Tag: militar

  • Reţeta câştigătoare pentru cei peste 1.000 de tineri care îşi iau an de an licenţa în stomatologie

    “Nu suntem şcoliţi să vedem care este rentabilitatea unui act medical, cât timp trebuie să îi aloci, care este marja de câştig sau cu ce cantitate de materiale să lucrezi“, descrie medicul stomatolog Anca Vereanu câteva dintre slăbiciunile profesiei sale, care lasă cu greu loc şi de altceva – indiferent că vorbim despre familie, despre predarea de cursuri studenţilor sau despre managementul propriului cabinet.

    Anca Vereanu are în prezent o clinică de stomatologie, axată pe oferirea de servicii premium, unde lucrează cot la cot cu şapte angajaţi şi cu care estimează că va ajunge la venituri de 250.000 de euro.

    Drumul până aici a fost însă lung: după absolvirea facultăţii, în 1997, Anca Vereanu s-a angajat ca preparator universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila, la catedra de implantologie orală. Ulterior, s-a angajat la Spitalul Militar, unde a început să îşi practice meseria, specializându-se în chirurgie, sub ghidarea altor medici. Şansa de a realiza primele operaţii dentare singură a venit însă în 2003, odată cu deschiderea propriului cabinet în demisolul casei sale, când avea 35 de ani: „Începusem să lucrez mai mult de 12 ore pe zi în Spitalul Miliar şi ştiam să fac orice, nu mai erau semne de întrebare în profesie“.

    A investit în cabinet circa 50.000 de dolari, dintre care 20.000 au fost fonduri proprii, iar restul a fost un împrumut de la firma care a acceptat să ofere aparatura în sistem de leasing, urmând să plătească datoria în rate lunare de câte 500 de dolari.

    „Primul şoc a fost că, deşi aveam foarte mulţi pacienţi la Spitalul Militar, foarte puţini au urmat-o în cabinetul privat.“ A început astfel să se promoveze în rândul prietenilor: „Orice afacere începe cu cunoştinţele – dacă ei te plac, te ajută, dacă nu, nu vine nimeni“. După patru ani, interval în care a angajat şi o fostă studentă să lucreze alături de ea şi a început să aducă săptămânal şi un medic care să ofere servicii de ortodonţie, a simţit nevoia extinderii.

    Aceasta nu a venit atât de uşor, principalul motiv fiind găsirea spaţiului potrivit pentru clinica la care visa: trei camere pentru cabinet, una pentru sterilizare, un birou, o recepţie mare, care să îi permită să ţină şi cursuri pentru tinerii chirurgi.  A deschis clinica Dr. Vereanu în 2010, după doi ani în care a căutat locul ideal şi alte nouă luni petrecute cu amenajarea şi dotarea cu aparatură, în care a investit mai mult de 300.000 de euro.

    Pe lângă aparatura necesară serviciilor medicale, o parte din bani s-au dus şi în direcţia dotării sălii de recepţie cu un tavan cu videoproiector şi camere de filmat HD în cabinet, cu scopul de a ţine periodic cursuri de chirurgie tip „live surgery“ pentru 10-12 medici.

    Chiar dacă majoritatea pacienţilor ei sunt din zona premium, Vereanu a observat că vin totuşi în clinica sa şi cei cu limitări financiare care optează pentru servicii mai scumpe pe care le plătesc în rate.

    Pentru cel mai costisitor din serviciile stomatologice, implantul, preţul variază în funcţie de materialele folosite, iar în clinica lui Vereanu ajunge la 1.200-1.300 de euro. „Sunt clinici şi cabinete care lucrează cu 500-600 de euro, dar cu alte materiale.“ În plus, în preţul produsului medical este inclusă şi manopera doctorului, cine este el, câte manevre a făcut, cât de bun şi de riguros este în domeniu.

    Chiar dacă iniţial prefera să facă totul, în timp a învăţat să delege activităţile din clinică. De anul acesta, a angajat un office manager, pe seama creşterii businessului. „Sunt un manager în teorie, dar în practică nu îmi iese foarte bine.“ A angajat la începutul anului un consultant financiar pentru că a realizat că munceşte foarte mult, iar profitul nu era proporţional cu efortul depus. A învăţat astfel să calculeze costul fiecărei lucrări făcute în cabinet, ce rentabilitate are, de câte materiale este nevoie, care este eficienţa lucrului făcut. L-a promovat apoi pe poziţia de office manager, în ideea de a se concentra exclusiv pe pacienţi, nu şi pe programul asistentelor, sau pe alte operaţiuni administrative.

    Astfel, reuşeşte să aloce timpul necesar cursurilor de implantologie pe care le ţine în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila. Acolo, se loveşte de paradoxul dat de problemele financiare ale facultăţii. Spre exemplu, Comunitatea Europeană obligă studenţii să lucreze pe fantome (capete de plastic cu diferite mulaje cu patologii pe care pot lucra – n.r.), extrem de scumpe şi pe care facultatea nu îşi permite să le cumpere. La München, de pildă, fiecare student are fantoma lui pe care exersează diverse tipuri de tratamente şi după care este evaluat la final de semestru. Asistenţii universitari încearcă astfel propriile demersuri prin care să eficientizeze studiul din facultate. Spre exemplu, ea a cumpărat un televizor cu diagonală mare la Spitalul Militar, unde ţine stagiile. Costul de 3.000 de lei al televizorului a fost finanţat de Societatea de Implantologie, unde Vereanu este trezorier. „Nu putem ţine un stagiu în secolul nostru cu mulaje din ghips.“

    În ceea ce priveşte practica, alternativa autohtonă pentru studenţi este angajarea direct după facultate în cabinete periferice, unde ei învaţă direct pe pacienţi.

    „Dacă la medicină generală baza materială sunt spitalele din oraş, la stomatologie baza materială este a facultăţii. Astfel, după ce îşi termină studiile, majoritatea tinerilor absolvenţi se angajează în cabinete periferice, unde câştigă experienţă tot pe pacienţi“. Unii dintre ei aleg să îşi deschidă propriile cabinete, chiar la scurt timp după absolvire: „Nu mai aşteaptă până la 35 de ani să deschidă un cabinet, îşi deschid la 28 şi la 26, când nu sunt destul de experimentaţi“.

    Piaţa serviciilor stomatologice se ridică la 100 milioane de euro în fiecare an, însă este un segment extrem de frag-men-tat, cea mai mare companie îndreptându-se spre 4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. An de an, circa 1.000 de proaspăt absolvenţi de medicină dentară încearcă să intre în circuitul practicienilor de succes în stomatologie.

  • Numărul estimat al participanţilor la festivităţile de 1 Decembrie: 128.000 de persoane

    Au fost prevăzute să se desfăşoare manifestări publice şi ceremonii pentru depuneri de coroane de flori, pe raza a 34 de judeţe şi a Municipiului Bucureşti, în 64 de locuri, la care sunt aşteptate în total aproximativ 128.000 de persoane, a informat Poliţia Română.

    Pentru ca desfăşurarea manifestărilor să aibă loc în condiţii de linişte, măsurile de ordine şi siguranţă publică sunt asigurate de aproape 10.000 de poliţişti, dintre care 1.664 de la poliţia rutieră, 5.791 de ordine publică, 754 de investigaţii criminale, 537 de la poliţia transporturi, 184 de la structurile de investigare a fraudelor, 88 de la arme, explozivi şi substanţe periculoase, restul fiind de la alte structuri.

    De asemenea, 3.835 de patrule de siguranţă publică, dintre care 1.188 pedestre şi 2.647 auto acţionează pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale.

    Poliţiştii de la transporturi patrulează în 358 de trenuri de călători, cu precădere pe rutele către municipiile unde vor avea loc manifestările, precum şi în 311 staţii şi triaje de cale ferată.

    Totodată, efectivele de poliţie transporturi patrulează în 15 aerogări internaţionale şi naţionale, precum şi în 26 de porturi la Marea Neagră sau pe Dunăre.

  • Ce trebuie să ştiţi despre parada militară de la 1 Decembrie. Restricţii de trafic în Bucureşti

    Parada militară va fi deschisă din aer de către un elicopter MI-17 al Inspectoratului General de Aviaţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care va purta Drapelul României.

    La parada care va avea loc în Piaţa Constituţiei vor defila 600 de poliţişti, pompieri, jandarmi, studenţi şi elevi ai instituţiilor de învăţământ ale M.A.I. organizaţi în cinci detaşamente. Aceştia vor reprezenta Academia de Poliţie ”Al. I. Cuza”, Jandarmeria Română, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Şcoala de Agenţi de Poliţie ”Vasile Lascăr” Câmpina.

    Defilarea terestră a Ministerului Afacerilor Interne va fi încheiată de Detaşamentul de gardă şi ceremonii militare al Jandarmeriei Române care va prezenta asistenţei onorul, într-o ţinută care aminteşte de glorioasa tradiţie a acestei Arme.

    Tehnica de intervenţie a Poliţiei, Poliţiei de Frontieră, Jandarmeriei şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va fi prezentată de patru blocuri de defilare formate din 107 mijloace auto, motociclete, ambarcaţiuni, fiind încheiată, conform tradiţiei, de Detaşamentul de Cavalerie al Jandarmeriei Române.

    În contextul paradei militare organizate cu ocazia Zilei Naţionale a României, Brigada Rutieră Bucureşti va dispune măsuri specifice din competenţă în sensul fluidizării şi restricţionării traficului rutier, în conformitate cu avizul Comisiei Tehnice de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti sau atunci când situaţia va impune acest lucru.

    În data de 1 decembrie, între orele 5.00 şi 14.00 se va restricţiona traficul auto pe arterele următoare, precum şi pe străzile care acced în acestea, după cum urmează:

    – Calea 13 Septembrie, de la intersecţia bd. Tudor Vladimirescu până la bd. Libertăţii;

    – Str. Izvor de la Calea 13 Septembrie până la  str. B.P. Haşdeu;

    – Str. B.P. Haşdeu, între str. Izvor şi Splaiul Independenţei;

    – Splaiul Independenţei, sensul dinspre Pod Eroilor către Piaţa Unirii, între Piaţa Operei şi Podul Naţiunile Unite;

    – Bd. Unirii, intersecţia cu bd. I.C. Brătianu până la Piaţa Constituţiei;

    – Bd. Naţiunile Unite; Bd. Regina Maria între Piaţa Libertăţii şi Piaţa Regina Maria;

    – Bd. George Coşbuc, de la intersecţia cu bd. Tudor Vladimirescu, până la Piaţa Regina Maria;

    – Calea Rahovei, între bd. Libertăţii şi bd. George Coşbuc.

    După desfăşurarea defilării se restricţionează traficul rutier pe bd. Tudor Vladimirescu, între bd. George Coşbuc şi Calea 13 Septembrie, sensul spre Calea 13 Septembrie, precum şi pe străzile care acced în acest tronson.

    Rute ocolitoare recomandate:

    – Calea 13 Septembrie – Şos. Panduri – str. Dr. Rainer – bd.  Eroilor – str. Ştirbei Vodă – Calea Victoriei;

    – Calea 13 Septembrie – Şos. Panduri – str. Dr. Rainer – bd.  Eroilor – str. Ştirbei Vodă – str. Berzei – str. Buzeşti – Piaţa Victoriei;

    – Calea Rahovei – str. Progresului – str. C-tin Istrate – bd. Mărăşeşti – bd. Dimitrie Cantemir – Piaţa Unirii.

    Restricţii retragere cu torţe: începând cu ora 17.30 va avea loc o retragere cu torţe, cu restricţionarea traficului rutier pe banda I pe traseul: Palatul Cercului Militar – bd. Regina Elisabeta – bd. Mihail Kogălniceanu – Piaţa Operei – bd. Eroii Sanitari – bd. Prof. Gh. Marinescu – Şos. Cotroceni – Piaţa Leul – bd. Iuliu Maniu – bd. Vasile Milea – sediul Regimentului 30 Gardă.

    Poliţia solicită conducătorilor auto să evite deplasarea în zona de desfăşurare a evenimentului, să circule cu maximă atenţie, să folosească rutele ocolitoare, să nu parcheze autovehiculele în apropierea zonelor restricţionate pentru circulaţie şi să opteze, în perioada menţionată, pentru transportul public de suprafaţă sau metrou.

    Şoferii sunt rugaţi să respecte semnalele agenţilor de poliţie rutieră aflaţi în trafic pentru devierea acestuia, iar pietonii sunt rugaţi să circule cu atenţie şi să traverseze strada numai prin locurile special amenajate.
     

  • Tensiuni între Rusia şi Bulgaria din cauza intenţiei Sofiei de a cumpăra avioane militare F-15

    Premierul Gheorghi Bliznaşki a anunţat că Bulgaria nu va mai utiliza avioane militare de fabricaţie rusă, iar ministrul Apărării, Velizar Şalamanov, a subliniat că industria militară bulgară trebuie să fie independentă de Rusia.

    După ce Sofia a sugerat că ar putea achiziţiona avioane de vânătoare de tip F-15, vicepremierul rus, Dmitri Rogozion, a transmis prin Twitter: “Cineva numit Şalamanov l-a convins pe premierul Bliznaşki să trădeze încă o dată Rusia în favoarea unor avioane de tip F-15 aflate în uz”.

    Ministerul de Externe de la Sofia a catalogat drept “total inacceptabile” afirmaţiile lui Dmitri Rogozin.

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

     


    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Anul negru al economiei ucrainene

    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a plusat, apreciind nu numai că există o probabilitate ridicată ca Rusia să atace Ucraina, dar şi că ambiţiile Moscovei vizează şi alte regiuni apropiate de graniţă, precum Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, “spre a împiedica o integrare euroatlantică mai puternică” a Moldovei şi a Georgiei.

    În aceste condiţii, reuniunea NATO din 4-5 septembrie de la Newport (Marea Britanie) va rămâne centrată, conform premierului britanic şi şefului diplomaţiei poloneze, pe “măsuri pe termen lung” de consolidare a securităţii în special pentru Polonia şi ţările baltice, cu creşterea prezenţei militare a NATO în Europa de Est, majorarea cheltuielilor pentru infrastructura militară în aceste ţări şi înfiinţarea unei structuri de comandă la Szcezcin, Polonia, special pentru apărarea membrilor NATO din Est, dar şi a Ucrainei, al cărei preşedinte va fi invitat şi el să participe la reuniune.

    Chiar şi fără o invazie militară rusească de care să fie protejată indirect prin proximitatea forţelor NATO, Ucraina suferă însă din cauza efectelor economice ale luptelor prelungite dintre forţele guvernamentale şi rebelii ruşi din est. Economia a scăzut cu 4,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2013 şi cu 2,3% faţă de primul trimestru al anului curent, reflectând impactul conflictului asupra industriei din regiunile de est, care realizează în mod obişnuit aproape 16% din PIB. Coroborat cu scăderea PIB în primul trimestru cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, acest rezultat a determinat FMI să prognozeze o scădere a PIB pentru tot anul 2014 cu 6,5%.

    În plus, FMI a afirmat că Kievul va trebui să aloce până la 5% din PIB pentru recapitalizarea sectorului bancar dacă moneda naţională, hrivna, se depreciază sub nivelul de 12,5 pentru un dolar. La 12 august, hrivna se depreciase deja până la 13,1 pentru un dolar. La finele anului trecut, conform unei analize Raiffeisen, 55% din sistemul bancar ucrainean era controlat de acţionari ucraineni privaşi, 18% de statul ucrainean, 16% de bănci occidentale şi 11% de bănci ruseşti.

  • Coreea de Nord AMENINŢĂ Casa Albă şi Pentagonul cu un atac nuclear

     “Dacă imperialiştii americani ne ameninţă suveranitatea şi supravieţuirea (…), trupele noastre vor lansa rachete nucleare asupra Casei Albe şi Pentagonului, care sunt sursa tuturor relelor”, a declarat Hwang Pyong-So, directorul Biroului politic general, care face parte din armată, într-un discurs susţinut duminică şi difuzat luni de televiziune.

    Aceasta nu este prima dată când Phenianul ameninţă cu un atac nuclear Statele Unite sau baze militare americane din Pacific.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia îşi dezvoltă flota militară de la Marea Neagră

     “Am început astăzi dezvoltarea unei puternice flote la Marea Neagră”, a declarat amiralul Aleksandr Vitko într-un mesaj difuzat de serviciul de presă al flotei.

    El a citat domeniile aeronavale, piese de artilerie pe coastă, nave şi submarine noi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie continuă să exporte arme în Rusia, potrivit unui raport parlamentar

     Premierul britanic a făcut apel la Uniunea Europeană să interzică vânzările de arme către Rusia – acuzată că echipează şi instruieşte separatiştii proruşi din Ucraina – şi a afirmat luni că Marea Britanie a încetat deja astfel de exporturi, aşa cum a promis în martie.

    Dar raportul parlamentar publicat miercuri arată că 251 de licenţe acordate de Guvernul britanic, care permit vânzarea de bunuri controlate în valoare totoală de 132 de milioane de lire sterline (167 de milioane de euro), sunt încă în vigoare.

    Aceste licenţe de export autorizează vânzarea unor arme de precizie, muniţii pentru arme uşoare, veste antiglonţ, “echipament criptografic”, de comunicaţii militare şi de vedere nocturnă, precizează raportul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Rusia trebuie să-şi consolideze capabilităţile în domeniul apărării ca răspuns la prezenţa NATO în regiune

     “În fapt NATO îşi consolidează în mod demonstrativ trupele pe teritoriul statelor est-europene, inclusiv în zone de la mările Neagră şi Baltică”, a declarat Putin într-o reuniune a Consiliului de Securitate.

    “Din această cauză avem nevoie de implementarea tuturor măsurilor plănuite, cu scopul de a amplifica capabilităţile ţării în domeniul apărării în mod rapid şi deplin, bineînţeles că inclusiv în Crimeea şi la Sevastopol, unde este necesar să reconstruim infrastructura militară de la zero”, a subliniat el.

    Rusia implementează în prezent un program ambiţios de reînarmare, în valoare de 20 de trilioane de ruble (aproximativ 640 de miliarde de dolari), până la orizontul lui 2020.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro