BusinessMagazin

Tag: medic

  • Un cunoscut MEDIC din Capitală cultivă cea mai mare suprafaţă de tutun din ţară

    Un cunoscut MEDIC din Capitală cultivă cea mai mare suprafaţă de tutun din ţară

  • Chirurgul care vinde încălţări de 30 de milioane de lei

    Victor Tighinean are 46 de ani, este medic chirurg şi a înfiinţat încă din perioada rezidenţiatului o afacere în retailul de încălţăminte de import, ca francizat al companiei daneze Ecco. Cu patru ani în urmă, Ecco a preluat operaţiunile locale, iar Tighinean a rămas la conducerea firmei. Afacerile au crescut an de an cu procente de două cifre, dar medicul-antreprenor-executiv spune că România are un mare dezavantaj: numărul mic de turişti.

    Păi ce legătură este între numărul de turişti şi vânzările de pantofi?, pare întrebarea firească, cu un răspuns nu foarte evident. Multe magazine Ecco din capitale europene se bazază pe vânzările generate de turişti, pentru că un număr însemnat de călători, odată ajunşi în concediu, constată că nu au încălţăminte confortabilă şi sunt nevoiţi să cumpere, explică Tighinean. „Ca ritm de creştere a afacerilor, suntem peste evoluţiile din alte ţări, dar pe de altă parte şi nivelul vânzărilor este mai mic”, spune Tighinean, pe a cărui carte de vizită este trecută funcţia de managing director. Valoarea medie a bonului de cumpărături este de 100-110 euro, „trafic avem destul, problema este rata de conversie care se plasează în jurul a 5%, în vreme ce pe alte pieţe este de peste două ori mai mare. Dovadă că rulajele din perioadele de vânzări cu discount sunt comparabile cu volumele vândute în perioada octombrie-decembrie; în ultimele trei luni din an se realizează circa 40% din valoarea vânzărilor.”

    Absolvent al Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, Tighinean a constatat, pe când era rezident, că nişa de încălţăminte sanitară nu era acoperită. Aşa a prins contur ideea unei afaceri, iar franciza Ecco s-a potrivit mănuşă pe intenţiile care i se conturaseră în minte la acel moment. Prin urmare, în 2004 a deschis primul magazin Ecco de pe piaţa locală, la Cluj, într-un spaţiu stradal; ulterior, acesta a fost relocat şi „în locul nostru funcţionează acum un magazin cu produse second‑hand”. Afacerile au crescut an de an, iar după şapte ani de prezenţă în sistem franciză, firma-mamă a decis să preia operaţiunile pe plan local.

    Din 2007, Victor Tighinean, care şi-a păstrat funcţia de conducere a afacerii Ecco, coordonează activitatea de la Cluj-Napoca, acolo unde se află şi acum sediul central al companiei. În afacere mai este implicată şi sora sa, care deţine funcţia de director economic, iar antreprenorul-executiv spune că dacă nu ar fi intrat în afaceri i-ar fi plăcut să profeseze în domeniul pentru care s-a pregătit.

    Sub conducerea medicului afacerist, reţeaua a ajuns la 25 de magazine, cel mai recent deschis, în vara acestui an, fiind spaţiul de pe Calea Dorobanţi, din Capitală. Bucureştiul este, de fapt, şi locul în care se află cele mai multe magazine Ecco pe plan local: 11. Cel mai recent deschis magazin Ecco are o suprafaţă de 88 mp, iar bugetul de investiţii a fost de 100.000 de euro. Retailerul mai are alte două spaţii stradale, deschise la Braşov şi Sibiu, de circa un an fiecare, iar despre evoluţia lor Tighinean spune că „este OK, sunt optimist”, fără a oferi mai multe detalii.

    Despre planurile pe care le mai are pentru anul în curs, managerul Ecco Shoes România afirmă că intenţionează să inaugureze cel puţin încă două magazine, dintre care unul la Timişoara, iar altul la Bucureşti; pentru asta, dar nu numai, Tighinean călătoreşte săptămânal fie prin ţară, fie peste hotare. La plusuri se aşteaptă şi de la vânzările din mediul online, magazinul virtual lansat în urmă cu trei ani urmând să ajungă anul acesta la vânzări de circa 1 milion de euro, faţă de încasările anului trecut, care s-au plasat la 700.000 de euro. În total, cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs, deopotrivă pentru magazinele fizice, dar şi pentru cel virtual, ar urma să ajungă anul acesta la 30 de milioane de lei, în creştere cu circa 25% faţă de anul trecut, când s-a plasat la 23,4 milioane de lei.

  • A lucrat ca medic cardiolog, iar azi conduce departamentul de sănătate al OMV Petrom

    Mihnea Samoilă a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti şi, după ce a lucrat câţiva ani ca medic radiolog şi medic cardiolog, în două spitale din Bucureşti, a decis că doreşte să susţină sănătatea unor comunităţi mai mari.

    A coordonat dezvoltarea Reţelei Naţionale de Supraveghere a Bolilor Transmisibile şi a finalizat un master în sănătate publică la Karolinska Institutet din Stockholm, iar în anul 2010 s-a angajat în OMV Petrom, unde a preluat un an mai târziu conducerea Departamentului de Sănătate.

    Samoilă este responsabil pentru definirea strategiei de sănătate a OMV Petrom şi coordonează furnizorul de servicii medicale al OMV Petrom – PetroMed -,  care însumează 25 de clinici şi 110 cadre medicale. Cel mai important proiect implementat de Mihnea Samoilă este implementarea unui program de asigurări private de sănătate cu o acoperire mare şi gândit astfel încât să închidă bucla parcursă de pacient – de la control la specialist la tratament.

    „Este primul produs de o asemenea complexitate din România, acoperind atât servicii în ambulatoriu (consultaţii, investigaţii, analize), cât şi intervenţii chirurgicale şi spitalizare, în peste 500 de clinici private din ţară. Prin amploarea sa, programul a avut la lansarea sa în 2014 un impact semnificativ asupra pieţei de asigurări private din România, contribuind cu 10-15% la creşterea acesteia.“ Sănătate:acum! reprezintă o platformă ce integrează într-un singur brand toate serviciile şi programele de sănătate oferite de companie. 

  • A vrut să devină medic, dar acum aduce peste un milion de oameni la concerte cu AC/DC, Bon Jovi sau Robbie Williams. Cine este “regele nopţilor albe”, omul din spatele Eventim?

    Povestea lui Valentin Vasiloiu are toate elementele necesare pentru a fi scenariu de film. A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, însă după doar un an de stagiatură a concluzionat că nu va fi niciodată „medicul la care îţi faci programări cu şase luni înainte“, aşa că a renunţat.

    A tăiat rapid şi fără prea multe remuşcări legăturile cu „frumoasa profesie de medic“, devenind pentru câţiva ani un mic întreprinzător în domeniul IT.

    „Numele de antreprenor IT este o denumire oarecum pompoasă pentru acea perioadă din tinereţe în care filozofam online şi băteam drumurile Europei mai degrabă decât să construiesc o carieră.“ Lucrurile

    Omul din spatele Eventim

  • Detalii din culisele operaţiei „foarte complicate” de la Istanbul a premierului Victor Ponta. Medicul care a fost lângă premier face un anunţ cu totul surprinzător

    Medicul român Ion Bogdan Codorean, cel care l-a însoţit pe Victor Ponta pentru operaţia la care a fost suspus acesta în Turcia, a spus într-un interviu pentru Gândul ce s-a întâmplat în timpul operaţiei suferite de premierul României şi ce trebuie să facă primul ministru după operaţie.

    Ion Bogdan Codorean este specialist în traumatologie sportivă la Spitalul Militar Central din Bucureşti. Săptămâna trecută, medicul a fost vizitat de Victor Ponta pentru un consult. Diagnosticul pus atunci, spune specialistul, a fost unul foarte grav:

    CE S-A ÎNTÂMPLAT LA CLINICA DIN TURCIA ŞI VERDICTUL MEDICILOR. ANUNŢ SURPRIZĂ

  • Povestea antreprenorului care a abandonat meseria de medic în favoarea unei afaceri aflate în pragul falimentului

    În 2007, fostul medic Raul Ciurtin spunea în textul ce îi descria profilul din catalogul tinerilor manageri că are un obiectiv clar: păstrarea identităţii companiei Albalact, alături de ritmul de dezvoltare. El preluase frâiele Albalact în 1999, într-un moment când compania se afla într-o situaţie precară.

    În 2007, Ciurtin conducea deja o afacere de circa 29 de milioane de euro şi 508 de angajaţi. A reuşit să îşi îndeplinească obiectivul, în special datorită celor două mărci lansate şi promovate intens, Fulga şi Zuzu. Evoluţia companiei, înfiinţată în 1971 şi privatizată în 1999, a luat o turnură spectaculoasă în momentul când conducerea companiei a hotărât să intre, din 2004, pe segmental lactatelor UHT şi să lanseze un brand care să se deosebească de celelalte de pe piaţă: „Aşa s-a născut Fulga, văcuţa care se mişcă, vorbeşte şi face glume“. Prezenţa mărcii în portofoliul de produse a avut un efect imediat: cifra de afaceri a companiei a crescut de la 6,4 milioane de euro în 2003 la 11 milioane de euro în 2004 şi 16,5 milioane de euro în 2005. Bazându-se tot pe strategia unui brand jovial, au decis în 2006 să lanseze marca Zuzu. Gama Zuzu a adus o creştere de 70% în 2006 a cifrei de afaceri, care a depăşit pragul de 29 de milioane de euro.

    Despre abandonarea meseriei de medic în favoarea unei cariere în management, Ciurtin spune că a fost cea mai dificilă decizie din viaţa sa, pentru că „nu ştii niciodată dacă va fi un loz câştigător sau nu“, dar între timp a ajuns la concluzia că „traseul meu de până acum a fost mai bun decât cel pe care îl visam“. Albalact este în prezent al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa lactatelor, cu o cifră de afaceri 423 milioane de lei (aproximativ 96 de milioane de euro) în 2013.

  • Care sunt serviciile gratuite de care putem beneficia la dentist

    Atât pacienţii asiguraţi cât şi cei neasiguraţi pot beneficia, începând cu 1 aprilie, de o serie de servicii gratuite, incluse în pachetele medicale pentru 2015. Persoanele care nu sunt asigurate pot beneficia de o serie de servicii de medicină dentară de urgenţă: pansament calamnt şi drenaj endodontic; tratamentul paradontitelor apicale cu anestezie; tratamentul afecţiunilor paradontiului cu anestezie, chiuretaj alveolar şi tratamentul henoragiei (în situaţia în care se efectuează în aceeaşi şedinţă în care a fost extras dintele respectiv, nu este decontat de casa de asigurări de sănătate); decapuşonarea la copii; reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare; reparaţie/rebazare proteză (se acordă o dată pe an); reparaţie aparat ortodontic (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodontie şi ortopedie dento-facială).

    Conform prevederilor legale, serviciile din pachetul minimal pot fi făcute de orice medic dentist, cu excepţia celui care presupune reparaţia aparatului ortodontic, iar dentiştii se ocupă numai de pansamentul calmant/drenajul endodontic.

    Cei neasiguraţi trebuie să suporte integral costurile pentru investigaţiile paraclinice recomandate (radiogrfii şi tratament prescris).

    Pachetul de bază pentru asiguraţi include: o consultaţie la un interval de 12 luni; tratamentul cariei; tratamentul afecţiunilor pulpare cu anestezie; pansament calmant/drenaj endodontic; tratamentul gangrenei pulpare; tratamentul paradontitelor apicale, prin incizie, cu anestezie; tratamentul afecţiunilor parodontiului cu anestezie;    extracţia dinţilor temporari cu anestezie; extracţia dinţilor permanenţi cu anestezie;    chiuretaj alveolar şi tratamentul hemoragiei; decapuşonarea la copii; reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare; proteza acrilică mobilizabilă pe arcadă (se acordă o dată la cinci ani); reparaţie/rebazare proteză (se acordă o dată pe an); element acrilic;    element metalo-acrilic; reconstituire coroana radiculara; decondiţionarea tulburărilor funcţionale prin aparate ortodontice, inclusiv tratamentul angrenajului invers prin inel/gutiere, bărbiţă şi capelină (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodonţie şi ortopedie dento-facială); tratamentul angrenajului invers; aparate şi dispozitive utilizate în tratamentul malformaţiilor congenitale; şlefuirea în scop ortodontic/dinte; reparaţia aparatului ortodontic (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodontie şi ortopedie dento-facială); mentinatoare de spaţiu mobile; sigilare/dinte (o procedură decontată la doi ani). Serviciile de medicină dentară pentru persoanele asigurate pot fi făcute de oricare medic dentist, mai putin decondiţionarea tulburărilor funcţionale prin aparate ortodontice, inclusiv tratamentul angrenajului invers; aparate şi dispozitive utilizate în tratamentul malformaţiilor congenitale; reparaţie aparat ortodontic.

    O serie de servicii din listă sunt decontate 100% pentru copii şi beneficiarii legilor speciale şi doar 60% pentru persoanele de peste 18 ani.

  • Doi timişoreni câştigă opt milioane de euro după ce au avut o idee la care nu s-a gândit nimeni

    Un ziarist şi un medic din Timişoara au început o afacere pe o nişă la care, în momentul în care s-au lansat, nu se mai gândise nimeni de pe piaţa locală. Produsele lor sunt astăzi la tot pasul, iar afacerile timişorenilor s-au triplat pe timp de criză, aducându-le venituri de peste opt milioane de euro.

    Octavian Sfeclă conduce alături de partenerul său, Ştefan Tudose, Art Match, firma timişoreană cu 200 de angajaţi prezentă pe piaţă din 1998 şi care a echipat sute de magazine din toată ţara, ajungând să deţină în portofoliul de clienţi cele mai importante reţele de retail şi cei mai mari producători din FMCG. Compania şi-a triplat afacerile pe timp de criză – de la 12.8 milioane de lei (3,2 mil. euro) în 2008, profit de 1.9 milioane de lei (cca. 500.000 de euro) şi 25 de angajaţi, la o cifră de afaceri de 32,5  milioane de lei (8,1 milioane de euro), profit de 2,3 milioane de lei (cca. 600.000 de euro) anul trecut, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

    De formaţie profesională medic, Octavian Sfeclă şi-a început cariera în cadrul departamentelor de vânzări şi marketing la companii din domeniul farmaceutic lansând ulterior împreună cu partenerul său, de profesie ziarist, Ştefan Tudose, afacerea Art Match, pe o nişă la care nu s-a gândit nimeni. “Proiectul Art Match a început cu investiţii minime şi a beneficiat de o dezvoltare organică, drumul de la un angajat la cei peste două sute pe care îi avem astăzi fiind unul natural, un fel de răspuns la dezvoltarea pieţei, dacă vreţi”, explică el evoluţia companiei într-un interviu anterior acordat Business Magazin.

    Art Match furnizează sisteme de afişaj, mobilier metalic şi elemente de infrastructură pentru retail; producţia de display-uri şi sisteme de afişaj din materiale plastice; realizează importul şi furnizarea de îmbrăcăminte identitară şi materiale promoţionale, cât şi servicii de montaj specifice activitaţilor companiei. Activitatea de baza a companiei este furnizarea de sisteme de afisaj in-store, specializare unde a devenit lider de piaţă, pe seama unui portofoliu de peste 15.000 de repere, din care circa 1000 sunt produse in-house, restul fiind importate de la parteneri Germania, Olanda, Belgia, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, SUA, Canada sau Japonia.

    Compania a fost înfiinţată în 1998, în Timişoara, iar un an mai târziu, a devenit distribuitorul oficial al liderului la nivel mondial în chibrituri personalizate Swedish Match în România.  În anul 2000, compania a realizat prima livrare către un lanţ de retail, divizia de discout a Delhaize Group, Profi, acest client fiind urmat de-a lungul timpul de peste alţii 300 de clienţi. Un an mai târziu, Art Match s-a impus ca furnizor specializat de soluţii şi sisteme de afişaj in-store, piaţă pe care a devenit, în timp, lider naţional. În 2003, Art Match a devenit furnizorul oficial pentru Selgros România, primul magazin echipat de către companie fiind cel din Oradea. Un an mai târziu, compania a încheiat un parteneriat cu compania germană STOREbest în România, care se afla în expansiune la nivel european în momentul respectiv.

    În 2005, Art Match a predat, la cheie, primul magazin Penny din România, colaborearea cu REWE România continuând şi în prezent, pe seama serviilor de montaj şi mentenanţă, advertising pe care le oferă compania, cât şi elemente de producţie publicitară. Ulterior, compania a început să gestioneze stocuri în depozitul propriu, devenind astfel primul furnizor român specializat capabil să efectueze livrări în 48 de ore oriunde în ţară. În 2007, compania începe să utilizeze tehnologia de import pentru prelucrarea foliilor de plastic şi livrează primul element produs de companie: un display PET pentru British American Tobacco România. La scurt timp după, Art Match a început să se extindă în afara graniţelor ţării, vizate fiind ţările limitrofe. Primul proiect concret, pe seama proximităţii de oraşul Timişoara, a fost filiala din Serbia, cu sediul în Belgrad.

    În 2008, compania s-a extins cu a doua filială în afara ţării, Art Match Ungaria şi a continuat extinderea şi investiţiile pe timp de criză, astfel că în 2009, a inaugurat noi capacităţi de producţie şi stocare, iar la începutul lui 2010, a deschis filiala din Bucureşti, atât pentru a controla mai bine piaţa locală, cât şi pentru a dezvolta activităţi în Bulgaria. Ulterior, compania a contractat primul proiect major de montaj în afara României pentru un magazin Hornbach, cu elemente produse în Timişoara. 

  • Club Business Magazin: Epoca spitalului 
all-inclusive a apus. Centrele medicale de nişă au început expansiunea

    Business Magazin: Cum se explică, în opinia dumneavoastră, expansiunea centrelor medicale de nişă? E o cerere pe care o creează operatorii sau, dimpotrivă, există cerere din partea pacienţilor iar dumneavoastră vă adaptaţi unei nevoi existente în piaţă?

    Ana Maria Marian, CEO al Intermedicas: Pacientul este din ce în ce mai educat pe zona de servicii medicale, adică el nu mai acceptă să meargă oriunde, la orice centru medical doar pentru că este mare şi pentru că are un nume. Asta nu în-seamnă neapărat că acolo se rezolvă problema mea medicală care este specifică şi personală. V-aş spune pe scurt cum vedem noi, ca furnizori de second opinion, această problemă: în ultimul an şi jumătate, numărul de pacienţi care solicită a doua opinie avizată a unui medic creşte cu 20% de la o lună la alta. Deşi second opinion nu este o practică în România, iar pacienţii de multe ori nu ştiu ce înseamnă second opinion, ei vor să aibă acces la cel mai bun medic. De multe ori nu îi mai interesează dacă acest cel mai bun medic este în Bucureşti sau Cluj, la un spital privat sau unul de stat, dacă este în Berlin sau dacă este în Statele Unite. Pacientul vrea să ştie că cel mai bun medic are grijă de sănătatea lui, şi de fapt asta în-seamnă second opinion: răspunsul la întrebarea care este cel mai bun medic pentru mine şi cum ajung la el.

    Luca Militello, Spitalul Monza: Noi, în Italia, suntem un grup de spitale generale. Avem zece spitale şi 3.000 de angajaţi. Ideea de a veni în România s-a născut oarecum întâmplător, pentru că din cei 3.000 de angajaţi ai grupului Monza 300 sunt români. Mulţi doctori buni lucrează la noi de 15 ani şi atunci când s-a decis investiţia în străinătate ar fi fost simplu pentru noi să venim în România şi să facem ce-am făcut în Italia până acum, adică un spital general. Am constatat repede, după un prim studiu de piaţă, că piaţa nu este matură în momentul de faţă pentru ca unitatea să fie un spital general propriu-zis, cum există astăzi în Europa. De ce? Pentru a fi pe piaţă la un nivel înalt trebuie să ai şi concurenţă, iar atunci când vorbim de concurenţă nu mă refer strict la privat, pentru că acolo exista deja o concurenţă. Am mers pe nişă de cardiovascular pentru că din studiul de piaţă a reieşit că în această zonă există un deficit foarte mare. Studiile de la Ministerul Sănătăţii din 2010 arătau că din cele 14.000 de operaţii care erau necesare în România se efectuau doar 4.000-4.500. Iar din aceste 4.500, în jur de 800 se realizau în străinătate. Din experienţa personală vă spun că noi am plecat direct cu ideea de a ne plasa pe nişă, oricum în Italia zona de cardiovascular era una importantă pentru noi deci nu veneam descoperiţi. Nu am venit în România să facem ceva nou pentru noi, veneam cu o experienţă şi cu un background de peste zece ani în Italia. A fost sigur mai simplu decât să por-neşti de la zero. Aşadar, din punctul meu de vedere, astăzi piaţa nu este pregătită pentru ca privatul să poată opera un spital general, aşa cum se întâmplă în Europa sau în Statele Unite.

    Robert Şerban, Gral Medical: După mine, este nevoie atât de supermarket cât şi de magazin de nişă. Este nevoie şi de spitale generale, care să acopere mai toate tipurile de servicii, cât şi de spitale de nişă. Noi am simţit că în zona aceasta, de nişă, este foarte important să te duci. Există şi aici ceva provocări şi există tendinţa de a începe o nişă şi apoi să te duci că-tre alte zone, ceea ce după părerea mea nu este foarte indicat, pentru că pierzi focusul. Există avantaje şi în cazul spitalelor generale, şi în cazul celor nişate.

    Business Magazin: Ce a determinat ca până acum să avem mai multe supermarketuri şi de acum încolo să vedem şi magazinele acestea nişate? Nu pot face faţă supermarketurile cererilor din diversele raioane ale magazinului?

    Robert Şerban, Gral Medical: Supermarketurile au plecat de la principiul ”nu-ţi pune toate ouăle în acelaşi coş„. În super-market poate să meargă mai bine raionul de lapte şi mai prost raionul de carne pentru anumite perioade de timp, iar riscul îl poţi balansa mult mai bine. E mai dificil să începi o zonă de nişă, acolo trebuie să-ţi concentrezi toate eforturile iar dacă dai chix, dai chix pe tot. Noi ne-am asumat acest risc. Am intrat în zona de nişă şi ne-am concentrat aici toată energia şi toate resursele. Cei care fac nişă se concentrează, evident, să facă servicii mult mai bune cu o plusvaloare superioară celor care fac mai toate serviciile. Dar există clienţi pentru toate felurile de servicii, pentru că oamenii care sunt bolnavi nu au neapărat probleme foarte dificile, şi atunci acelea pot fi tratate şi într-un spital generalist, unde poţi să găseşti totul. La un spital de nişă ajungi de obicei după ce ţi-ai dat seama că ai o problemă şi ai vrea să mergi în zona respectivă pentru că au experienţă. Noi, ca spital de nişă, nu prea putem să asigurăm tot ce asigură un spital generalist. Dar noi putem să facem mult mai bine ce avem noi pe nişă decât poate face un spital generalist. Ca atare, ca orice lucru pe lumea asta, are şi avantaje, şi dezavan-taje.

  • Răspunde de activitatea direcţiei de operaţiuni a clinicilor Regina Maria din Bucureşti şi Braşov

    A preluat managementul policlinicilor şi ulterior şi al spitalelor din cad-rul reţelei, având o implicare directă atât în extinderea regională, cât şi a gamei de servicii medicale.

    „Cea mai grea decizie pe care am luat-o în carieră a fost aceea de a mă orienta către zona administrativă a vieţii medicale. Nu a fost uşor să aloc mai puţin timp practicii medicale pentru a prelua responsabilităţi destul de diferite şi, într-o mare măsură, complet noi. Managementul policlinicilor şi al spitalelor mi-a permis să îmbin eficient expertiza de medic cu cea de manager“, spune Panait, care a profesat anterior ca medic şi în cadrul Medicover.

    Deschiderea către a construi echipe performante, implicarea în proiecte operaţionale complexe, iniţiativa de a dezvolta şi implementa pachete de servicii medicale integrate au condus-o pe Laura Panait în anul 2011 către poziţia de director medical al policlinicilor, urmând ca spre finalul anului 2012 să fie numită pe poziţia de director al policlinicilor şi apoi să preia şi conducerea operaţională a spitalelor.