefour are afaceri totale de aproape 8 miliarde de lei şi peste 275 de magazine sub mai multe formate. În ceea ce priveşte numărul total de salariaţi ai Carrefour (inclusiv angajaţii preluaţi de la Billa România), acesta a depăşit 13.000.

  • Sony numeşte un nou Commercial Cluster Head pentru România şi Republica Moldova

    Lucian Rădulescu, care deţine în prezent funcţia de Cluster Head şi care a condus activitatea Sony în România şi Republica Moldova în ultimii 5 ani, va ocupa poziţia de Country Head Sony Polonia, începând cu 1 mai 2017.

    Gheorghe Mareş s-a alăturat echipei Sony România în anul 2000 şi a fost responsabil de coordonarea proceselor de business pentru Sony România şi Republica Moldova (2000-2010), dar şi de dezvoltarea canalelor locale de parteneri Sony (2010-2012). Din 2012, deţine funcţia de National Sales Manager în cadrul Sony România şi Republica Moldova.

    Sony a înregistrat în anul fiscal încheiat la 31 martie 2016 vânzări consolidate de aproximativ 72 de miliarde de dolari.
     

  • Cine sunt moştenitorii lui Richard Branson şi cu ce se ocupă ei

    Probabil că ei vor fi nevoiţi să împartă averea pe care o vor moşteni de la tatăl lor, dar acest lucru nu ar trebui să fie o problemă, în contextul în care grupul Virgin are peste 400 de companii, Sam este căsătorit cu o actriţă, descendentă a unei familii regale din Regatul Unit, Isabella Calthorpe. Holly este medic şi a lucrat în organizaţia caritabilă a grupului Virgin, ajutând compania să pună bazele unor clinici în Africa.

    Richard Branson are o avere netă de mai mult de 5 miliarde de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes. Îşi petrece majoritatea timpului într-un complex de lux în Insulele Virgine Britanice, pe care l-a cumpărat cu 180.000 de dolari în 1978.


     

  • Cum arată birourile din New York ale companiei L’Oreal – GALERIE FOTO

    „L’Oréal este o companie veche de 108 de ani, dar cu spiritul unui start-up. Nu ne-am oprit din a ne reinventa şi transforma pe noi înşine, iar pentru noi Hudson Yards reprezintă reinventarea Manhattan-ului”, spune Frédéric Rozé, preşedinte şi CEO al L’Oreal SUA.

    Cu excepţia vederii incredibile de 360 de grade a oraşului, noua locaţie are şi alte avantaje majore pentru angajaţi, printre care un salon de unghii, un salon propriu de înfrumuseţare, o cafenea care ocupă un etaj întreg, dar şi o terasă în aer liber, unde angajaţii sunt bineveniţi să lucreze atunci când vremea le permite.

     

  • Cum arată birourile din New York ale companiei L’Oreal – GALERIE FOTO

    „L’Oréal este o companie veche de 108 de ani, dar cu spiritul unui start-up. Nu ne-am oprit din a ne reinventa şi transforma pe noi înşine, iar pentru noi Hudson Yards reprezintă reinventarea Manhattan-ului”, spune Frédéric Rozé, preşedinte şi CEO al L’Oreal SUA.

    Cu excepţia vederii incredibile de 360 de grade a oraşului, noua locaţie are şi alte avantaje majore pentru angajaţi, printre care un salon de unghii, un salon propriu de înfrumuseţare, o cafenea care ocupă un etaj întreg, dar şi o terasă în aer liber, unde angajaţii sunt bineveniţi să lucreze atunci când vremea le permite.

     

  • Închisorile din România sunt suprapopulate, în timp ce în alte ţări se inchid din lipsa infractorilor

    Închisoarea Bastøy, din Norvegia, este considerată una dintre cele mai bune din lume, oferind deţinuţilor confort, libertate şi sprijin social pentru a deprinde valorile morale necesare transformării în cetăţeni onorabili. Rezultatul: doar 16% dintre deţinuţi au recidivat.

    În ultimele două decenii, ţările nordice au investit sute de milioane de euro în modernizarea vechilor penitenciare sau în construirea unor noi clădiri în care să îi încarcereze pe cei care au încălcat legea. În Norvegia, de exemplu, o insulă a fost transformată cu totul într-un centru de detenţie, dar nu are scopul de a-i încarcera pe infractori, ci de a-i reabilita şi a-i transforma în cetăţeni onorabili.

    Închisoarea Bastøy se află pe o insulă de 2,6 kilometri pătraţi, la o distanţă de aproximativ 75 de kilometri de Oslo, capitala Norvegiei. Este cel mai mare centru de detenţie, din categoria celor de minimă securitate, din Norvegia. Iar principiul după care funcţionează nu este acela al ,,închiderii deţinuţilor”, ci mizează pe încredere, sprijin uman şi liberate.

    “Scopul nostru nu este sa umilim sau sa pedepsim crunt oamenii care au încălcat legea, ci să-i schimbăm. Care ar fi urmările pedepsei, în afara faptului că ne întoarcem la o latură primitivă a umanităţii?”, spunea în 2012, în cadrul unui reportaj realizat de o televiziune din Germania, Arne Kvernvik Nilsen, fostul director al închisorii.

    Deţinuţii de pe insula Bastoy pot pleca la muncă, folosind feribotul, în fiecare dimineaţă, condiţia fiind ca seara să se întoarcă înainte de ora 20:00. Iar cei care rămân pe insulă fie participă la activităţi educative, fie desfăşoară activităţi agricole sau tehnice. În timpul liber deţinuţii pot pescui, pot juca tenis sau practica echitaţie. Gardienii nu sunt înarmaţi şi participă cot-la-cot cu deţinuţii la activităţile desfăşurate de aceştia, chiar şi masa o iau împreună. Iar cei care nu sunt mulţumiţi de mâncarea primită îşi pot cumpăra de la supermarket-ul închisorii produsele dorite pentru a-şi prepara, la bucătărie, propria mâncare.

    Acest centru de detenţie pune accentul pe însuşirea unor valori morale de către deţinuţi, menite să îi ajute să nu mai repete infracţiunea care i-a adus în închisoare. De asemenea, pot deprinde o meserie precum cea de mecanic, tâmplar, cofetar sau bucătar, care să îi ajute să îşi găsească uşor un loc de muncă după ce îşi vor ispăşi condamnarea. Iar cei care îi sprijină să deprindă aceste cunoştinţe sunt tocmai gardienii, care nu au neapărat rolul de a-i păzi pe deţinuţi, ci mai degrabă de a-i călăuzi să redevină cetăţeni onorabil. De aceea, numărul gardienilor este aproape egal cu cel al deţinuţilor, astfel încât fiecare persoană încarcerată să aibă propriul aşa-zis “coordonator”.

    “Cred că treaba mea ca guvernator al închisorii Bastoy, cel mai bun lucru pe care îl pot face este să pot reintroduce un om în societate după ce l-am pregătit cu adevărat pentru a fi un bun membru al societăţii. Ceea ce facem noi aici nu este magie. Facem lucruri normale, cu oameni normali. În Norvegia nu sunt dezbateri cu privire la a organiza Bastoy aşa cum o facem, sau să o facem mai strictă. Cred că toţi, de la stânga la dreapta, acceptă că aşa facem noi lucrurile. Şi funcţionează! Cred că dacă întrebăm un om obişnuit ce fel de vecin vrea, dacă va avea un fost puşcăriaş ca vecin, vrea un deţinut care a stat într-o închisoare de maximă siguranţă 10 ani fără a fi învăţat cum să fie un bun vecin, sau vrea un vecin care să fi stat câţiva ani într-o închisoare cum e Bastoy? Cred că toată lumea va dori un deţinut eliberat din Bastoy decât dintr-o închisoare obişnuită”, spunea directorul închisorii Bastoy în cadrul unui documentar realizat în 2014 de Noemi Veronika Szakonyi şi Mate Artur Vincze.

    Ca urmare a acestei politici de “umanizare” a deţinuţilor, rata de recidivă a celor încarceraţi la Bastoy a scăzut enorm, iar, în prezent doar 16% dintre cei care şi-au ispăşit pedeapsa aici au comis o nouă infracţiune după ce au fost puşi în libertate.

    Iar Bastoy nu este singura închisoare “umană” a norvegienilor. Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR – CH) a realizat mai multe reportaje în centre de detenţie din Norvegia, arătând condiiţile oferite deţinuţilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info