BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Spitalul „Sf. Pantelimon”, unde medicamentele erau ţinute sub cheie: Cadrele medicale suspendate din funcţie îşi continuă activitatea de medic

    Cele două cadre medicale care au fost suspendate săptămâna trecută din funcţiile de şef al secţiei Anestezie Terapie Intensivă (ATI) şi asistent-şef de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Bucureşti îşi continuă activitatea medicală, a spus luni purtătorul de cuvânt al spitalului, Fiorela Miţoiu.

    „Doamna doctor Laura Constantinescu a fost suspendată din funcţia de medic şef al secţiei ATI nu din calitatea de medic. Şef de secţie acum este domnul doctor Şeri Ionel”, a declarat Miţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se toacă banii din programele de sănătate: medicamente pentru morţi şi achiziţii ilegale

     De asemenea, CNAS a validat eliberarea de medicamente în valoare de 63.000 de lei, pentru pacienţi care erau decedaţi la data eliberării din farmacii a respectivelor medicamente. În acelaşi document se arată şi faptul că unităţile sanitare au achiziţionat materiale sanitare şi medicamente peste stocurile necesare şi că preţurile de achiziţie au fost diferite de la o unitate la alta, deşi produsele proveneau de la acelaşi furnizor. Raportul Curţii de Conturi menţionează şi lipsa de implicare a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte controlul implementării Programelor Naţionale de Sănătate pentru diabet şi boli rare, deşi aceasta este una dintre principalele atribuţii ale sale. În total, cheltuielile nejustificate se ridică la 9.424.000 de lei, informează Gândul.

    Raportul Curţii de Conturi pentru perioada 2012-2014, întocmit în urma analizării activităţii Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a unui număr de 21 de Case Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS), în cadrul programului naţional de diabet zaharat, arată că în perioada 2012-2014 au apărut cheltuieli nelegale în valoare estimată de 9.424.000 lei.

    Astfel, medici care nu beneficiază de specializarea necesară prescrierii de reţete pentru afecţiuni diabetice au eliberat reţete în valoare de aproximativ 3.551.000 de lei.

    Aceste reţete au fost validate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), contrar legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara care te ajută să te sinucizi. Poţi să ceri unui medic să îţi prescrie medicamente care să te omoare

    Legea propusă limitează sinuciderile asistate de medici la rezidenţi şi persoane care sunt apte să participe în sistemul de sănătate de stat, într-un efort de a împiedica turismul medical printre muribunzii din alte ţări.

    Potrivit noii legi propuse, oamenii care suferă de o problemă medicală serioasă şi vor să mpară vor putea comite suicid prin intermediul medicamentelor prescrise de doctori, sau vor putea avea un doctor sau o asistentă care să le administreze dozele necesare.

     

  • Ţara care te ajută să te sinucizi. Poţi să ceri unui medic să îţi prescrie medicamente care să te omoare

    Legea propusă limitează sinuciderile asistate de medici la rezidenţi şi persoane care sunt apte să participe în sistemul de sănătate de stat, într-un efort de a împiedica turismul medical printre muribunzii din alte ţări.

    Potrivit noii legi propuse, oamenii care suferă de o problemă medicală serioasă şi vor să mpară vor putea comite suicid prin intermediul medicamentelor prescrise de doctori, sau vor putea avea un doctor sau o asistentă care să le administreze dozele necesare.

     

  • Tânăra de 30 de ani care ar putea avea o soluţie împotriva bolilor Parkinson sau Alzheimer

    Leen Kawas are 30 de ani, este imigrant de primă generaţie în SUA şi conduce o companie care luptă pentru a combate o boală incurabilă ce costă societatea miliarde de dolari în fiecare an, informează Forbes.

    Compania ei, M3, caută un remediu pentru bolile neurodegenerative (Alzheimer şi Parkinson), care afectează milioane de oameni pe tot globul. M3 a fost înfiinţată în 2011 de către Kawas şi tocmai a primit o finanţare de 9 milioane de dolari. Banii vor ajuta compania să desfăşoare teste ale medicamentelor produse de M3, medicamente care ar putea declanşa regenerarea celulelor creierului pe care pacienţii le pierd atunci când suferă de aceste boli. “Dacă testele sunt un succes, atunci întreaga industrie s-ar putea schimba, deoarece majoritatea competitorilor M3 lucrează la încetinirea progresului bolii, nu la vindecarea ei”, spune ea.

    Aproximativ 70.000 de persoane sunt diagnosticate în România cu boala Parkinson şi este cea de-a doua afecţiune neurologică degenerativă ca frecvenţă la noi în ţară.

    Kawas visa să vindece bolile terminale încă din copilărie. Ea şi-a privit bunica pierzând lupta cu cancerul, apoi mama ei a murit înainte ca Kawas să împlinească 21 de ani.

    A obţinut doctoratul farmacologie moleculară la Universitatea Washington State. În primul an, după înfiinţarea companiei, şi-a stabilit să vorbească cu cel puţin 740 de oameni despre vindecarea bolilor neurodegenative.

    A întâmpinat dificultăţi în carieră din cauza faptului că este femeie şi atât de tânără. “De multe ori am fost confundată cu fata de la garderobă. Dar de multe ori oamenii care au făcut asta au fost convinşi să investească în compania mea la finalul întâlnirilor”, a spus ea.

    Dacă planului Leenei Kawas este dus la capăt cu succes, M3 va fi prima companie din lume care să creeze o pastilă ce combate aceste boli extrem de grave precum Parkinson sau Alzheimer.

    Costurile luptei împotriva bolii Alzheimer în Statele Unite ajung la peste 300 miliarde de dolari. Aşadar, companiile şi guvernele au o mulţime de motive să-i acorde atenţie acestei tinere.

  • Unul dintre cele mai căutate medicamente din România dispare de pe piaţă

    Zentiva a anunţat că Distonocalm, unul dintre cele mai utilizate medicamente din România, nu va fi disponibil pe piaţă în perioada următoare. Potrivit unui comunicat de presă, Distonocalm se află în proces de autorizare la ANMDM într-o nouă formulă, din combinaţia căreia a fost exclus derivatul de ergot. Dosarul pentru noua formulă a fost depus spre evaluare în decembrie 2013.

    Decizia companiei Zentiva România de a înregistra o nouă formulă Distonocalm vine după ce în 2013 Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) a recomandat restricţionarea utilizării medicamentelor care conţin derivaţi de ergot pentru anumite indicaţii terapeutice, nu şi pentru cele ale medicamentului Distonocalm. Recomandarea CHMP a condus la dificultăţi de aprovizionare cu derivat de ergot şi, în final, la epuizarea stocurilor de materie primă, ceea ce face imposibilă continuarea producţiei în formula actuală.

    “Regretăm neplăcerile provocate pacienţilor şi comunităţii de profesionişti în sănătate şi sperăm că reluarea producţiei în noua formulă se va face cât mai curând, după obţinerea autorizării ANMDM”, a declarat Simona Cocoş, Director General Zentiva România.

  • Unul dintre cele mai căutate medicamente din România dispare de pe piaţă

    Zentiva a anunţat că Distonocalm, unul dintre cele mai utilizate medicamente din România, nu va fi disponibil pe piaţă în perioada următoare. Potrivit unui comunicat de presă, Distonocalm se află în proces de autorizare la ANMDM într-o nouă formulă, din combinaţia căreia a fost exclus derivatul de ergot. Dosarul pentru noua formulă a fost depus spre evaluare în decembrie 2013.

    Decizia companiei Zentiva România de a înregistra o nouă formulă Distonocalm vine după ce în 2013 Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) a recomandat restricţionarea utilizării medicamentelor care conţin derivaţi de ergot pentru anumite indicaţii terapeutice, nu şi pentru cele ale medicamentului Distonocalm. Recomandarea CHMP a condus la dificultăţi de aprovizionare cu derivat de ergot şi, în final, la epuizarea stocurilor de materie primă, ceea ce face imposibilă continuarea producţiei în formula actuală.

    “Regretăm neplăcerile provocate pacienţilor şi comunităţii de profesionişti în sănătate şi sperăm că reluarea producţiei în noua formulă se va face cât mai curând, după obţinerea autorizării ANMDM”, a declarat Simona Cocoş, Director General Zentiva România.

  • Tribul care venerează spiritul unui soldat american. Speră ca acesta să se reîntoarcă cu Coca-Cola, televizoare şi medicamente – FOTO

    În fiecare an, pe 15 februarie, rezidenţii unui mic sat de la baza vulcanului activ Mount Yasur de pe insula Tanna, Vanuatu, îi aduc un omagiu spiritului soldatului american care „este mai puternic decât Iisus”, informează Daily Mail.

    Cei mai în vârstă se îmbracă în uniforme militare americane şi defilează, iar alţii îşi pictează “SUA” pe piept, cu vopsea roşie. Apoi, la final, ridică steagul american.Tribul crede că soldatul cu pricina John Frum se va întoarce într-o zi şi va aduce cu el bogăţie, noroc şi cadouri din America.

    Cel mai probabil John Frum nu este o singură persoană, ci mai degrabă un cumul de soldaţi. Numele John Frum vine de la felul în care se prezentau soldaţii americani „Hi, Im John from New York”. În timpul celui De-Al Doilea Război Mondial aproximativ 300.000 de soldaţi americani au stat pe insulă pregătiţi pentru conflictul Japonia.

    După război, soldaţii „John Frum” au părăsit insula şi odată cu ei şi bogăţiile aduse de americani.

    În 2006, un jurnalist de la publicaţia Smithsonian Magazine a vizitat insula, iar leader-ul de atunci a declarat că „dacă ne rugăm lui John, el o să se întoarcă cu multă bogăţie”. „John este un spirit. Ştie tot. Este chiar mai puternic decât Iisus. A promis că se va întoarce cu multe bogăţii (Coca-Cola, televizoare, ceasuri, medicamente etc) dacă ne vom ruga”, a adăugat el.

    „În fiecare zi de vineri membrii cultului merg la baza vulcanului şi ridică steagul american, câteodată şi pe cel francez. Iar pe 15 februarie sărbătoresc ziua lui John Frum, fac puţin teatru, dansează, este o sărbătoarea anuală”, a declarat Ben Bohane, foto-jurnalist care trăieşte în Vanuatu.

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România: Legea reclamei la medicamente este inutilă, dăunătoare şi trebuie reexaminată de Parlament

    “Interzicerea fără discernământ a publicităţii în audio-vizual este o supra-reglementare inutilă şi chiar dăunătoare, cu efecte negative atât pentru populaţie, cât şi pentru stat, prin pierderea veniturilor din taxele asociate publicităţii. Reclamele la produse farmaceutice nu au doar rol comercial, ci şi acela de informare. Prin interzicerea totală a publicităţii în audio-vizual s-ar interzice dreptul la informare. În plus, publicitatea la medicamentele care se eliberează fără prescripţie medicală este deja reglementată de ANMDM, iar pentru restul produselor şi serviciilor destinate sănătăţii, de către CNA. Tot ce avem de făcut este să aplicăm strict prevederile deja existente”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul executiv al Asociaţíei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Laurenţíu Mihai.

    Textul actual al legii conţine neclarităţi, precum sintagma “produse medicamentoase”, care nu se mai regăseşte nicăieri în legislaţie.

    “Susţinem retrimiterea proiectului de lege înapoi în Parlament, pentru că, aşa cum a fost adoptat, este neclar, dublează legislaţie deja în vigoare, fără să aducă ceva nou. Exprimările din textul legii, ca de exemplu «produse medicamentoase», nu mai sunt de găsit nicăieri în legislaţia românească. Nu rezultă de nicăieri despre ce fel de medicamente este vorba, textul legii spune că se interzice reclama la «produse medicamentoase» şi nu ştim ce sunt alea”, a afirmat Mihai.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Senatul a adoptat, luni, acest proiect de lege cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, deşi a primit un raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică, întrucât iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”. Proiectul de lege a primit anterior votului rapoarte negative din partea Guvernului României, Ministerului Sănătăţii, CNA, Comisiilor de Cultură şi Media şi Comisiilor de Sănătate din ambele Camere ale Parlamentului.

    Categoria unde ar putea fi aduse îmbunătăţiri legislaţiei actuale este cea de suplimente alimentare, a adăugat directorul APMGR.

    “Rămân suplimentele alimentare, a treia categorie de produse şi care apar în reclamele media, dar care nu se văd în textul legii deloc. Rămân oricum neacoperite aceste suplimente alimentare. În niciun caz, dacă mergem pe logica legislaţiei existente, n-ar putea suplimentele alimentare să fie incluse în categoria «produse medicamentoase». Orice lege trebuie să aibă nişte definiţii şi atunci putem pune şi armamentul uşor calibrul sub nouă milimetri între produsele medicamentoase, dacă vrem neapărat. Mai mult, suplimentele alimentare nu mai sunt aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi sunt doar notificate, respectiv avizate, de Institutul de Bioresurse Alimentare, care ţine de Ministerul Agriculturii. Reclamele la suplimente sunt supuse legii audiovizualului şi CNA este cel care poate fi sesizat”, potrivit reprezentantului producătorilor de medicamente generice.

    El a subliniat că problemele în privinţa suplimentelor alimentare apar mai ales pe canalele de teleshopping, unde sunt reclame care pretind beneficii mai mari decât cele reale. 

    “Suplimentele alimentare sunt o categorie unde chiar sunt probleme şi este vorba de canalele de teleshopping, unde sunt multe reclame la suplimente alimentare care, de multe ori, par să întreacă limitele şi să pretindă că aduc beneficii mai mari decât cele reale şi aici poate că ar fi întradevăr necesar un demers legislativ nou, dar textul legii, aşa cum a fost aprobată, nu zice nimic de partea asta, pe care chiar ar putea fi probleme. Susţinem retrimiterea în Parlament pentru că este loc de îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu, dar nu cum este textul actual al legii, care le lasă pe toate descoperite”, a afirmat Mihai.

    Reclamele la produse farmaceutice şi alte servicii au rol comercial dar, dat fiind specificul, în egală măsură de informare, a punctat, la rândul său directorul general al Terapia Sun Pharma şi preşedinte al APMGR, Dragoş Damian, într-o opinie remisă MEDIAFAX.

    “Primii afectaţi vor fi pacienţii care, nemaifiind informaţi despre existenţa unor preparate simplu şi sigur de administrat, fie vor face coadă la medic pentru simptome care pot ceda la un preparat banal, fie vor cere în farmacie o soluţie la problema lor care ori nu-i va ajuta, ori va fi ce mai scumpă. Sistemul sanitar însuşi riscă astfel să fie blocat de o supra-adresare la medic în absenţa altor surse de informaţii”, a spus Damian.

    Statul este la rândul lui afectat, întrucât aprobarea publicităţii la medicamente prin ANMDM este tarifată, iar interzicerea publicităţii va face că statul să nu mai încaseze bani din această activitate.

    De asemenea, întregul lanţ de producţie/comercializare/servicii se va clatina, urmând ca “victimele” să apară în primul rând dintre producătorii sau prestatorii de servicii mici, care neavând alte modalităţi de a-şi promova produsele, vor deveni insolvabili. Vor uma, printre alţii, distribuitorii şi farmacistii, care vor pierde din încasări, consideră Damian.

    Legea în forma actuală ar afecta, de asemenea, încasările pentru agenţiile de publicitate şi trusturile de media şi ar introduce discriminări între publicitatea pe canalul audio-vizual şi cea din presa scrisă, outdoor, online, social media.

    Potrivit preşedintelui APMGR, controlul publicităţii exagerate, mincinoase, înşelătoare la produse şi servicii medicale poate fi controlată prin aplicarea cu mai mare stricteţe şi severitate a legilor CNA în vigoare, limitarea unui clip publicitar la maxim 30 secunde, interzicerea utilizării de testimoniale sau role-play-uri cu persoane notorii sau celebre, stabilirea unor tarife de cost pentru aprobarea reclamelor, sancţionarea cu amenzi ustoratoare ale agenţilor de publicitate sau trusturilor media care nu se conformează, dar şi mecanisme de (auto)control şi (auto)cenzură din rândul agenţilor de publicitate (asociaţii profesionale, RAC, etc.).

    “Sunt măsuri simple, de bun simţ, care pot pune la adăpost pacienţii şi consumatorii de publicitatea înşelătoare sau mincinoasă fără a afecta structurile care fac parte din angenaj”, a punctat Damian.

    APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din Romania: Actavis, AC Helcor, Biofarm, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed Alvogen Romania, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia – a Sun Pharma company, Teva, Zentiva.

    Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Constanţa şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice de înaltă clasă. Industria generică locală contribuie cu aproximativ 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă.

  • Colegiul Farmaciştilor: Legea care interzice publicitatea la medicamente, în interesul pacienţilor

    Reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor din România susţin că publicitatea la medicamente, în esenţa ei, urmăreşte doar scopuri comerciale, de aceea sunt binevenite noile reglementări privind interzicerea publicităţii la medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală, dar şi interzicerea publicităţii făcute în beneficiul furnizorilor de servicii farmaceutice.

    Noile prevederi legale clarifică faptul că publicitatea directă sau mascată la medicamentele cu prescripţie este cu desăvârşire interzisă, iar cea a furnizorilor de medicamente este restricţionată semnificativ.

    “În ultimii ani, populaţia a fost supusă unei presiuni permanente în direcţia automedicaţiei şi promovării agresive a aspectelor comerciale legate de medicament. Avem aici în vedere, în special, importanţa preţului în detrimentul informării corecte cu privire la aspecte esenţiale legate de medicament şi efectele sale”, a precizat Colegiul Farmaciştilor.

    Reprezentanţii organizaţiei profesionale susţin că în informarea pacienţilor despre medicamente trebuie să primeze siguranţa acestora. De aceea, pacienţii trebuie încurajaţi ca, atunci când au o problemă medicală, să meargă în primul rând la medic, să se consulte cu farmacistul cu privire la efectele medicamentelor prescrise şi a eventualelor posibile efecte adverse ori contraindicaţii, şi nu să se bazeze pe “informaţii şi prezentări care au un rol strict comercial”.

    “În concluzie, legea care urmează a fi promulgată de Preşedintele României este binevenită, fiind în interesul exclusiv al pacienţilor, pentru o utilizare judicioasă a medicamentelor şi a resurselor din sistemul de sănătate, pentru creşterea calităţii serviciilor profesionale ale medicului şi farmacistului, concurenţa urmând să fie bazată, în principal, pe criterii profesionale şi nu pe criterii comerciale”, mai arată Colegiul Farmaciştilor din România.

    Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit proiectului de lege votat luni de Senat, în calitate de cameră decizională.

    Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”.

    Proiectul de lege, iniţiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, stipulează că “pot face obiectul publicităţii destinate publicului larg, pe altă cale decât prin programe de televiziune/radiodifuziune, acele medicamente care prin compoziţia şi obiectivul lor sunt destinate şi concepute pentru a fi utilizate fără intervenţia unui medic în ceea ce priveşte diagnosticul, prescrierea sau urmărirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului.”

    De asemena, iniţiativa legislativă mai prevede interzicerea publicităţii pentru farmacii la televizor sau radio de natură a “induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum şi publicitatea mascată la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente.”

    Potrivit proiectului de lege, sunt interzise inclusiv comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale.

    “Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun sau de produse ale unor operatori economici al căror obiect principal de activitate îl constituie fabricarea ori vânzarea unor astfel de produse, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale”, se arată în proiectul de act normativ.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Legea urmează să fie transmită spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.

    Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România (UAPR) consideră că legea prin care se interzice publicitatea la medicamente în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune reprezintă o limitare nejustificată a accesului la informaţie şi solicită preşedintelui retrimiterea actului normativ în Parlament.

    Potrivit UAPR, impactul negativ al acestei propuneri este unul considerabil şi pe plan financiar. “Veniturile la bugetul de stat se vor diminua prin reducerea încasărilor din industria de media şi comunicare şi prin restrângerea activităţii în industria farmaceutică”, susţine sursa citată.

    Şi Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis, marţi, să transmită o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis prin care să îi solicite şefului statului să nu promulge legea prin care este interzisă difuzarea la televiziune şi radio a publicităţii pentru medicamente.

    CNA a avizat negativ, încă din şedinţa din 2 iulie, un proiect de lege care se referă la interzicerea publicităţii pentru medicamente şi tratamente medicale la televizune şi radio, avizul fiind însă unul consultativ. La momentul respectiv, proiectul se afla în consultare publică la Camera Deputaţilor.