BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Philips se confruntă cu provocări majore în China: Acţiunile scad cu 15% pe fondul reducerii drastice a estimărilor de vânzări

    Acţiunile producătorului olandez de echipamente medicale Philips au scăzut cu peste 15% la deschiderea sesiunii de luni, după ce compania şi-a redus previziunile de vânzări din cauza unei „scăderi semnificative” a cererii pe piaţa sa principală, China, scrie Financial Times.

    Philips estimează acum o creştere globală a vânzărilor pentru acest an între 0,5% şi 1,5%, sub prognoza anterioară de 3-5%.

    „Incertitudinile menţionate în trimestrele trecute s-au intensificat în China şi sunt aşteptate să continue”, a declarat Philips luni.

    Compania a mai spus că vânzările comparabile la nivel global au rămas stabile la 4,38 miliarde de euro în acest trimestru, după o creştere de două cifre în aceeaşi perioadă a anului trecut. „Scăderea din China a fost compensată de creşterea în alte regiuni şi de venituri mai mari din redevenţe,” a adăugat Philips.

     

  • Revenire spectaculoasă pentru Tesla: Acţiunile producătorului auto au urcat cu 12% pe bursă după ce rezultatele peste aşteptări şi previziunile optimiste au dat noi aripi investitorilor. Compania lui Musk preconizează o „uşoară creştere” a livrărilor în 2024, în ciuda unui început de an slab

    Acţiunile Tesla au crescut miercuri după ce cel mai mare producător de vehicule electrice din lume a raportat un profit trimestrial peste aşteptări, prognozând în acelaşi timp o „uşoară creştere” a livrărilor în acest an şi un salt mare în 2025. Performanţa marchează o revenire majoră pentru Tesla, care a trecut prin câteva trimestre dezamăgitoare, pe măsură ce s-a răspândit îngrijorarea cu privire la încetinirea cererii globale pentru vehiculele electrice, scrie FT. 

    De asemenea, Tesla a fost prinsă în activismul politic diviziv al directorului său executiv, Elon Musk, şi într-o bătălie în instanţă pentru a-i restabili pachetul de 56 de miliarde de dolari de opţiuni pe acţiuni.

    Musk a prezis că vânzările de vehicule ar putea creşte cu 20% până la 30% anul viitor, după ce reducerile de costuri vor reduce preţurile maşinilor existente, ceea ce la rândul său va stimula cererea. El a menţionat, de asemenea, îmbunătăţirile aduse tehnologiei de auto-conducere şi noile produse, inclusiv „Cybercab” său autonom prezentat la începutul acestei luni.

    Musk a afirmat, de asemenea, că ratele scăzute ale dobânzilor reduc plăţile lunare de finanţare, ceea ce are un impact semnificativ asupra cererii.

    Acţiunile Tesla au crescut cu 12 % în timpul tranzacţionării după orele de lucru, oferind o oarecare uşurare investitorilor – acestea sunt la jumătate din vârful lor din noiembrie 2021. Este în continuare cel mai valoros producător auto mondial, cu 669 de miliarde de dolari.

    Venitul net ajustat pentru al treilea trimestru a crescut cu 8% faţă de anul trecut, ajungând la 2,5 miliarde de dolari, depăşind aşteptările de 2,1 miliarde de dolari, potrivit unui raport al companiei cu sediul în Austin, Texas. Veniturile au crescut cu 8% până la 25,2 miliarde de dolari, depăşind uşor estimarea medie de 25,4 miliarde de dolari a analiştilor. 

     

     

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele opt luni din 2024 cu 14,1 mld. euro, până la 182,5 mld. euro. Datoria administraţiei publice a fost de 87,7 mld. euro, cu 14% peste nivelul din decembrie 2023

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-august 2024 cu 14,1 miliarde euro fată de nivelul din 31 decembrie 2023, la 182,5 miliarde euro, arată datele publicate luni de BNR.

    Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a ajuns la 87,7 miliarde euro, cu 14% peste nivelul înregistrat în decembrie 2023, când datoria externă a administraţiei publice a fost de 76,9 mld. euro.

    Soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 12,6 miliarde euro, nivel aproape asemănător cu cel de 12,8 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2023.

    Din volumul total, datoria externă este de 133,8 miliarde euro, în creştere cu 12,8 miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 48,6 miliarde euro, în creştere cu 1,37 mld. euro, de la 47,3 mld. euro la 31 decembrie 2023.

    Datoria externă pe termen lung se ridica la 133,3 miliarde euro la 31 august 2024 (73,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 9,2%  faţă de 31 decembrie 2023. 

    Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2024 nivelul de 49,1 miliarde euro (26,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3 % faţă de 31 decembrie 2023.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,8% în luna august 2024, comparativ cu 18% în 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2024 a fost de 5,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2024 a fost de 101,1%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

     

  • Cel mai mare administrator de bani din lume, BlackRock, a depăşit active de 11,5 mii de miliarde de dolari în al treilea trimestru al acestui an. În acest timp, întreaga piaţă bancară din România a avut active de 167,8 miliarde de euro la jumătatea anului

    Activele administrate de BlackRock au ajuns la un maxim istoric de 11,5 mii de miliarde de dolari în trimestrul al treilea, scrie FT.

    Fluxurile de bani atrase au crescut cu 15% până la 5,2 miliarde, depăşind aşteptările analiştilor. Profit net al grupului a ajuns acum la 1,63 de miliarde de dolari.

    Activele sub administrarea BlackRock au crescut cu 15% în trimestrul al treilea al acestui an, ajungând la 160 de miliarde de dolari.

    Perspectiva scăderii dobânzilor de către Rezerva Federală i-a incurajat pe investitori să se îndrepte spre fondurile de obligaţiuni, în timp ce indicele S&P 500 a urcat cu 5,5% în trimestrul trei.

    „Strategia noastră este ambiţioasă, dar funcţionează”, a spus Larry Fink vineri.

    Acţiunile BlackRock au crescut cu aproape 20% în acest an, aproape de recordul de 971 de dolari pe acţiune atins în noiembrie 2021.

    Majoritatea banilor investitorilor au ajuns în fonduri de tip index, produsele cele mai populare ale BlackRock.

  • Investiţiile străine directe în sectorul imobiliar şi al construcţiilor au crescut cu 2,1 mld. euro în 2023, concentrând a doua cea mai mare pondere în soldul total al investiţiilor străine, cu 17,5%, şi devansând comerţul

    Investiţiile străine directe (ISD) în sectorul imobiliar şi al construcţiilor din România au crescut anul trecut cu 2,1 miliarde de euro, acesta concentrând a doua cea mai mare pondere în soldul total al ISD de la finalul 2023, respectiv 17,5%, relevă datele Băncii Naţionale a României analizate de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Raportat la intervalul 2013-2023, investiţiile străine din construcţii şi tranzacţii imobiliare au crescut de peste 3 ori în valoare absolută, respectiv cu 14,4 miliarde de euro.

    Majorarea soldului ISD în construcţii şi tranzacţii imobiliare s-a datorat în special reevaluărilor contabile pozitive ale imobilizărilor corporale deţinute de companiile din domeniu şi rezultatelor pozitive înregistrate de către acestea în activitatea proprie, care au permis atât rambursarea datoriilor, cât şi creditarea companiilor afiliate nerezidente, având ca efect reducerea necesităţii accesării instrumentelor de finanţare externă, arată analiza Cushman & Wakefield Echinox care citează datele BNR.

    Din perspectiva repartizării pe activităţi economice, 86,7% din soldul total al investiţiilor străine este concentrat în patru sectoare de activitate: industrie (38,6%) – cu precădere în industria prelucrătoare (29,3%), construcţii şi tranzacţii imobiliare (17,5%), comerţ (17,1%) şi intermedieri financiare şi asigurări (13,4%).

    Soldul investiţiilor străine directe a continuat să înregistreze creşteri importante în toate cele patru industrii, în condiţiile în care în industrie majorarea a fost de 3,5 miliarde de euro, în construcţii şi tranzacţii imobiliare de 2,1 miliarde de euro, în comerţ de 1,085 miliarde de euro, iar în intermedieri financiare şi asigurări de 1,6 miliarde de euro. Astfel, comparativ cu 2022, ierarhia domeniilor de activitate care concentrează cele mai mari valori ale soldului ISD s-a modificat, sectorul  construcţiilor şi al tranzacţiilor imobiliare devansând comerţul.

    „Valorile activelor imobiliare în perioada 2015 – 2024 au crescut peste rata inflaţiei. După o creştere destul de însemnată în perioada 2015 – 2019, lichiditatea pieţei s-a menţinut si pe perioada pandemiei în 2020 – 2021 şi pare să rămână sănătoasă în 2024, întrucât România are încă unele dintre cele mai atractive randamente din regiune. Inflatia crescută din 2022 şi 2023 a produs doar ajustari minime ale randamentelor pentru activele prime, iar reducerea dobânzii de referinţă din ultima perioadă este de aşteptat să aibă un impact pozitiv asupra valorilor activelor.”, spune Bogdan Sergentu, Head of Valuation & Consultancy Cushman & Wakefield Echinox.

    În 2023, investiţiile străine directe au totalizat 6,748 miliarde de euro, urcând soldul la 118,2 miliarde de euro.

    Şi din punct de vedere al repartizării soldului investiţiilor străine directe în intreprinderi greenfield pe principalele activităţi economice, sectorul construcţiilor şi imobiliarelor se plasează în top, cu 19,4% din sold, după industria prelucrătoare (27,4% din soldul ISD în întreprinderi greenfield) şi comerţ (23,2%).

    Comparativ cu anul anterior, contribuţia acestor sectoare de activitate la formarea soldului ISD aferent întreprinderilor greenfield a rămas relativ constantă.

    Sunt considerate investiţii străine directe capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din voturi sau din capitalul social subscris al unei întreprinderi  rezidente, instrumentele de natura datoriei dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi întreprinderea rezidentă în care a investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta.

    Creşterea fluxului net de investiţii străine din sectorul construcţiilor şi al tranzacţiilor imobiliare 2023 s-a reflectat şi în evoluţia stocului de spaţii imobiliare moderne, investitorii străini continuând să fie un jucător important pe toate segmentele pieţei, deţinând mai mult de 70% din stocul total de astfel de spaţii.

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Deficitul comercial la bunuri al României a crescut cu 14,6% în primele opt luni din 2024, până la 20,9 mld. euro. Importurile au crescut cu 2% şi exporturile au scăzut 1,6%

    Deficitul comercial la bunuri al României, adică diferenţa dintre exporturi şi importuri de bunuri, s-a majorat în primele opt luni din 2024 cu 14,6% an/an, la 20,9 mld. euro, în condiţiile în care exporturile au scăzut cu 1,6% şi importurile au crescut cu 2%, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Valoric, exporturile au totalizat 61,1 miliarde euro, iar importurile 82 miliarde euro. 

    În perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,8% la export şi 36,3% la import) şi alte produse manufacturate (28,9% la export şi 28,6% la import).

    Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele opt luni din 2024 a fost de 44 mld. euro la expedieri şi de 59,3 mld. euro la introduceri, reprezentând 72,1% din total exporturi şi 72,3% din total importuri.

    În paralel, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 17 mld. euro la exporturi şi de 22,6 mld. euro la importuri, reprezentând 27,9% din total exporturi şi 27,7% din total importuri.

    În luna august, exporturile FOB au însumat 6,54 mld. euro, iar importurile CIF au însumat 9,42 mld. euro, rezultând un deficit de 2,88 mld.euro.

    Faţă de luna august 2023, exporturile din luna august 2024 au scăzut cu 7,5%, iar importurile au scăzut cu 3%.

     

  • Mark Zuckerberg nu ştie să piardă: Şeful Meta încaseză miliarde după un pariu imposibil şi ia faţa aproape tuturor miliardarilor din lume. Antreprenorul american l-a întrecut şi pe Jeff Bezos în topul averilor şi singurul rival care mai stă în picioare rămâne Elon Musk, cel mai bogat om din lume

    Mark Zuckerberg a devenit  a doua cea mai bogată persoană din lume, devansându-l pe Jeff Bezos, şi intrând în lupta pentru titlul de cel mai bogat om din lume cu Elon Musk, locul 1 în topul averilor. Pariul lui Zuckerberg pe metavers – care iniţial părea un mare eşec – a dat roade în ultimele luni, împingându-i averea la un nivel record de 206,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Aceasta îl plasează cu 1,1 miliarde de dolari înaintea lui Bezos, şeful Amazon şi cu aproape 50 de miliarde de dolari în urma lui Elon Musk, CEO-ul Tesla.

    Acţiunile Meta au crescut cu 23% de la raportarea unor vânzări peste aşteptări în al doilea trimestru şi de la anunţarea intrării sale în domeniul de modele lingvistice de mari dimensiuni care alimentează chatbots AI. Acţiunile au închis joi la un maxim istoric de 582,77 dolari.

    Meta a investit masiv în centre de date şi putere de calcul, Zuckerberg încercând să obţină o poziţie de lider în cursa pentru inteligenţă artificială la nivel de industrie. De asemenea, compania a avansat cu alte proiecte pe termen lung, inclusiv ochelarii de realitate augmentată Orion, pe care compania i-a prezentat luna trecută.

    Zuckerberg, care deţine o participaţie de 13% în compania cu sediul în Menlo Park, California, şi-a văzut averea crescând cu 78 de miliarde de dolari până în acest an, cea mai mare creştere înregistrată în rândul celor 500 dintre cei mai bogaţi oameni din lume.

    Cofondatorul şi directorul executiv, în vârstă de 40 de ani, a urcat patru locuri în acest an în topul averilor.

     

  • Fondurile de pensii private Pilon II au ajuns la active record de 30 de miliarde de euro da la înfiinţarea sistemului din 2008 încoace. „Lucrurile bune au nevoie de timp să crească”

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, la care 8,2 milioane de salariaţi români sunt participanţi cu o parte din venitul brut lunar pentru econonomisirea privată a economiilor de bătrâneţe, au ajuns la active record de 30 miliarde de euro (150 mld. lei), arată un comunicat al Asociaţiei Pensiilor Private (APAPR).

    “APAPR anunţă lansarea unei noi campanii naţionale de informare privind Pilonul 2 de pensii private obligatorii: „Lucrurile bune au nevoie de timp să crească”. La fel ca o pădure, Pilonul 2 creşte sănătos încă din 2008, ajungând astăzi la active nete administrate în valoare de 150 mld. RON (30 mld. EUR), dintre care aproape o treime reprezintă câştigul net adus de investiţii”.

    Asociaţia menţionează că site-ul de campanie este www.pilonul2.ro , unde românii pot să îşi verifice foarte simplu şi rapid apartenenţa la un fond de pensii private, precum şi valoarea contului personal. În prezent, doar unul din opt români este conectat digital la Pilonul 2, verificandu-şi online contul de pensie privată. Campania este derulată împreună cu agenţia parteneră

    Rogalski Damaschin PR, debutează astăzi şi se va desfăşura pe TV şi online până la finele lunii noiembrie 2024.

    La Pilonul 2 sunt înscrişi 8,2 milioane de români, adică marea majoritate a populaţiei active a ţării, dintre care jumătate (peste 4 milioane) contribuie regulat, lună de lună. Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare. Pentru cea mai mare parte a populaţiei, Pilonul 2 reprezintă de altfel singura sursa de acumulare financiară pe termen lung, în special în cazul românilor cu venituri mici, care au dificultăţi să economisească prin alte instrumente.

    APAPR a sărbătorit în vara acestui an 20 de ani de activitate, fiind înfiinţată odată cu adoptarea Legii 411/2004 care guvernează Pilonul 2 de pensii private.

    Pentru a marca acest moment de maturizare instituţională, APAPR va organiza la Bucureşti, în aprilie 2025, lucrările bi-anuale ale Adunării Generale a Membrilor PensionsEurope, organizaţia-umbrelă la nivel european a asociaţiilor de fonduri de pensii de pe continent. Împreună, fondurile de pensii private ale membrilor PensionsEurope gestionează active în valoare de aproape 5 trilioane de euro în beneficiul a 90 de milioane de cetăţeni europeni.

    ​

  • OpenAI, părintele ChatGPT, atrage 6,6 miliarde de dolari în cea mai mare rundă de finanţare de capital de risc din istorie. Printre investitori se numără Microsoft, Nvidia, SoftBank dar nu şi Apple

    OpenAI a anunţat miercuri finalizarea mult anticipatei sale runde de finanţare, atrăgând 6,6 miliarde de dolari în cea mai mare tranzacţie de capital de risc din toate timpurile, care evaluează compania la 157 de miliarde de dolari, scrie portalul Axios.

    Runda de finanţare a fost condusă de Thrive Capital, fondul lui Joshua Kushner, alături de giganţi precum Microsoft, Nvidia, SoftBank, Khosla Ventures, Altimeter Capital, Fidelity, Tiger Global şi MGX.

    O sursă susţine că Apple, despre care se zvonea că ar fi în discuţii pentru o investiţie, nu a participat la tranzacţie.

    Tranzacţia OpenAI depăşeşte suma de 6 miliarde de dolari atrasă la începutul acestui an de xAI, compania lui Elon Musk.

    “Noua finanţare ne va permite să ne consolidăm poziţia de lider în cercetarea AI de frontieră, să creştem capacitatea de calcul şi să continuăm să dezvoltăm instrumente care ajută oamenii să rezolve probleme complexe”, a anunţat OpenAI.
     

  • OpenAI face un salt uriaş: Celebrul start-up strânge 6,6 miliarde de dolari şi îşi consolidează sprijinul investitorilor pentru a cuceri viitorul inteligenţei artificiale

    OpenAI a cerut investitorilor să evite să sprijine start-up-uri rivale, precum Anthropic sau xAI, compania lui Elon Musk, în timp ce gigantul strânge 6,6 miliarde de dolari în noi fonduri, încercând să-şi consolideze poziţia de lider în domeniul inteligenţei artificiale generative, informtează Financial Times.

    Compania din San Francisco, condusă de CEO-ul Sam Altman, a anunţat miercuri că a încheiat cu succes această rundă de finanţare, obţinând o evaluare impresionantă de 150 de miliarde de dolari, cea mai mare din istoria Silicon Valley.

    Potrivit a trei persoane implicate în discuţii, compania a cerut în timpul negocierilor ca finanţarea să fie exclusivă, ceea ce limitează accesul competitorilor la capital şi parteneriate strategice. Această mişcare ar putea tensiona şi mai mult relaţiile cu rivalii, în special cu Elon Musk, care are o dispută juridică cu OpenAI.

    Investitorii din fonduri de risc au acces la informaţii confidenţiale despre companiile în care investesc, iar sprijinul acordat unui competitor poate deveni dificil sau chiar litigios. Cu toate acestea, conform unor fonduri de risc, astfel de cereri de exclusivitate sunt rare şi, de obicei, marile firme îşi diversifică investiţiile în sectoare similare. De exemplu, Sequoia Capital şi Andreessen Horowitz au investit atât în OpenAI, cât şi în xAI.

    OpenAI poate impune astfel de condiţii şi obţine evaluări atât de ridicate deoarece investitorii sunt convinşi că va conduce următorul val de inovaţii în inteligenţa artificială, având un impact asupra consumatorilor similar cu cel produs de internet şi telefoanele mobile.

    Thrive, o firmă de investiţii fondată de Joshua Kushner, a condus runda de finanţare, contribuind cu 750 de milioane de dolari din fondurile proprii şi încă 550 de milioane de la parteneri, conform unei persoane informate. Thrive şi-a păstrat şi opţiunea de a mai investi 1 miliard de dolari până la sfârşitul anului 2025, menţinând evaluarea companiei la 150 de miliarde de dolari.

    Nvidia, producătorul de cipuri, şi Microsoft, care a investit deja 13 miliarde de dolari în OpenAI, au participat, de asemenea, la această rundă. Deşi Apple a discutat despre o posibilă investiţie, nu a luat parte la această rundă.

    Alte grupuri, precum Khosla Ventures, SoftBank, Tiger Global, Altimeter Capital şi California Public Employees’ Retirement System, au investit fie direct, fie prin vehicule de investiţii speciale, conform mai multor persoane informate despre tranzacţie. Vehiculul de investiţii al Khosla ar putea ajunge să contribuie cu 500 de milioane de dolari sau chiar mai mult, potrivit a două surse.