Raymond Knops, adjunct al ministrului olandez de Interne, a semnat joi contractul pentru construirea noului sediu al Agenţiei Europene a Medicamentului.
Lucrările vor fi efectuate de compania Dura Vermeer şi vor costa 255 de milioane de euro.
Olanda se aştepta la costuri cuprinse între 250 de milioane şi 300 de milioane de euro. Clădirea ar urma să fie dată în folosinţă în noiembrie 2019.
Armata Română va avea, din acest an, rachete Himars, transportoare 8X8 Piranha 5, avioane noi F16, baterii pentru apărarea de coastă pentru Marina Română, dar şi transportoare amfibii, în paralel fiind declanşate proceduri de licitaţie pentru construcţia celor patru corvete multifuncţionale, dar şi de achiziţie a 36 de avioane supersonice F16, a anunţat, vineri, ministrul Apărării, Mihai Fifor, la Brigada 81 Mecanizată din Bistriţa.
“Am început anul cu dreptul. Am semnat contractul pentru rachetele Himars, care reprezintă programul major de înzestrare a Armatei Române. Ieri (joi – n.r.) am lansat procedura specifică pentru construcţia celor patru corvete multifuncţionale care se vor produce într-un şantier naval din România, prin transfer tehnologic, iar cu offset-ul de la cele patru corvete se vor moderniza cele două fregate pe care Marina Română le are de modernizat. Mai mult decât atât, anul acesta vom achiziţiona al doilea sistem Patriot, aşa cum este semnat cu Guvernul Statelor Unite. Anul acesta se livrează primele transportoare 8X8 Piranha 5. Tot anul acesta avem programate bateriile de coastă pentru Marina Română. Facem paşi înainte şi sperăm să ne încadrăm în calendarul pe care l-am propus pentru modernizarea armatei”, a Mihai Fifor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În MCV se vorbeşte despre consultarea comisiei de la Veneţia în ceea ce priveşte numirea procuroriilor de rang înalt. În Europa există mai multe modele: numiţi de ministru, în alte ţări de Parlament, altele de preşedinte, în altele de CSM-urile lor”, spune Liviu Dragnea, care se întreabă retoric ce model să ofere Comisia de la Veneţia.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat joi, la Bucureşti, că nu există nicio relaţie între MCV şi Articolul 7 al Tratatului UE, deoarece nu există nicio ameninţare sistemică faţă de statul de drept.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În MCV se vorbeşte despre consultarea comisiei de la Veneţia în ceea ce priveşte numirea procuroriilor de rang înalt. În Europa există mai multe modele: numiţi de ministru, în alte ţări de Parlament, altele de preşedinte, în altele de CSM-urile lor”, spune Liviu Dragnea, care se întreabă retoric ce model să ofere Comisia de la Veneţia.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat joi, la Bucureşti, că nu există nicio relaţie între MCV şi Articolul 7 al Tratatului UE, deoarece nu există nicio ameninţare sistemică faţă de statul de drept.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Statul trebuie să recupereze banii. Nu cred că a duce oamenii în puşcărie reprezintă o soluţie. Eu am discutat în ultimele zile cu mulţi oameni din alte state din Europa şi America, unde statul are ca scop principal recuperarea banilor şi nu trimiterea în puşcărie a unui om. Pentru că aşa închizi poate o afacere importantă, trimiţi în şomaj mulţi angajaţi, în loc să recuperezi banii. Trebuie mers pe o asemenea abordare”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, la B1 TV.
Teodorovici spune că este nevoie de schimbarea legislaţiei în acest sens.
“Trebuie să avem o situaţie clară cu toate structurile care au rol de a recupera prejudiciul şi poate şi o modificare de legislaţie, ca abordarea să fie aceasta, nu să urmăresc să meargă la puşcărie, ci să recuperez banii. (…) Modificări legislative care să poată produce un asemenea cadru de discuţii, la nivel de guvern, de coaliţie, nu sunt chestiuni inventate de noi. Nu e o dorinţa de a scăpa pe cineva, dacă nu plăteşte, atunci face puşcărie. Astăzi nu există o astfel de abordare, de discuţie, să vedem la cei care au făcut deja, să avem discuţii cu alte guverne şi să o transpunem. E o decizie politică până la urmă”, a mai declarat, la postul B1 TV, ministrul Finanţelor.
„Absolut toţi medicii şi toate asistentele urcă direct pe grila din 2022, începând de mâine (1 martie-n.r.). Un medic primar, de exemplu, de la 4.000 de lei ajunge la 15.000 de lei, la care se adaugă în mod evident vechimea şi celelalte sporuri de care beneficiază. În sistemul de sănătate salariile vor fi chiar foarte mari”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la Parlament.
Din tot ce a deşertat din sacul de Moş Crăciun al Apărării, ”capacităţile de luptă submarine“ au stârnit un haz oarecum îndreptăţit. Atât ideea în sine, cât şi faptul că un submarin ar fi lansat la apă din docurile unui şantier naval autohton.
Într-o scăpare de sinceritate, până şi ministrului ”chestiunea“ i s-a părut ”puţin stranie“, după care tot dumnealui s-a plâns că a fost ”greşit înţeles“. Aşa că de la unul a mai adăugat şi submarinele vor fi trei.
Dincolo de generozitatea verbală a ofertei, realitatea şi ”timingul“ arată diferit faţă de visurile submersibile ale capilor Apărării.
În primul rând, dotarea cu submarine este obiectul unui program pe termen mediu şi lung. Anul 2018 este doar startul pentru noile achiziţii ale Forţelor Navale. Deocamdată, nu se ştie prea clar ce fel de tip de submarin va fi, pentru că abia acum se schiţează parametrii tehnici. Programul pentru capacităţile de luptă submarine trebuie aprobat de CSAT şi de Parlament. Că va fi o prioritate, că vor fi decizii rapide, este îndoielnic. Întâietate vor avea deciziile legate de corvete şi fregate. Inclusiv ministrul Fifor a sfârşit prin a explica aceste ”impedimente“. Aşa, la amănunte care nu sună nici politic, nici nu dau strălucitor electoral.
Foarte recent, viceamiralul Alexandru Mărşu, comandantul Forţelor Navale Române, a expus limpede situaţia şi priorităţile pe categorii de dotări. ”La acest moment, avem ca forţe principale trei fregate, pe care dorim să le modernizăm astfel încât pentru proiecţia 2026 să avem trei fregate modernizate. Prin derularea programului major de achiziţie a corvetelor, vom avea patru corvete moderne şi două corvete modernizate. Din punctul de vedere al navelor fluviale, vom avea trei monitoare care în acest moment sunt în parcurs de remotorizare, astfel încât vom extinde durata de exploatare pentru următorii 10 – 15 ani, cel puţin. Şi cinci vedete blindate. Toate sunt în derularea acestui program, în acest moment“, a spus comandantul Forţelor Navale, adăugând: ”Proiecţia pe care o avem pe termen mediu şi lung este completarea submarinului actual cu un alt program de trei submarine de clasă medie, necesare pentru desfăşurarea acţiunilor în Marea Neagră, iar în privinţa navelor purtătoare de rachete, în acest moment, în urma modernizării vor rămâne în serviciu cu alt tip de armament reactiv şi cu alţi senzori“.
”Torpila“ lansată de ministrul apărării este că, fie ce o fi, corvetă, fregată, submarin, barcaz sau bărcuţă cu vâsle, dar mai ales submarin, va fi produs într-un şantier naval românesc. Că putem.
”Eu vă spun că este un proiect perfect realizabil şi putem face lucrul acesta într-un şantier naval românesc, aşa cum putem construi şi orice alt tip de navă“, a spus fără echivoc ministrul.
Avem oţelul necesar, dar nu şi tehnologia pentru „first class“. România nu deţine tehnologia necesară pentru construcţia submarinelor first class, dar ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, a declarat, pentru Mediafax, Gelu Stan, directorul executiv al Asociaţiei Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).
”În privinţa submarinelor first class vă confirm că nu avem tehnologia necesară, cei care sunt capabili pentru astfel de construcţii în domeniu sunt foarte puţini şi ţările unde se produc se numără pe degetele de la o singură mână, repectiv Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Statele Unite, Coreea de Sud şi China. Mai sunt alţi câţiva sateliţi, dar nu se încadrează la categoria de clasă şi dotări. Deşi nu ştim ce fel de submarine de clasă vrea să achiziţioneze statul român, totuşi ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, dar ponderea valorică a acestuia ca material este de până la 3% din valoarea produsului finit“, a spus directorul executiv al ANCONAV.
Nici specialiştii necesari nu-i avem şi proiectul este realist dacă românii vor construi numai corpul submarinului.
”Nu avem specialiştii necesari, atât proiectul tehnic, cât şi cel de execuţie, know-how-ul aferent tehnologiei de execuţie trebuie cumpărate de la producătorii din statele enumerate mai sus. Menţionez că, în cazul cumpărării acestui proiect, inclusiv tehnologiile şi know-how-ul aferent, submarinele pot fi construite la unul din următoarele şantiere: DMHI, Şantierul Naval Constanţa, Vard Tulcea şi Şantierul Naval Damen Galaţi. Însă aportul valoric din total produs finit, pentru oricare din şantierele unde se construiesc submarinele, nu depăşeşte maximum 15-17%, deoarece restul sunt dotări, echipamente specifice, armament, care nu pot fi produse în România. Proiectul este realist dacă noi vom construi numai corpul submarinului şi eventual vom participa la montajul unor echipamente, dotări, sub supervizarea celui care are în licenţă proiectul, produsul“, a mai spus Gelu Stan.
Şantierul naval Damen Galaţi este în silenzio stampa, dar…
”Cu regret vă informăm că nu dorim să comentăm acest subiect în nici un fel“, i-au spus corespondentului Mediafax reprezentanţii Şantierului Naval Damen Galaţi, întrebaţi despre posibilitatea construirii unui submarin în acest şantier.
“În 2010, Curtea de Conturi a făcut verificări de fond, a spus că totul e în regula. După aceea, un cetăţean a cărui identitate, spune DNA, nu a fost găsită, a făcut o sesuzare in dos cu finantarea echipei de fotbal Alro Slatina şi au început cercetările. DNA Craiova a avut un expert, au verificat dacă există prejudiciu, DNA Craiova a zis că nu exista prejudiciu şi în baza constatărilor au dat neînceperea urmăririi penale. Pe 17 ianuarie 2018 DNA cere redeschiderea din nou a acestui dosar. Nu ştiu care e cauza. Mai sunt de la Curtea de Conturi trei auditori citaţi în acest dosar şi s-a amânat. În momentul în care voi deveni inculpat în acest dosar, eu, Paul Stănescu, îmi voi pune imediat demisia pe masa primului ministru. (..) Eu cred ca totul a fost legal”, a declarat, pe 25 ianuarie, Paul Stănescu la instanţa supremă.
Cererea DNA de redeschidere a unui dosar pe numele vicepremierului Paul Stănescu vizează fapte din 2010, cauza fiind anchetată anterior de DNA Craiova şi închisă în 2013.
Cauza a fost înregistrată la instanţa supremă în 17 ianuarie 2018.
În dosar mai sunt vizate şi alte trei persoane: Marian Belu Briceag, Florin Cotoşman (fost şef în cadrul Gărzii de Mediu ) şi Remulus Manolache.
Ar fi vorba despre un dosar deschis pentru presupuse fapte din 2010, de pe vremea când Paul Stănescu era preşedinte al Consiliului Judeţean Olt. La acea vreme, procurorii DNA Craiova au investigat modul de finanţare al echipei de fotbal FC Aluminiu ALRO Slatina, fiind suspectată modalitatea prin care instituţia publică a susţinut financiar echipa de fotbal.
„Chiar dacă ministrul Meleşcanu a negat semnarea unui acord pe tema energiei cu Ungaria, premierul Viktor Orbán împreună cu ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, susţin contrariul. Potrivit acestora, România urmează să-şi asume obligaţia de a pune la punct condiţiile tehnice pentru a permite, începând din anul 2022, aprovizionarea cu 4,4 miliarde metri cubi de gaze natural pe an prin intermediul conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria. În plus, partea română va construi staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020”, se arată într-un comunicat de presă al formaţiunii, remis luni MEDIAFAX.
Deputatul USR, Matei Dobrovie, membru al Comisiei de politică externă, a precizat că, potrivit informaţiilor din presă, trei companii maghiare au câştigat deja prin licitaţie, organizată de Transgaz şi FGSZ, întreaga capacitate a interconectorului chiar înainte de a fi construit şi înainte ca gazul să fie extras din Marea Neagră.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Chiar dacă ministrul Meleşcanu a negat semnarea unui acord pe tema energiei cu Ungaria, premierul Viktor Orbán împreună cu ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, susţin contrariul. Potrivit acestora, România urmează să-şi asume obligaţia de a pune la punct condiţiile tehnice pentru a permite, începând din anul 2022, aprovizionarea cu 4,4 miliarde metri cubi de gaze natural pe an prin intermediul conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria. În plus, partea română va construi staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020”, se arată într-un comunicat de presă al formaţiunii, remis luni MEDIAFAX.
Deputatul USR, Matei Dobrovie, membru al Comisiei de politică externă, a precizat că, potrivit informaţiilor din presă, trei companii maghiare au câştigat deja prin licitaţie, organizată de Transgaz şi FGSZ, întreaga capacitate a interconectorului chiar înainte de a fi construit şi înainte ca gazul să fie extras din Marea Neagră.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro