BusinessMagazin

Tag: oameni

  • Catastrofă la graniţa cu România: Moartea şi degradarea sunt omniprezente. Oraşe întregi părăsite, obloanele trase, lacăte la uşi. Ţara vecină care moare şi dispare

    În Bulgaria rurală moartea şi degradarea sunt omniprezente. În sate, chiar şi în cele din apropierea marilor oraşe, şiruri întregi de case stau părăsite de-a lungul străzii principale. Obloane trase, lacăte la uşi, perdele în geam, în cazurile fericite. Altfel, locuinţe în paragină, gata să se prăbuşească, camere devastate, grădini năpădite de bălării şi copaci invazivi. Hameiul sălbatic sufocă pomii fructiferi. În Bulgaria rurală, mor până şi bisericile.

    Mor şi cimitirele – nu mai există morţi care să fie îngropaţi. Satele au fost pline de viaţă odată, mărturie stau pieţele lor mari şi deschise, flancate cu magazine mixte – acum pustii –, căminele culturale şi impozantele clădiri administrative. Oamenii satului sunt doar amintiri, ce te ţintuiesc cu privirea de peste tot, de pe afişele comemorative lipite pe panouri, pe uşi, pe garduri, pe geamurile fostelor magazine, pe stâlpi, prin staţiile de autobuz.

    Cei câţiva săteni rămaşi îşi fac de lucru pe la câmp, pe la câte vreo Lada antică, dar încă funcţională, iar când nu au de lucru te privesc curios, pe tine, un străin, din cârciuma sărăcăcioasă ce ţine loc de inima satului.

    Devin prietenoşi când te prinzi la joacă cu pisicile care au luat locul oamenilor. Pisicile sunt omniprezente, la fel ca afişele cu feţele morţilor. Noaptea se aud din toate părţile şacalii, făpturi ale singurătăţii, temătoare de oameni. Drumurile pustii, liniştea din sate şi livezile devenite păduri le permit să se apropie. Aceste lucruri se văd foarte bine de pe bicicletă.

    Aşa le-am văzut şi eu. Drumurile pustii dintre satele pustii, şoselele naţionale slab circulate, dar bune, fac din Bulgaria un paradis pentru biciclişti, iar de pe bicicletă poţi înţelege cel mai bine o naţiune: îi respiri aerul, îi simţi mirosurile, căldura sau frigul, traficul, îi saluţi oamenii. Poţi opri la fiecare cârciumă din fiecare sat.

    Acolo afli, spre exemplu, că România este mai bogată, sau cel puţin mai scumpă decât Bulgaria – aceasta este impresia bulgarilor (cel puţin la nivel de preţul berii, satele româneşti şi cele bulgăreşti se aliniază perfect). Dar afli acest lucru într-o limbă internaţională constând din gesturi, cuvinte în bulgăreşte învăţate din programele de desenele animate bulgăreşti interceptate în vremurile comuniste, germane, spaniole şi în cel mai rău caz ruseşti.


    Partea cu rusa este de înţeles. Bătrânul Jivkov a fost loial URSS-ului până la moartea imperiului, iar rusa a fost predată intens în şcoli. Tablouri cu fostul dictator încă mai pot fi văzute în cârciumile cu stil. Iar partea cu germano-spaniolo-italiano-olandeza spune totul despre prezentul şi viitorul  Bulgariei.

    Bulgaria a pierdut o cincime din populaţie din 1990 încoace. Oamenii, mai ales tinerii, au plecat din ţară, alungaţi de sărăcie, pentru a găsi un trai mai bun în alte colţuri ale Europei. Aderarea la Uniunea Europeană, unde forţa de muncă se mişcă liberă, a accelerat depopularea.

    ONU estimează că populaţia Bulgariei se va reduce de la 7,2 milioane de persoane, cât sunt în prezent, la 5,2 milioane până în 2050, ceea ce face ca Bulgaria să fie naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume. Catastrofa demografică este concentrată în zona rurală. Oraşele mici se micşorează cam cu 2.000 de persoane în fiecare an. Sunt sate care n-au mai văzut un nou-născut de două decenii. Un mit local spune că mai mulţi bulgari trăiesc în afara ţării decât în Bulgaria, cel mai sărac stat din UE. 

    Bulgaria a „donat” forţă de muncă în valoare de 40 de miliarde de leva Uniunii Europene, a calculat profesorul Boian Durankev. Comentariile sale au fost publicate de Novinite. O leva face cam o jumătate de euro. Leva este ancorată de moneda unică europeană încă de la introducerea acesteia, în 1999, pentru evitarea colapsurilor valutare, iar Bulgaria este un exemplu de cumpătare bugetară.

    Are şi ratinguri bune, superioare celor ale României. Însă acest lucru nu le este de folos oamenilor. Profesorul a precizat că ţările importante din Uniune sunt interesate să extragă personal din Bulgaria, dar şi din România şi celelalte ţări est-europene. El a explicat că este necesar ca ţările în cauză să solicite despăgubiri de la UE, iar cu aceşti bani să se creeze condiţiile care să-i încurajeze pe oameni să rămână să muncească în propriile ţări.

    „Aceasta ar însemna investiţii mult mai mari din fonduri europene în aceste economii. În al doilea rând, ar trebui un al 13-lea salariu sau o a 13-a pensie pentru toată lumea şi, de asemenea, o ridicare mult mai accelerată a salariului minim şi, treptat, a salariului mediu. Nu este nimic rău în a avea un salariu minim european comun“, apreciază profesorul Boian Durankev.

    Însă, după cum spunea Cicero, „Ubi bene, ibi patria”, unde-i bine, acolo este patria. Lipsa banilor este doar un element al ecuaţiei catastrofei demografice bulgare. Bulgaria este percepută ca fiind una dintre cele mai corupte ţări din UE, iar corupţia înrădăcinată adânc în societate şi devenită un mod de viaţă denotă un deficit de civilizaţie. Suspiciunea faţă de străini este un simptom al acestui deficit de civilizaţie.

    Guvernul de la Sofia nu ţine o evidenţă strictă a celor care pleacă să muncească în străinătate, însă unii ecomomişti, printre care Ţvetan Davidkov, estimează că cel puţin 60.000 de bulgari îşi părăsesc ţara în fiecare an. Şi chiar şi această estimare s-ar putea să fie optimistă, având în vedere că doar Germania, cea mai mare economie europeană, a primit în 2017 circa 30.000 de noi rezidenţi bulgari. Acolo, în 2006, anul de dinaintea intrării Bulgariei în UE, au venit doar 8.000 de bulgari. În anul următor, numărul a sărit la 20.000. O localitate întreagă s-a mutat în Germania.

    „Prognozele privind populaţia nu sunt optimiste, iar acest lucru este o mare problemă pentru noi”, spune pentru BBC Davidkov, profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Sofia. Hemoragia de talente, continuă el, afectează toate sectoarele economiei deoarece majoritatea bulgarilor, de la doctori la muncitori în construcţii, cred că afară îi aşteaptă oportunităţi mai bune.

    Şi alte ţări est-europene suferă de o astfel de hemoragie de capital uman, inclusiv România. Însă în Bulgaria boala este deja cronică. Periferiile oraşelor mai mari sau mai mici din România se extind, apar cartiere noi, se construieşte, iar acest boom alimentează o întreagă industrie. Tineri care au plecat să lucreze în străinătate se întorc şi îşi fac familii, îşi cheltuiesc banii pe locuinţe şi maşini. În Bulgaria, odată ieşit din oraşe te întâmpină deşertul uman.

    Veliko Tîrnovo este un bun exemplu. Este un oraş istoric, frumos, plin de viaţă şi de oameni, înconjurat de frumuseţi naturale deosebite. Drumurile care ies din oraş sunt bune, dar nu duc nicăieri. Satele pustii te întâmpină de la nici 5 kilometri de ieşiri. Există şi câteva oaze de viaţă rurală în regiune: canionul şi satul Emen, frumosul sat tradiţional Bojenţite sau canionul şi cascada de la Hotniţa. Deşi ruina este încă prezentă, muzica pulsează, miroase a mâncare, maşini şi motoare urlă turate, iar copiii se aleargă şi râd. Dar mulţi dintre ei sunt români. Înjurăturile tradiţionale ale părinţilor îi dau de gol. Liniştea şi dezolarea Bulgariei rurale au farmecul lor.

    Sunt chiar atrăgătoare pentru unii. La intarea în Gorsko Kalugerovo (sau la ieşire), un scoţian şi-a instalat într-o gospodărie locală o minibrutărie, cu pâini şi pâinişoare şi prăjituri de tot felul făcute de el. Serveşte clienţilor mâncare caldă doar duminica, în rest stă pe terasa luată în primire de vreo 15 pisici la discuţii cu clienţii şi trecătorii. Oamenii îl ştiu şi-i apreciază produsele.

    Vestea locului s-a dus din vorbă în vorbă. Străinii vin şi opresc, cumpără şi discută înconjuraţi de pisici, încântaţi că engleza lor poate fi înţeleasă de cineva. Vin şi bulgari. Coşurile cu produse se golesc rapid, însă scoţianul se ţine de principiul lui, de a nu găti în fiecare zi. Banii astfel obţinuţi îi ajung să-şi plătească taxele şi să-şi hrănească pisicile.

  • Valeriu Gheorghiţă: Nu vaccinurile omoară oameni, ci boala COVID-19 a ucis 56.000 de români

    Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, a declarat că vaccinurile oferă protecţie împotriva noii variante Omicron, care ar putea să deveni dominantă în următoarele luni, inclusiv în România. „Nu vaccinurile omoară oameni, ci boala COVID-19 a ucis 56.000 de români”.

    „Acest eveniment reprezintă o iniţiativă a noastră cu scopul de a oferi informaţii tuturor reprezentanţilor comunităţii rome din România. Uitându-ne la datele sociologice, oamenii au încredere în cei apropiaţi: în familie, în cei din comunitate, în medici. Este foarte important ca mesajul nostru să ajungă, cu ajutorul dumneavoastră, la fiecare membru al comunităţii rome. Cred că această pandemie trebuie să ne unească, să fim mai responsabili, mai solidari”, a arătat coordonatorul campaniei de vaccinare în cadrul unei dezbateri cu comunitatea de romi, dedicată importanţei vaccinării şi combaterii teoriilor conspiraţiei şi fakenews-urilor despre vaccinare.

    Coordonatorul CNCAV a adăugat că vrea ca „vaccinurile să fie universal accesibile tuturor, fără să existe decalaje în ceea ce priveşte accesul la vaccinare şi accesul la informaţii. Vom încerca să creştem accesul la informaţii medicale, validate ştiinţific, în toate comunităţile, inclusiv comunitatea romă, unde, în pandemie, accesul la informaţii a fost mai redus decât în populaţia generală”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Câte ore petrecem în faţa ecranelor şi care sunt riscurile uriaşe la care ne expunem în fiecare zi

    Deşi oamenii apreciază natura mai mult decât oricând, şi îşi doresc să petreacă cât mai mult timp în aer liber şi în mijlocului ei, această dorinţă rămâne de cele mai multe ori aspiraţională, relaţia cu mediul înconjurător fiind lipsită de constanţă şi substanţă. În realitate, potrivit unui comunicat trimis de compania Velux, petrecem mai puţin de o oră în fiecare zi afară, în natură, iar cei mai mulţi oameni petrec o treime din viaţă, respectiv 5.000 de ore pe an, cu ochii în ecrane. Acestea sunt câteva dintre rezultatele şi concluziile celui mai recent sondaj realizat de Kantar la cererea companiei, la care au participat respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, din opt ţări europene: Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia. Deşi 95% dintre cei intervievaţi au declarat că mediul înconjurător este foarte important pentru ei, că natura ar trebui protejată mai mult, făcând referire şi la schimbările climatice şi că şi-ar dori să petreacă mai mult timp în aer liber, în realitate pentru 70% dintre ei contactul zilnic cu mediul natural lipseşte cu desăvârşire. Această necesitate este şi mai puternică pentru cei care trăiesc în oraşele dezvoltate şi se află în directă corelaţie cu stilul de viaţă al comunităţii şi lipsa accesului sau existenţei spaţiilor verzi în regiunile urbane.

    Ce putem face pentru a ne putea folosi în continuare de facilităţile tehnologiei moderne, dar şi pentru a ne bucura de beneficiile naturii? Potrivit reprezentanţilor Velux, în primul rând, indicat este să devenim conştienţi de folosirea mult prea îndelungată a device-urilor şi de comportamentul nostru în relaţie cu mediul online. În al doilea rând, să petrecem mai mult timp în natură, într-o stare de prezenţă şi observare a acesteia.  

    Lipsa contactului cu natura poate duce la multe probleme de sănătate. Una dintre ele, o consecinţă directă a folosirii constante a ecranelor, este reprezentată de tulburările degenerative ale coloanei, cu precădere a celei cervicale. Acestea sunt cauzate de postura deficitară permanentizată în mişcare de aplecare şi coborâre a gâtului pentru a privi în ecrane, cel mai frecvent în cel al telefonului. Sindromul numit „Dropped Head Syndrome” („Capul aplecat” sau „Gâtul de text”) este un termen folosit de dr. Kenneth Hansraj, neurolog american, spun reprezentanţii Velux. El subliniază că această constantă coborâre a privirii aduce modificări patologice în curbura coloanei cervicale, iar sindromul „Head Down” poate cauza contracturi şi dureri musculare de la acute la cronice, atât în această zonă, cât şi la nivelul omoplaţilor sau în regiunea lombară, afectând inclusiv copiii şi adolescenţii.

    De asemenea, petrecerea timpului în compania ecranelor şi lipsa contactului cu lumina naturală pot crea o deficienţă a vitaminei D care este produsă de corpul uman prin expunerea la soare. Aceasta este esenţială nu doar pentru sănătatea structurii osoase, a dinţilor, ci şi pentru a preveni apariţia unor boli precum diabetul de tip 1.

    Indivizii maturi deţin toate premisele pentru a fi şi mai afectaţi de aceste tulburări, dat fiind faptul că un adult petrece în medie 34 de ani din viaţă cu ochii în ecrane (ale telefoanelor, laptopurilor, televizoarelor, jocurilor sau e-book-urilor), respectiv 5.000 de ore pe an, spun reprezentanţii Velux, citând metro.co.uk. Acest comportament este conştientizat de 70% dintre respondenţi, care consideră că petrec mult prea mult timp în faţa computerului sau folosind telefonul mobil. Aceste procente sunt şi mai ridicate în rândul celor cu vârste între 18 şi 34 de ani (75%) şi al celor care trăiesc în mediul urban (78%). Dintre participanţii celor opt ţări la studiul realizat de Kantar şi Velux, românii se află pe locul I, în proporţie de 80%, la consumul de tehnologie, declarând că petrec cel mai mult timp în faţa ecranelor şi cel mai puţin (68%) în contact cu natura, zilnic, comparativ cu croaţii (73%), polonezii (73%) şi sârbii (74%), în timp ce slovacii (60%) şi cehii (62%) petrec cel mai puţin timp în faţa ecranelor.

    În proporţie de 94%, respondenţii din România sunt de părere că timpul petrecut de copii în faţa calculatoarelor şi al altor device-uri ar trebui controlat şi temporizat. De asemenea, în general, convingerea că tehnologia le răpeşte oamenilor anumite lucruri cu sens din viaţă este împărtăşită de 93% dintre participanţii la studiu, iar 66% dintre români cred cu tărie că progresul civilizaţiei a produs îndepărtarea dramatică a omului omul de natură, aflându-se pe primul loc în top cu această credinţă. „Lipsa timpului, utilitatea şi atractivitatea tehnologiei moderne, comportamentele noastre, felul în care s-au schimbat canalele şi modurile de comunicare, cât şi excedentul de informaţie au devenit o barieră care ne împiedică să observăm ce se află în jurul nostru în mediul real,  să ne bucurăm de beneficiile unei plimbări zilnice, să privim cu atenţie natura şi alţi oameni. Trăind în lumea algoritmilor, nu înseamnă neapărat că trebuie să privim constant în ecrane.  Uneori, pentru a ne simţi bine şi a ne relaxa, este suficient să privim cerul, să ne uităm la copacii pe lângă care trecem în drum spre şcoală sau muncă,” declară Noemi Ritea, director de piaţă Velux pentru România şi Moldova.

    A trăi conştient o plimbare în natură şi a observa detaliile înseamnă o investiţie în sănătate şi în starea de bine, mai ales când ne confruntăm cu foarte mult stres şi o suprasarcină informaţională. Două aspecte foarte prezente în mediul urban intens dezvoltat, în care fiecare al treilea locuitor, potrivit studiului, petrece mai puţin de 2 ore afară în zilele libere de la serviciu sau de la şcoală. Rezultatele sunt mult mai scăzute pentru intervalul luni-vineri, în care 2/3 dintre aceştia petrec mai puţin de 2 ore în aer liber. În acest context, experţii estimează că 15% din populaţia globală suferă din cauza tulburării afective sezoniere (TAS) sau a depresiei de toamnă – iarnă, cauzată de lipsa luminii naturale şi de timpul în exces petrecut în faţa ecranelor. Acestea au un impact negativ asupra abilităţii oamenilor de a construi şi menţine relaţii cu semenii, zonă în care românii ating cea mai mare proporţie de dificultate, 66%, în comparaţie cu slovacii (57%) sau cu cehii, care sunt cel mai puţin afectaţi (44%).
    Dezvoltarea urbană, noile tehnologii, stilul de viaţă, creşterea traficului şi a timpului petrecut în maşină – toate contribuie la limitarea timpului petrecut în natură şi, mai ales, la a fi prezent şi a observa detalii din mediul înconjurător. Astfel, doar puţin peste jumătate dintre cei care au răspuns (57%) privesc în jur atunci când se află în afara casei şi observă cerul, norii, păsările sau soarele. În plus, 33% dintre români nu au privit niciodată cerul în ultima săptămână. Cu toate acestea, românii sunt cei mai orientaţi către natură şi consideră contactul cu aceasta foarte important în proporţie de 64%, din tot studiul şi de asemenea, se află pe locul I în topul ţărilor europene la recunoaşterea  diferitelor specii de păsări, în contextul în care 41% dintre respondeţi recunosc doar maximum 5 specii.
     

  • Bloomberg 50: Cele mai importante personalităţi ale anului 2021. Cine sunt oamenii care au marcat business-ul global?

    Pentru al cincilea an consecutiv, Bloomberg marchează ediţia Bloomberg 50, topul celor mai importante figuri ale anului 2021 ale căror contribuţii merită recunoscute pe plan mondial.

    Alături de personalităţile deja arhicunoscute ale businessului internaţional precum Elon Musk, CEO-ul Tesla, Jeff Bezos, CEO-ul Amazon, Tim Cook, CEO-ul Apple, Larry Page, co-fondatorul Alphabet, sau de figurile politice marcante ale mapamondului cum sunt Joe Biden, Vladimir Putin sau Emmanuel Macron, iată zece dintre cele importante nume ale anului 2021:
     

    Albert Bourla

    Un veteran de aproape trei decenii al companiei, Bourla a preluat conducerea în 2019 şi a început să puna bazele succesului recent al Pfizer. În timpul pandemiei, el a creat noua franciză de vaccin prin cuplarea tehnologiei ARN mesager a BioNTech cu expertiza de producţie şi puterea comercială a Pfizer.
     

    Jimmy Lai

    Magnatul mass-media a petrecut peste 300 de zile în închisoare anul acesta, făcându-l victima cea mai cunoscută a campaniei necruţătoare a Chinei de a subordona Hong Kong-ul în întregime.


    Alexey Navalny

    În august 2020, Navalny, unul dintre cei mai duri critici ai Kremlinului, s-a îmbolnăvit într-un zbor din Siberia la Moscova şi a fost în cele din urmă internat la Berlin. Fusese otrăvit cu un agent toxic de tipul Novichok, în ceea ce Occidentul consideră a fi o tentativă de asasinat, acuzaţie negată de autorităţile ruse.
     

    Andy Jassy

    Amazon Web Services, pe care Jassy a condus-o timp de aproape două decenii, este pe drumul cel bun pentru vânzări de 61,3 miliarde de dolari în acest an, în creştere cu 35% faţă de 2020. Drept recomensă pentru succesul său, a fost numit CEO al întregii companii.
     

    Darnella Frazier

    În iunie, la un an după ce a filmat ofiţerii de poliţie care îl ucideau pe George Floyd, Frazier a devenit primul jurnalist cetăţean care a câştigat o citare specială din partea Consiliului Premiului Pulitzer.
     

    Hoesung Lee

    În august, Hoesung Lee a condus aproape 200 de ţări către un acord unanim asupra unui raport care a constatat că omenirea a crescut temperatura globală cu 1,1 grade celsius, făcând planeta mai fierbinte decât a fost în urmă cu 125.000 de ani.
     

    John Nkengasong

    Director al Centrului African pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, Nkengasong este virologul care a jucat un rol cheie în procurarea a 400 de milioane de doze de vaccin anti Covid-19 pentru întregul continent.
     

    Mike Winkelmann

    Lucrarea sa „Everdays: The first 5.000 Days” s-a vândut la licitaţie în martie pentru 69,3 milioane de dolari, doborând recordul pentru cea mai scumpă piesă de artă digitală din lume.
     

    MacKenzie Scott

    Fosta soţie a lui Jeff Bezos a donat 2,7 miliarde de dolari în acest an, pentru un total de aproximativ 8,6 miliarde de dolari donaţi de-a lungul timpului către 800 de organizaţii, ceea ce o face unul dintre cei mai prolifici filantropi din istorie.
     

    Eugene Goodman

    Timp de 85 de secunde, pe 6 ianuarie, el s-a confruntat cu protestatarii care au pătruns în Capitoliu şi i-a îndepărtat de parlamentarii vulnerabili din camera Senatului.
     

     

  • Cum au ajutat reţelele de socializare la răspândirea COVID-19 în România. De ce cred oamenii că „vaccinul aduce moartea”

    Mesajele antivacciniştilor şi teoriile conspiraţiei care au circulat pe reţelele de socializare au favorizat răspândirea COVID-19 în România. Teoriile conspiraţiei din SUA, unele bazate pe explicaţii din aşa-zisele „studii din America”, propagate de antivaccinişti, au ajuns mai puternice decât disperarea medicilor puşi să aleagă între pacienţii în stare gravă de la ATI.

    „Vor să ne bage microcipuri”, „masca e botniţă”, „au tratamente pe care le ţin ascunse, ca să omoare populaţia”, sunt doar câteva dintre mesajele care circulă pe Facebook, în rândul antivacciniştilor. „Avem dovezi. Sunt oameni din America ce pot confirma ceea ce spunem noi”, afirmă influencerii care promovează teoriile conspiraţiei.

    „Companiile din social media, precum YouTube sau Facebook, lucrează la eliminarea acestor teorii privind pandemia. Din totalul fondurilor alocate de Facebook pentru a combate dezinformarea, 84% au ajuns în SUA şi doar  16% au fost direcţionate în restul lumii”, spun  jurnaliştii de la NBC News.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Boala care a ucis până acum zeci de milioane de oameni are un tratament revoluţionar. Vestea face înconjurul lumii

    Un tratatment revoluţionar pentru bolnavii de SIDA înlocuieşte numeroasele medicamente luate zilnic cu o injecţie lunară.

    Tratamentul injectabil s-a dovedit la fel de eficient precum anti-retroviralele administrate oral, în cadrul a două studii clinice realizate în 16 ţări de pe Glob.

    După ce au fost lansate în Statele Unite şi Canada, injecţiile sunt acum disponibile şi în Regatul Unit. Experţii le recomandă adulţilor care până acum au reuşit să păstreze cu pastile o încărcatură scăzută a virusului HIV, scrie stirileprotv.ro/

  • Cum arată o ţară fără COVID: Cele mai bune restaurante din Hong Kong au rezervările făcute şi cu şase luni înainte

    Politica „Covid-zero” a Hong Kong-ului a ţinut coronavirusului la distanţă încă de la începutul verii. Acest lucru a lăsat loc oamenilor pentru o serie vastă de preocupări, printre care şi lupta de a face rezervare la restaurant.

    La începutul lunii octombrie, the Chairman, care a fost desemnat cel mai bun restaurant din Asia în 2021 şi, de asemenea, a ajuns în top 10 pe lista celor mai bune 50 din lume, a fost rezervat până la sfârşitul anului. Recent, locaţia a început să primească rezervări şi pentru ianuarie, potrivit Bloomberg.

    Cererea acumulată de a lua masa în oraş este un fenomen la nivel mondial, foarte pronunţat în Hong Kong. Numărul de rezervări în luna septembrie a crescut cu aproape 250% faţă de aceeaşi lună în urmă cu doi ani, înainte de apariţia pandemiei, potrivit datelor oferite de SevenRooms, o platformă de management al restaurantelor. În Singapore, rezervările au crescut cu 76% în aceeaşi perioadă.

    „Oamenilor le place să mănânce, dar înainte de pandemie, nu exista ca o persoană să-şi faca rezervarea la un restaurant cu şase luni înainte”, spune Alan Lo, consilier principal la Jia Group, conform sursei citate. „Acum acest fenomen este din ce în ce mai des întâlnit”.

    Dorinţa oamenilor de a frecventa restaurantele este susţinută şi de echilibrul sanitar din zonă. Hong Kong nu a suferit un focar de coronavirus de la începutul lunii iunie, aşa că nu există preocupări legate de Covid care să-i ţină pe oameni departe de astel de locaţii.

    Cu toate acestea, aceleaşi reguli care au ţinut situaţia sanitară sub control ajung să îngreuneze sever turismul. Aproape toate sosirile internaţionale sunt supuse unei carantine hoteliere obligatorii de 14 până la 21 de zile la întoarcere. Această situaţie a anulat aproape toate călătoriile de agrement – traficul de pe Cathay Pacific Airways Ltd., cel mai mare avion de pasageri din Hong Kong, a scăzut cu 92% în septembrie, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

    Restricţiile guvernamentale legate de Covid-19 privind capacitatea restaurantului şi orele de funcţionare, care depind de vaccinarea totală a personalului, au constrâns, de asemenea, mesenii. În districtul aglomerat central şi de vest, aproximativ 320 de unităţi funcţionează la o capacitate de 75%, solicitând lucrătorilor să fie vaccinaţi cu cel puţin o doză. Mai puţin de 250 de restaurante au revenit la 100%.

    Este incert când Hong Kongul şi-ar putea relaxa politicile de carantină, deşi guvernul se îndreaptă cu prudenţă spre deschiderea graniţei cu China. Unele restaurante văd acest lucru ca un moment ideal pentru a se extinde, susţinut de cererea neîncetată şi de o piaţă imobiliară relativ deprimată.

     

  • Mesajul unui medic: suntem de aceeaşi parte a baricadei, de partea cealaltă a baricadei e moartea

    Medicul vorbeşte despre românii care caută tratamente anti-COVID şi informaţii despre pandemie pe reţelele de socializare şi nu la medici

    „Nu, nu pentru mine mă tem, ci pentru voi, dragii mei! De bine de rău, aproape 30 de ani de medicină m-au făcut să ştiu cam tot ce trebuie despre simptome, să înţeleg mecanismele prin care acestea apar, să ştiu când, cum şi de ce să acţionez (medical evident) şi, mai ales, ce medicamente să utilizez, în ce asocieri, în ce doze, la câte ore etc.! Şi, acolo unde nu ştiu eu, întreb alţi colegi mai deştepţi ca mine”, este opinia medicului Lucreţiu Radu de la Spitalul Filantropia din Craiova.

    Medicul a mai vorbit despre românii care se vaccinează, dar şi despre situaţia în care se află specialiştii în timpul pandemiei.

    „Dumneavoastră daţi telefoane şi insistaţi pe toate căile (şi înţeleg perfect acest lucru!) pentru un pat la ATI pentru rude şi prieteni. Eu nu caut paturi ATI, eu caut echipe medicale ATI care să preia un pacient Covid cu anumiţi parametri vitali. Pentru că un pat ATI nu rezolvă problema, rămâne doar un pat, chiar dacă e de zeci sau sute de ori mai scump decât unul de acasă. Echipa de oameni din jurul acelui pat înseamnă totul: cunoştinţe şi competenţe medicale, rapiditate în luarea deciziilor, manualitate, abnegaţie şi câte altele, toate cele care fac diferenţa dintre viaţă şi moarte”, a mai spus medicul craiovean.

    Concluzia lui Lucreţiu Radu este simplă.

    „Gândim poate diferit, dar trebuie să înţelegem toţi că şi noi, personalul medical şi dumneavoastră, suntem de aceeaşi parte a baricadei. De partea cealaltă a baricadei e moartea. Trebuie să luptăm împreună”, este concluzia medicului Lucreţiu Radu.

     

  • Cazurile de COVID-19 şi decesele au explodat total în ţara noastră în ultimele 24 de ore. Sute de oameni sunt internaţi la terapie intensivă

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.388 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, iar 97 de pacienţi au murit. 798 de persoane sunt internate la ATI.

    Până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.144.893 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 1.078.434 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 5.388 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 497 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 35.456 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 17.09.2021 (10:00) – 18.09.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 97 de decese (47 bărbaţi şi 50 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Unul dintre decesele înregistrate este al unui pacient infectat în Italia şi raportat de DSP Suceava.

    Dintre cele 97 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 ani, 2 la categoria de vârstă 30-39 ani, 5 la categoria de vârstă 40-49 ani, 11 la categoria de vârstă 50-59 ani, 25 la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 28 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    92 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 2 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 3 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.980. Dintre acestea, 798 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 178 sunt minori, 162 fiind internaţi în secţii şi 16 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.374.307 teste RT-PCR şi 2.849.358 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 19.677 de teste RT-PCR (7.730 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 11.947 la cerere) şi 32.637 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 26.229 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.372 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 55.174 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 343 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.877 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 574 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 17 septembrie, 960 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 210.250 lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

  • Cum a reuşit o tânără să economisească 190.000 de euro pentru a-şi cumpăra casă. Este o metodă simplă pe care toată lumea o poate folosi

    O femeie a reuşit să economisească aproape 190.000 de euro printr-o metodă simplă care este la îndemâna tuturor.

    Pare ireal, dar multe ori risipim banii pe haine. O femeie a reuşit să economisească aproape 190.000 de euro printr-o metodă simplă care este la îndemâna tuturor. A ales că cumpere doar haine de la second hand, cu excepţia lenjeriei intime.

    Hannah Klose a învăţat să economisească bani pentru vacanţe cu soţul ei şi cu fiica de 2 ani. Dulapul ei conţine haine semnate de designeri şi articole de lux pe care le-a cumpărat de la second hand din vacanţe. Hanah Klose şi fiica sa, Josie, din Sydney au reuşit să facă economii de 280.000 $, echivalentul a 190.000 de euro, de-al lungul anilor, potrivit mirror.co.uk.

    Klose nu cheltuieşte niciodată mai mult de 3 lire pe un obiect de îmbrăcăminte. “99% dintre hainele familiei mele sunt luate de la magazine SH. Numai când mă gândesc la shopping la mall îmi vine rău”, spune ea care adăugă faptul că şi dacă ar câştiga la loto tot de la magazine second hand ar cumpăra haine.

    În plus, ea apreciază achiziţia de haine de la astfel de magazine pentru că nu ştie niciodată peste ce obiecte interesante, valoroase va da. Femeia a povestit că a găsit jachete de designer de doi dolari şi o geantă de şase dolari, marca Gucci.

    Hannah Klose a reuşit să economisească bani de vacanţe şi chiar să-şi achite şi casa pe care o luase cu un împrumut.