BusinessMagazin

Tag: M.BRITANIE

  • Premierul britanic David Cameron a ameninţat cu ieşirea ţării sale din UE, dacă Juncker va deveni preşedinte al CE

    Citând “surse apropiate participanţilor” la summitul care a reunit marţea trecută, la Bruxelles, şefii de stat şi de Guvern din Uniunea Europeană, săptămânalul a anunţat că, în opinia lui Cameron, alegerea lui Juncker ar “destabiliza în acest moment Guvernul britanic, astfel încât va fi necesară organizarea unui referendum” privind prezenţa Marii Britanii în Uniunea Europeană.

    Acest referendum s-ar solda, cel mai probabil, cu refuzul britanicilor de a mai rămâne în componenţa Uniunii Europene, ar fi declarat Cameron, într-o discuţie la care a participat, de asemenea, cancelarul german Angela Merkel.

    Un purtător de cuvânt al Downing Street a refuzat că comenteze aceste informaţii şi să explice poziţia Guvernului Britanic faţă de candidatura lui Juncker.

    “Nu facem comentarii cu privire la potenţialii candidaţi (la preşedinţia Comisiei Europene) în această etapă. Este prea devreme”, a afirmat el.

    “Un figură a anilor 1980 nu poate rezolva problemele din următorii cinci ani”, ar fi afirmat premierul britanic, referindu-se la Juncker, potrivit Der Spiegel, care a difuzat sâmbătă extrase din articol.

    După scrutinul european din 25 mai, a început cursa pentru găsirea unui nou preşedinte al Comisiei Europene. Juncker pare bine plasat pentru ca partidele conservatoare pe care le reprezintă să constituie prima forţă din noua adunare, dar un anumit număr de lideri conservatori, inclusiv Cameron, îl consideră prea european şi un om al trecutului.

  • David Cameron îndeamnă G7 să discute excluderea permanentă a Rusiei din G8

    “Eu cred că este important ca noi să acţionăm împreună cu aliaţii şi partenerii noştri şi să discutăm dacă este convenabil sau nu ca Rusia să fie exclusă în mod permanent din G8, în cazul în care sunt adoptate alte măsuri”, a declarat premierul britanic. “Acesta este modul bun de a proceda”, a adăugat el.

    Preşedintele american, Barack Obama, a invitat marţi liderii G7 şi Uniunii Europene (UE) să se reunească săptămâna viitoare la Haga, în cadrul Summitului privind Securitatea Nucleară, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.

    Excluderea Rusiei din grupul celor mai industrializate state, la care a aderat ca membru cu drepturi depline în 2002, este una dintre sancţiunile internaţionale luate în considerare în urma alipirii Crimeei la Rusia marţi.

    Celelalte şapte state membre – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – şi-au suspendat deja participarea la reuniunile în vederea pregătirii summitului G8 prevăzut în iunie la Soci, în Rusia, în semn de protest faţă de încălcarea suveranităţii Ucrainei de către Moscova.

    Comunitatea internaţională va “plăti un preţ foarte mare” dacă ezită să adopte sancţiuni clare faţă de “această anexare” a Crimeei de către Rusia, a adăugat David Cameron miercuri.

    Ulterior, premierul britanic, David Cameron, a discutat această propunere la telefon cu cancelarul german, Angela Merkel, potrivit Downing Street.

    Cei doi lideri au “convenit ca Uniunea Europeană să ia alte măsuri împotriva Rusiei”, pe lângă interdicţiile de vize şi blocarea averilor, a adăugat Downing Street.

    Cei doi lideri au apreciat că UE va trebui să continue cooperarea cu Statele Unite în vederea “disuadării Rusiei să efectueze şi alte acţiuni care ar putea destabiliza Ucraina”.

    Această conversaţie telefonică a avut loc cu o zi înainte de o reuniune de două zile, la Bruxelles, a liderilor europeni. Aceştia se reunesc pentru a oferi un răspuns ferm acţiunii Rusiei în Crimeea.

    Curtea Constituţională rusă a validat miercuri, cu unanimitate, tratatul de alipire a Crimeei la Rusia semnat marţi de către preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce, pe teren, miliţii proruse ocupau sediul marinei ucrainene la Sevastopol, în Crimeea.

  • Angela Merkel: UE are nevoie de o Mare Britanie puternică

    “Avem nevoie de o Mare Britanie puternică, cu o voce puternică în Uniunea Europeană. Dacă vom avea acest lucru, vom putea efectua reformele necesare în beneficiul tuturor”, a adăugat Merkel, care urmează să aibă o întrevedere cu premierul David Cameron.

  • Edward Snowden candidează pentru postul de rector al Universităţii Glasgow

    Patru persoane – şi anume Edward Snowden, fostul campion scoţian la ciclism Graeme Obree, scriitorul Alan Bissett şi clericul Kelvin Holdsworth – au candidat pentru acest post, iar alegerile urmează să aibă loc pe 17 şi 18 februarie.

    Toţi candidaţii “sunt persoane capabile, active în viaţa publică”, a apreciat universitatea.

    Principalul rol al rectorului este să “reprezinte interesele studenţilor, iar alegerea rectorului revine integral studenţilor”, a precizat aceeaşi sursă.

    Americanul Edward Snowden, care se află la originea numeroaselor dezvăluiri despre NSA, a primit în august, pentru o perioadă de un an, statutul de refugiat în Rusia, după ce a petrecut peste o lună în zona de tranzit de pe Aeroportul Şeremetievo, la Moscova.

    Fostul consilier NSA, căruia autorităţile americane i-au retras paşaportul, nu a mai apărut în public de când a obţinut azilul în Rusia.

  • Autoritatea media britanică, sesizată după relatările despre imigraţie, considerate discriminatorii

    Potrivit unui sondaj de opinie efectuat de Institutul “Runnymede Trust” la comanda ziarului The Independent, 78 la sută dintre respondenţii britanici de toate etniile consideră că presa britanică încurajează discriminarea prin modul de abordare a subiectelor despre grupurile minoritare. Sondajul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ pentru diversitatea etnică din Marea Britanie, dar preocupările privind impactul relatărilor de presă există şi în rândul albilor din Marea Britanie, notează The Independent.

    “Concluziile sondajului coincid cu intensa acoperire mediatică a presupusei veniri în Marea Britanie a noilor imigranţi din România şi Bulgaria după eliminarea restricţiilor pe 1 ianuarie. În rândul respondenţilor est-europeni, 89 la sută dintre ei cred că abordarea mass-media contribuie la intensificarea rasismului, ei reprezentând grupul etnic cel mai îngrijorat de aceste tendinţe, după comunitatea pakistaneză” (cu 94 la sută), precizează The Independent.

    În acest context, voci ale opoziţiei laburiste au cerut sesizarea Oficiului pentru Comunicaţii (Ofcom), organismul guvernamental responsabil de supravegherea audiovizualului şi telecomunicaţiilor, inclusiv a presei online.

    Un caz special este cel al postului tv Channel 4, care a decis să dedice viitorul episod al serialului-documentar “Benefits Street” (“Strada beneficiilor sociale”) imigranţilor est-europeni suspectaţi că abuzează de sistemul generos al indemnizaţiilor sociale. Viitorul episod al controversatului serial care a atras deja sute de sesizări la Ofcom conţine o scenă despre imigranţi români care ar invada strada James Turner din oraşul Birmingham, fiind urmaţi de nomazi în căruţe.

    “Responsabilitatea Ofcom este să se asigure că organismele media prezintă materialele informative în mod echilibrat, dar, unde apar tendinţe rasiste, este clar că nu este respectat acest criteriu”, a reacţionat Helen Goodman, ministru al Culturii în Cabinetul din umbră, format de opoziţia laburistă. În una dintre scenele documentarului, unul dintre personaje, Fungi, strigă spre imigranţi prezentaţi drept români: “Nici măcar nu vorbiţi engleză!”, după care se adresează ţiganilor din căruţe: “O să vă dau foc, idioţilor nenorociţi!”

    În controversatul serial, imigranţi prezentaţi ca fiind români care încearcă să înfiinţeze o firmă pentru colectarea de fier vechi sunt descrişi ca fiind mai muncitori decât mulţi dintre britanici. Însă sunt acuzaţi de principalul personaj al serialului, Black Dee, că fură bicicletele copiilor şi scutere. Un alt personaj, Becky, afirmă: “Românii cred că au devenit stăpânii străzilor noastre”.

    “Sunt foarte îngrijorată în legătură cu emisiunea postului Channel 4 «Benefits Street»”, insistă Helen Goodman.

    După primul episod al serialului-documentar “Benefits Street”, la Autoritatea de reglementare Ofcom au fost depuse peste 300 de sesizări referitoare la presupusa prezentare într-un context negativ a beneficiarilor de indemnizaţii sociale.

    Postul tv Channel 4 a comunicat că serialul “îndeplineşte pur şi simplu funcţia de observare a realităţilor sociale”.

  • Români de la Cambridge denunţă retorica lui Cameron faţă de imigranţi ca asemănătoare urii naziste

    Preşedintele Cambridge Romanian Society, Radu Bumbacea, care se referea la cei care deţineau puterea în ţări ca Germania, Rusia şi Ungaria în anii ’30, l-a criticat dându-l ca exemplu pe David Cameron, condamnând atitudinea alarmistă a acestuia şi a altor politicieni cu privire la o înăsprire a politicilor în domeniul muncii, intrate în vigoare de la 1 ianuarie, vizând România şi Bulgaria.

    “Deplângem atât reacţia politicienilor, cât şi a unor instituţii media, inclusiv The Daily Mail ori The Sun”, a declarat studentul la matematică de la Trinity College pentru The Cambridge News. “Cu siguranţă nu este un răspuns matur la o situaţie. Se aştepta o abordare mai echilibrată din partea Whitehall-ului şi premierului (britanic David Cameron), care a studiat la Oxford”, a subliniat el.

    “Este mult prea uşor să adopţi o abordare de tip «sperietoare» în perioade de criză, dar este necesar să ne amintim că o abordare periculos de asemănătoare a fost utilizată acum 79 de ani şi a lăsat Europei cicatrici psihologice adânci”, a adăugat Bumbacea.

    “Astăzi sunt cele două ţări ale noastre, mâine ar putea să fie Turcia sau Serbia. Dacă măsurile Guvernului vor depăşi limita, suntem convinşi că cetăţenii britanici şi UE vor condamna măsurile”, a continuat el.

    Societatea preconizează că în Marea Britanie nu va veni “un număr neobişnuit” de români, “pentru simplul motiv că «visul» de a munci în străinătate s-a diminuat, iar limba engleză nu este atât de apropiată gramaticii sau lexicului limbii române”, apreciază Bumbacea. Românii vor continua să vină în Marea Britanie la studii şi să muncească în posturi bine plătite, ca cele din domeniul IT, afirmă societatea.

    În opinia lui Bumbacea, asemenea schimburi sunt avantajoase economiilor celor două ţări, iar dacă există locuri libere pe piaţa muncii este necesar ca ele să fie ocupate, fiind logic ca, în cazul în care nu există britanici suficient de calificaţi într-o anumită profesie, alţi cetăţeni UE să se mute în această ţară pentru a ocupa posturile respective. El a citat date potrivit cărora firme britanice au obţinut în România profituri în valoare de cel puţin 3,7 miliarde euro.

    Cameron a adoptat în grabă măsuri noi prin care să se asigure că, de la 1 ianuarie, imigranţii din UE nu vor putea să solicite ajutoare sociale în primele trei luni de la sosirea în Marea Britanie. În plus, persoanele care cerşesc şi cele fără adăpost pot fi deportate şi li se poate interzice accesul în ţară pentru o perioadă de 12 luni.

  • Români de la Cambridge denunţă retorica lui Cameron faţă de imigranţi ca asemănătoare urii naziste

    Preşedintele Cambridge Romanian Society, Radu Bumbacea, care se referea la cei care deţineau puterea în ţări ca Germania, Rusia şi Ungaria în anii ’30, l-a criticat dându-l ca exemplu pe David Cameron, condamnând atitudinea alarmistă a acestuia şi a altor politicieni cu privire la o înăsprire a politicilor în domeniul muncii, intrate în vigoare de la 1 ianuarie, vizând România şi Bulgaria.

    “Deplângem atât reacţia politicienilor, cât şi a unor instituţii media, inclusiv The Daily Mail ori The Sun”, a declarat studentul la matematică de la Trinity College pentru The Cambridge News. “Cu siguranţă nu este un răspuns matur la o situaţie. Se aştepta o abordare mai echilibrată din partea Whitehall-ului şi premierului (britanic David Cameron), care a studiat la Oxford”, a subliniat el.

    “Este mult prea uşor să adopţi o abordare de tip «sperietoare» în perioade de criză, dar este necesar să ne amintim că o abordare periculos de asemănătoare a fost utilizată acum 79 de ani şi a lăsat Europei cicatrici psihologice adânci”, a adăugat Bumbacea.

    “Astăzi sunt cele două ţări ale noastre, mâine ar putea să fie Turcia sau Serbia. Dacă măsurile Guvernului vor depăşi limita, suntem convinşi că cetăţenii britanici şi UE vor condamna măsurile”, a continuat el.

    Societatea preconizează că în Marea Britanie nu va veni “un număr neobişnuit” de români, “pentru simplul motiv că «visul» de a munci în străinătate s-a diminuat, iar limba engleză nu este atât de apropiată gramaticii sau lexicului limbii române”, apreciază Bumbacea. Românii vor continua să vină în Marea Britanie la studii şi să muncească în posturi bine plătite, ca cele din domeniul IT, afirmă societatea.

    În opinia lui Bumbacea, asemenea schimburi sunt avantajoase economiilor celor două ţări, iar dacă există locuri libere pe piaţa muncii este necesar ca ele să fie ocupate, fiind logic ca, în cazul în care nu există britanici suficient de calificaţi într-o anumită profesie, alţi cetăţeni UE să se mute în această ţară pentru a ocupa posturile respective. El a citat date potrivit cărora firme britanice au obţinut în România profituri în valoare de cel puţin 3,7 miliarde euro.

    Cameron a adoptat în grabă măsuri noi prin care să se asigure că, de la 1 ianuarie, imigranţii din UE nu vor putea să solicite ajutoare sociale în primele trei luni de la sosirea în Marea Britanie. În plus, persoanele care cerşesc şi cele fără adăpost pot fi deportate şi li se poate interzice accesul în ţară pentru o perioadă de 12 luni.

  • Marea Britanie va deveni prima putere economică din Europa până în 2030

    Potrivit acestui cerc de reflecţie (think tank), Marea Britanie va devansa Franţa în 2018, iar Germania către 2030, însă, la nivel mondial, va fi depăşită de către India şi Brazilia în acelaşi moment.

    “Se preconizează că Germania îşi va pierde locul de prima economie a Europei de Vest în favoarea Marii Britanii către 2030, din cauza dezvoltării mai importante a populaţiei şi diminuării dependenţei faţă de alte economii europene”, se arată în studiul publicat în The Daily Telegraph.

    “Dacă euro s-ar prăbuşi, perspectivele Germaniei s-au îmbunătăţi simţitor”, potrivit aceleiaşi surse. “O Germanie bazată de marca germană ar fi prinsă din urmă de Marea Britanie după mulţi ani”, apreciază cercul de reflecţie.

    Preşedintele CEBR, Douglas McWilliams, afirmă că economia Marii Britanii s-ar putea dezvolta mai repede dacă ţara ar părăsi Uniunea Europeană (UE).

    “Pe termen scurt, impactul (unei ieşiri din UE) ar fi, fără îndoială negativ”, într-o primă etapă, “dar cred că după vreo cincispreze ani acesta ar deveni, probabil, pozitiv”, a declarat McWilliams pentry The Daily Telegraph.

  • Marea Britanie cere UE să modifice regulile liberei circulaţii în UE

    Ministrul britanic de Interne consideră că este necesar ca accesul pe pieţele muncii să nu conducă la “migrare în masă”, în pofida faptului că numeroase state membre au avertizat că ele consideră acest acces liber un principiu fundamental al Uniunii, relatează BBC News online. May argumentează că este necesar să fie abordate problemele provocate de libera circulaţie, iar în acest sens este necesară modificarea regulilor în domeniu.

    De ce nu li s-ar permite guvernelor să impună o cotă, în cazul în care imigraţia din UE a atins un anumit nivel, este ea citată întrebând într-un comunicat. Ministrul adaugă că intenţionează să spună clar la Bruxelles că, în opinia sa, este necesară “schimbarea modului în care funcţionează regulile în domeniul liberei circulaţii”.

    “În primul rând, în cazul unor noi tratate trebuie să putem încetini accesul deplin la pieţele locurilor de muncă, până când suntem siguri că nu vor conduce la o migrare în masă”, afirmă ea. “În al doilea rând, privind înainte, este necesar să profităm de ocazia oferită de planul premierului (britanic David Cameron) de reformare a UE şi să abordăm problemele cauzate de libertatea de mişcare”, adaugă ministrul.

    Potrivit corespondentului BBC la Bruxelles, cererea Marii Britanii de a nu se permite abuzarea sistemelor protecţiei sociale este privită cu simpatie, în contextul unor campanii şi dezbateri intenmse pe tema anulării de la 1 ianuarie a unor măsuri tranzitorii impuse României şi Bulgariei, ai căror cetăţeni urmează să muncească oriunde în UE.

    Însă există o susţinere redusă la nivel politic în vederea unei revizuiri fundamentale a ideii liberei circulaţii, potrivit aceleiaşi surse.

    Un diplomat dintr-un stat membru est-european a declarat că nimeni nu va accepta ca unele state membre să fie tratate ca având cetăţeni de mâna a doua, subliniind că o piaţă liberă a bunurilor şi serviciilor este necesar să fie totodată o piaţă liberă a muncii.

    Cameron a sugerat ca cetăţenii altor ţări din UE să poată solicita prestaţii sociale abia după trei luni petrecute în Marea Britanie şi să le primească nu mai mult şase luni, dacă dovedesc că au perspectiva “reală” de a găsi un loc de muncă.

    Comisarul european în domeniul muncii Laszlo Andor a declarat, denunţând aceste planuri, că Marea Britanie riscă să devină “răutăciosul” Uniunii.

  • Metroul din Londra va circula în regim de 24 de ore în weekend

    Începând din 2015, pasagerii metroului din Londra, numit familiar the Tube, vor putea ajunge acasă noaptea la orice oră, vineri şi sâmbătă.

    Potrivit telegraph.co.uk/, primarul Londrei, Boris Johnson, a declarat că această măsură va stimula ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea “economiei pe timp de noapte.”

    De asemenea, în opinia lui Johnson, noul program de funcţionare a metroului va “consolida reputaţia Londrei ca cel mai bun oraş mare de pe planetă, oraş bun pentru trai, lucru, turism şi investiţii”.

    Planul prevede, de asemenea, eliminarea a 750 de locuri de muncă. Astfel, din cei 18.000 de angajaţi ai metroului londonez, London Underground, 5.500 vor fi concediaţi.

    Începând din 2014, la metrou va fi introdusă tehnologia de plată cu cardurile contactless, acoperirea semnalelor Wi-Fi în staţiile de metro va fi extinsă, funcţionarea aparatelor de bilete va fi îmbunătăţită, iar personalul ar putea lucra în sălile de bilete de pe platforme, ci nu la casele de bilete.

    “În decursul a 150 de ani, the Tube a fost inima Londrei, iar tunelurile şi pistele sale (au fost) artere care au transportat milioane de oameni şi au contribuit la dezvolarea şi prosperitatea economică a marelui nostru oraş”, a afirmat Johnson, adăugând că “acum este timpul ca the Tube să treacă la nivelul următor”.

    Însă aceste iniţiative au fost criticate de către sindicatul TSS (The Transport Salaried Staffs’ Association) în domeniul feroviar care l-a numit pe Johnson “ipocritul deceniului”, afirmând că primarul, care a promis în 2008 când a fost ales că va ţine deschisă fiecare casă de bilete, plănuieşte acum să le închidă pe toate, până la sfârşitul lui 2014.

    “El (Johnson) va pleca (de la conducere) lăsând cel mai scump şi cel mai prost supervizat metrou din lume”, a afirmat preşedintele sindicatului, Manuel Cortes.