BusinessMagazin

Tag: mancare

  • Zece feluri de mâncare cu zece vinuri. Ce vin merge la clătite cu brânza dulce, la mămăligă cu caşcaval sau la sarmale

    Marinela Ardelean, unul dintre cei mai în vogă degustători de vin din România a lansat „Cartea Vinurilor Româneşti” (2015-2016), care înseamnă de fapt un index al principalelor vinuri din România.

    Dincolo de cele 214 vinuri selectate ca fiind cele mai bune din România şi Republica Moldova, din cele 3.000 degustate de un juriu international, cartea prezintă şi asocieri între mâncăruri şi vin.

    Ce vin se potriveşte la următoarele feluri de mâncare:

    1.       Mămăligă cu caşcaval – vin alb – Cupaj de Fetească Albă şi Sauvignon Blanc 2014

    2.       Salată de vinete cu maioneză, ceapă şi usturoi – vin rose – Negru de Drăgăşani Rose 2014

    3.       Omletă cu bacon – vin roşu – Fetească Neagră 2013

    Cititi articolul integral pe www.zf.ro

  • Cum convingi tinerii să gătească acasă? Le oferi pachete pentru gătit

    Cum se tot vorbeşte de ceva vreme că e bine să-ţi găteşti, măcar din când în când, mâncarea acasă, au apărut companii care încearcă să convingă oamenii că gătitul nu e ceva dificil. Acestea, scrie New York Times, livrează clienţilor la domiciliu nişte pachete pentru gătit, aşa-numitele ”mealkits„, care conţin ingredientele necesare şi instrucţiuni ilustrate pentru preparatul unei mese.

    Cei care apelează la mealkits sunt persoane tinere sau mai puţin tinere care doresc să gătească, dar nu au timp sau chef să meargă la cumpărături, iar pentru a le atrage companiile nu se sfiesc să apeleze la maeştri bucătari cu experienţă pentru consultanţă. Printre companiile cunoscute în SUA în acest domeniu se numără Blue Apron, Purple Carrot, PeachDish, Just AddCooking, Sun Basket sau Chef’d.

  • Restaurantele unde mâncarea este servită într-o lopată şi clienţii se spală într-o găleată la baie

    Termenul hipster a devenit extrem de popular în ultimii ani, la fel şi tendiţele fie că vorbim de modă, muzică sau localuri. Hipster se referă la o subcultură a tinerilor din mediul urban, care a apărut în anii 1990, dar care a luat amploare în ultimii ani.

    Totuşi cine sunt hipsteri?

    Sunt tineri, mereu contra curentului, se preocupă de artă, muzică indie, film şi cauze nobile, sunt interesaţi de ecologie, nu-şi fac prea multe planuri şi nu respectă nicio regulă.

    Acelaşi lucru poate fi spus şi despre localurile din imagini: mâncarea este servită într-o lopată, băuturile în borcane sau conserve, iar la baie clienţii se spală într-o găleată.

  • De ce este mai greu pentru tinerii de azi să îşi păstreze silueta, chiar dacă mănâncă la fel de mult ca tinerii de acum 20 de ani

    Autorii au studiat dieta a peste 36.000 de americani între 1971 şi 2008, precum şi activitatea fizică a 14.000 de oameni între 1988 şi 2006. Ei au grupat apoi aceste date şi le-au analizat în funcţie de activitate, vârstă şi indice de masă corporală. Ceea ce au descoperit este că o persoană care în anul 2006 avea aceleaşi obiceiuri alimentare şi sportive ca o persoană din anii ‘80 a avut un indice de masă corporală cu 2,3 puncte mai mare.

    Cu alte cuvinte, oamenii din ziua de azi au o greutate cu 10% mai mare decât cei din anii ‘80, chiar dacă au acelaşi regim de viaţă. „Rezultatele studiului nostru sugerează că tinerii din ziua de azi trebuie să urmeze un regim mai strict decât generaţiile trecute“, notează Jennifer Kuk, profesor în cadrul Universităţii din Toronto. „Studiul mai arată că există şi alţi factori, în afară de mâncare şi lipsa exerciţiilor fizice, care pot duce la obezitate“, explică Kuk, citată de The Atlantic.

    Care sunt însă ceilalţi factori? Până acum există doar teorii în această direcţie. Kuk a notat trei lucruri care ar fi putut determina o schimbare în metabolismul uman în ultimele decenii. În primul rând, oamenii sunt expuşi la mai multe chimicale care pot induce o creştere în greutate. Pesticidele sau conservanţii pot modifica procesele hormonale şi felul cum organismul nostru procesează grăsimea.

    În al doilea rând, consumul de medicamente a crescut într-un ritm ameţitor de la sfârşitul anilor ‘70 încoace – andidepresivele se numără printre medicamentele cu cele mai mari vânzări, iar printre efectele secundare cunoscute se află şi creşterea în greutate. În cele din urmă, autorii studiului consideră că bacteriile care ajung în organism pot avea un anumit impact asupra obezităţii. Consumul de carne a crescut în mod considerabil în ultimele decenii; luând în calcul şi faptul că producătorii folosesc hormoni şi antibiotice pentru a grăbi procesul de maturizare a animalelor, era de aşteptat ca bacteriile să sufere anumite mutaţii şi să afecteze apoi organismul uman.

    Concluzia, mai notează Jennifer Kuk, este că oamenii nu pot controla decât o parte din factorii care determină obezitatea. „Oamenii care suferă de obezitate sunt de multe ori ţinta ironiilor şi a glumelor proaste. Sunt consideraţi leneşi şi pofticioşi, dar de multe ori această impresie este una greşită. Dacă rezultatele noastre sunt corecte, atunci oamenii trebuie să mănânce mai puţin şi să facă mai mult sport doar pentru a arăta ca părinţii lor.“

    O serie de poze care circulă pe internet, numită „Old economy Steve“, ironizează mesajele pe care milenialii le primesc de la cei mai în vârstă. Personajul principal este un adolescent din anii ‘80 care dă sfaturi de viaţă celor născuţi în preajma noului mileniu. În ciuda campaniilor derulate în media şi la nivelul instituţiilor de învăţământ, numărul persoanelor care suferă de obezitate în Statele Unite s-a dublat în ultimele patru decenii. Adulţii sedentari consumă, în medie, cu 800 de calorii mai mult decât strictul necesar, potrivit unor date publicate de Asociaţia Americană a Diabeticilor.

    Oamenii sunt asaltaţi de reclame pentru mâncare, pentru fast-food sau pentru băuturi răcoritoare care conţin cantităţi uriaşe de zahăr. Locurile destinate sportului sunt din ce în ce mai puţine, mai scumpe sau mai inaccesibile, iar poluarea este şi ea un factor agravant. „Steve din anii ‘70“ este personajul central al unei serii de glume care circulă, de câteva luni bune, pe internet. Rolul său este acela de a ironiza mesajele transmise de generaţiile mai vechi celor din generaţiile tinere, precum milenialii: „Steve a absolvit facultatea şi a găsit imediat o slujbă“ sau „Steve a trebuit să muncească în timpul facultăţii pentru a-şi putea plăti taxele“ sunt doar câteva dintre mesajele amuzante care circulă online. Putem acum adăuga şi următoarea: „Steve mânca zilnic la McDonald’s, dar nu a luat 50 de kilograme în greutate“.

  • O nouă ţară a introdus legea care obligă supermarket-urile să doneze produsele nevândute

    În contrast cu legea din Franţa, care acordă amenzi de până la 75.000 de euro supermarket-urilor care nu donează produsele alimentare nevândute, Italia a adoptat o strategie de încurajare a actului de donaţie.

    Până în prezent, companiile care doreau să doneze astfel de produse trebuiau să completeze zeci de formulare, transformând practic procesul într-un coşmar birocratic. Noua lege stipulează că aceste companii vor completa doar o declaraţie lunară în care specifică cantitatea donată.

    Începând cu luna februarie, supermarketurile din Franţa au fost obligate prin lege să doneze alimentele nevândute. Pentru a descuraja oamenii să caute prin gunoaie, unele supermarketuri obişnuiau să toarne înălbitor pe alimentele aruncate sau să le pună în depozite încuiate, însă noua lege, adoptată în Franţa, interzice acest lucru.

    Noile prevederi se aplică oricărui supermarket de 400 de metri pătraţi sau mai mult. În cazul în care companiile nu respectă legea, acestea pot primi amenzi de până la 3750 de euro.

    Jacques Bailey de la Banques Alimentaires, o reţea de bănci de alimente, a declarat pentru The Guardian: “Cel mai important lucru, pentru că supermarketurile vor fi obligate să semneze un acord de donaţie cu organizaţiile de caritate, este că vom putea să îmbunătăţim calitatea şi diversitatea alimentelor pe care le primim şi le distribuim”.

  • Mutare strategică neaşteptată: Ryanair introduce scaune de piele şi oferă mâncare de lux pentru a câştiga executivii

    Ryanair, unul dintre cei mai importanţi actori din domeniul transportatorilor mondiali, continuă strategia sa de repoziţionare, scrie Bloomberg.

    Always Getting Better, cum a fost denumită strategia irlandezilor de la Ryan Air, pare să dea rezultate, anul 2015 fiind primul în care compania a trecut de pragul psihologic de 100 de milioane de pasageri, informează Ziarul Financiar.

    Practic, noul serviciu al companiei va oferi şansa pasagerilor să călătorească într-un avion Boeing 737-700, folosit în trecut pentru pregătirea piloţilor, dotat cu mobilier de lux şi servicii gastronomice pe măsură. Noul pachet ţinteşte executivii din companiile de top ce îşi doresc o călătorie la standarde mai înalte faţă de ce putea oferi Ryanair până acum. Avionul va putea zbura 6 ore, iar taxarea se va realiza pe oră. 

    Ryanair are în prezent o flotă de 334 de avioane şi o arie de 192 de destinaţii. Situaţia financiară este una bună, cifra de afaceri situându-se în 2015 la 5,6 miliarde dolari şi un profit de 866 milioane.

  • Puterea detaliului: micile schimbări care generează marile influenţe

    La mijlocul anilor ’70, un om de afaceri italian, Antonio Carluccio, a plecat din nordul Italiei şi s-a mutat în Marea Britanie, unde a deschis un magazin alimentar. În prezent Carluccio are 70 de cafenele în Europa şi Orientul Mijlociu, unde vinde mâncăruri italiene autentice, salate, îngheţate şi, greu de crezut, scutere. Adică în meniul pe care îl consultă oamenii, pentru a decide ce vor să mănânce la cină, se află şi un scuter, pe care îl pot comanda în varii culori.

    Este un amănunt care îl ajută pe antreprenor, dar nu pentru că îi sporesc vânzările din cauza multelor scutere pe care le vinde. De fapt scuterele nu se prea vând, pentru că oamenii vor să mănânce, dar prezenţa scuterelor în menu acţionează persuasiv: în comparaţie cu cei 3.500 de dolari care reprezintă preţul unui scuter, banii cheltuiţi pe preparatele culinare par mărunţiş. Este ceea ce se numeşte „contrast perceptiv“, ideea simplă conform căreia un produs de 50 de lei pare scump pe o listă care începe cu un produs asemănător, dar care costă numai 15 lei, dar pare ieftin dacă lista începe cu un produs de 100 de lei.

    Este acesta numai unul din exemplele care populează volumul „Marile detalii“ semnat de Steve Martin, directorul companiei Influence at Work, Noah Goldstein, profesor la UCLA Anderson School of Management, şi Robert Cialdini, profesor de psihologie şi marketing la Universitatea din Arizona. Cei trei se înscriu în marele curent al momentului, cel al studierii cât mai în amănunt a comportamentului uman, asta în ideea obţinerii unor tehnici practice menite să influenţeze atât individul, cât şi grupurile. O simplă frază adăugată, de către institutul lui Steve Martin, scrisorii pe care Fiscul britanic o trimitea în fiecare an contribuabililor rău-platnici a făcut ca sumele încasate de la aceştia să crească de la 57% din valoarea datoriilor la 86%.

    Şi nu a fost o uluitoare mostră de înţelepciune umană, ci doar precizarea că majoritatea oamenilor îşi plătesc taxele la timp. S-a declanşat fenomentul cunoscut drept „dovada socială“, care conturează comportamentul indivizilor în funcţie de comportamentul celor care îi înconjoară; dorinţa de conformitate a dus la creşterea importantă a colectării impozitelor.

    Priviţi „Marile detalii“ (în engleză, sau mă rog, în romgleză, chiar, sună mai bine: „The Small Big“) ca pe un fel de îndrumar, de ghid practic în ştiinţa persuasiunii, presărat cu exemple elocvente, 52 la număr, pentru fiecare dintre aspectele analizate. Foarte interesant şi, mai ales, generatoarea unui imbold nestăpânit de a încerca pe ceilalţi unul sau mai multe dintre detaliile acelea mărunte, cu aşa de mari rezultate.

     

  • De ce se duc de fapt românii la mall

    Peste jumătate din românii care intră în malluri o fac doar ca să mănânce, arată un studiu al companiei de consultanţă imo­biliară CBRE, ale cărui rezultate au fost publicate la sfârşitul anului trecut.

    Cercetarea a fost făcută pe o piaţă care cuprinde Europa, Africa de Sud şi Orientul Mijlociu, iar la nivelul întregii regiuni rezultatele arată că o treime din vizitatorii mallurilor intră doar ca să bea sau ca să mănânce. În plus, peste 65% din românii care iniţial intenţionau să meargă doar la restaurant aleg să facă şi cumpărături după ce iau masa, subliniază acelaşi raport.

    „Cumpărătorii din Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud, Turcia, România şi Spania aso­ciază centrele comerciale cu destinaţia lor favorită pentru a lua masa“, scriu reprezentanţii CBRE.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Colţul celor neînsoţiţi

    Cum numărul celor care preferă să mănânce singuri la restaurant este în creştere, localurile americane se adaptează ca să-i atragă, scrie New York Times.

    Acestora li se amenajează fie colţuri de terase în zone pietonale de unde pot urmări ce se petrece pe stradă şi citi liniştiţi presa, fie se extinde barul înspre holul hotelului pentru a crea un loc pentru cei care vor să stea singuri, ori li se amplasează mese departe de uşă ca să aibă intimitate. Alte localuri merg până într-acolo încât să creeze programe prin care câteva persoane care vin să mănânce singure sunt invitate în bucătărie, unde maestrul bucătar le oferă mostre din meniul zilei.

  • O angajată a fost concediată după ce s-a plâns că nu are bani de mâncare

     „Fiecare zi care trece pentru colegii mei este un chin. Au şi alte locuri de muncă în afară de acesta şi lucrează de acasă. Unul dintre ei a început o campanie de strângere de fonduri, GoFundMe, pentru că nu îşi poate plăti chiria”, a scris Talia Jane. „Un bărbat care abia fusese angajat nu mai lucrează acolo şi nu are unde să locuiască.”

    Talia Jane a vrut să rămână sub anonimat şi nu şi-a dezvăluit numele întreg pentru a nu putea fi identificată. Postarea ei conţinea şi o imagine sumbră cu San Francisco, locul unde se află Yelp Eat, un restaurant de tip fast-food deschis non-stop, o subsidiară a firmei unde lucra aceasta şi era plătită foarte prost în comparaţie cu viaţa extrem de costisitoare din San Francisco Bay Area.

    După ore de la postare, Talia Jane a scris pe contul ei de Twitter că a fost concediată de la Yelp. Ea a spus că nu a primit niciun avertisment, ci doar un telefon de la departamentul de resurse umane pentru a discuta despre faptul că povestea pe care a spus-o în mod public poate duce spre concediere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro