BusinessMagazin

Tag: it

  • Mircea Badea râde de cei care lucrează în IT

    Guvern Dăncilă vrea ca statul să suporte o parte din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) pentru salariaţii firmelor private din domeniul IT&C care beneficiază de scutire de impozit pe venit, pentru a nu le scădea salariile nete în contextul mutării contribuţiilor sociale de la angajat la angajator, informează Antena3.

    Măsura este prevăzută într-un proiect de ordonanţa de urgenţă emis de Ministerul Finanţelor Publice.

    Informaţia a fost comentată de Mircea Badea în ediţia de marţi a emisiunii “În gura presei”.

    “Dacă nişte oameni sunt scutiţi de impozit, în mod normal trebuie să le suportăm şi o parte din asigurările de la sănătate. Nu-i normal? Parcă totuşi nu-i de ajuns.Eu zic: fiecare dintre noi, cum era ‘Daţi un eu pentru Ateneu’ pe vremuri, fiecare dintre noi, în fiecare zi, după posibilităţi să dea la cutia IT-ului, cutila mileIT-ului… de genul Vă mulţumim că trăim pe aceeaşi planetă cu voi”, a spus Mircea Badea

  • Oraşul din România care a fost desemnat oraşul anului din Europa Centrală şi de Est pentru dezvoltarea industriei de IT şi de outsourcing

    Iaşul a concurat cu Debrecen (Ungaria), Kaunas (Lituania), Kosice (Slovacia), Ostrava (Cehia) şi Plovdiv (Bulgaria) la categoria „Oraşul anului pentru dezvoltarea industriei IT & Outsourcing din Europa Centrală şi de Est (în afara Poloniei)”.
     
    „Iaşiul se află în topul celor mai dinamice oraşe ale României, cu un ritm susţinut de creştere economică şi cu perspective de dezvoltare dintre cele mai sănătoase, iar acest lucru se datorează, în mare parte, tocmai dezvoltării spectaculoase a industriei IT şi de outsourcing din ultimii ani”, a spus Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi, care a primit premiul.
     

  • Jobul din România, la mare căutare, unde poţi câştiga 6.000 de lei în mână, FĂRĂ EXPERIENŢĂ. Nu este în domeniul IT

    Absolvenţii programului de masterat în limba germană de la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul ASE sunt recrutaţi de angajatori pentru salarii care pot să ajungă şi la 6.000 de lei net pe lună, a spus Tănase Stamule, prode­ca­nul FABIZ. Mai mult, veniturile sa­lariale pe care le primesc absolvenţii de licenţă în limba engleză şi franceză sunt cuprinse între 2.500 şi 3.000 de lei net.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cui trebuie să-i mulţumiţi pentru salariile mari din IT

    Industria de IT reuşeşte să plătească un salariu mediu net de 6.200 de lei pe lună, de 2,5 ori mai mare decât media pe economie, de 2.500 de lei. În 2000, salariul mediu net în IT era de 266 de lei (140 de dolari la vremea respectivă), faţă de un salariu mediu net pe economie de 173 de lei. Atunci, salariul în bănci era de 441 de lei (232 de dolari).

    Industria de servicii IT realizează exporturi de aproape 3 miliarde de euro, cu un excedent de 1,5 miliarde de euro.Acestea sunt datele statistice. Dar cui trebuie să-i mulţumiţi pentru această evoluţie şi pentru aceste salarii?

    Bineînţeles, lui Ceauşescu, pentru ICI, celebrul institut de pe 1 Mai din Capitală, care a dat după revoluţie primii antreprenori români din IT – Florin Talpeş, Irina Socol, Nicolae Badea etc.

    Dintre toţi, familia Talpeş – Florin şi Măriuca – au creat cea mai valoroasă companie românească din IT până în acest moment, Bitdefender. De la o firmă de apartament, Bitdefender a ajuns să fie evaluată la „peste 600 de milioane de euro”, iar familia Talpeş continuă să deţină pachetul majoritar. Prin Bitdefender sau Siveco sau Romsys sau ComputerLand au trecut sute şi mii de IT-şti.

    Dar, ironic, cei care astăzi reprezintă noua generaţie din IT ar trebui să le mulţumească celor care, începând cu mijlocul anilor ’90 şi mijlocul anilor 2000, au vândut calculatoare şi programe informatice în România în cantităţi industriale, prin celebrele programe de informatizare.
    Că poate acele calculatoare şi programe aveau un super/suprapreţ nici nu mai contează acum.

    Foarte puţini din cei de astăzi care au joburi în Pipera, Barbu Văcărescu sau Politehnică au auzit de Mihai Pascadi, CEO al Compaq, Claudiu Florică şi Călin Tatomir (de ei au auzit din scandalul Microsoft), Vladimir Aninoiu şi Mihai Tudor de la IBM, Radu Enache şi Mircea Neagu de la HP sau Marian Popa de la ICL România. Ei, dar şi alţii, au informatizat România, deschizând porţile unei industrii.

    La începutul anilor 2000, Dan Nica şi Adrian Năstase de la PSD, cu Irina Socol de la Siveco în spate şi încă alte câteva multinaţionale americane, au venit cu ideea reducerii de impozit pentru IT-şti, care rezistă şi astăzi. Ideea de atunci era să nu ne mai plece creierele din ţară, dându-se ca exemplu Microsoft, unde la sediul central din Seattle a doua limbă vorbită era româna.

    După 2000, cu toate programele de informatizare în spate, unde s-au cheltuit miliarde de euro, industria IT a început să prindă putere şi viteză odată ce au apărut tot mai multe companii româneşti, dar mai ales multinaţionalele, cu centrele de servicii.

    După 2000, prima mare surpriză din IT a fost Gecad, firma lui Radu Georgescu, care a creat antivirusul RAV, achiziţionat de Microsoft. Exemplul lui Radu Georgescu a deschis imaginaţia multor români din IT, care s-au făcut antreprenori şi au început să presteze servicii către firmele multinaţionale.

    Cererea de creiere din ţară a crescut, iar salariile au început să prindă viteză din ce în ce mai mare. Investiţiile făcute de stat în informatizare şi programe – fiecare instituţie îşi făcea programul ei, spre bucuria furnizorilor – au fost de cel puţin 1 miliard de euro în fiecare an, bani din care au trăit multinaţionalele, dar şi companiile româneşti.

    În 2007, la Cluj, câţiva tineri, printre care Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, au pornit un start-up – LiveRail, care în 2009 a fost dus de un investitor la Londra, iar apoi în Silicon Valley. În 2014, Facebook a plătit 500 de milioane de dolari pe LiveRail. Ce-i drept, acum doi ani l-a închis, iar echipa de români s-a împrăştiat în lume.

    Centrele de servicii făcute în România de Oracle, Microsoft, IBM, Ericcson, HP, Alcatel etc. au creat knowlledge, au dat de lucru unor generaţii întregi de români din IT şi au plătit salarii cu mult peste media din economie.

    Bineînţeles că aceste multinaţionale şi-au luat cel mai mult din creierul IT-ştilor români.

    Când a venit criza în 2009, toate sectoarele din economie cădeau în fiecare zi, dar IT-ul a a prins şi mai multă viteză, luând comenzi din ce în ce mai multe şi mai complexe, concomitent cu achiziţia celor mai buni oameni care erau pe piaţă. În afară de industria IT, nicio altă industrie nu mai angaja, ci dimpotrivă, începea să dea oameni afară, cum a fost sectorul bancar. Dacă în 2009 IT-ul avea o pondere de 2% în PIB, în 2015-2016 a ajuns la 5%, iar salariile IT-ştilor au crescut cu 50% mai mult decât ale bancherilor, care erau cel mai bine plătiţi din economie la finalul lui 2008.

    Programele de informatizare de la mijlocul anilor ’90 au creat milionari români – de pildă cazul lui Florică –, dar au reuşit să creeze o generaţie întreagă de start-up-uri în IT, care acum stau bine pe picioare şi ajung să lucreze în întreaga lume.

    Vă place, nu vă place, pentru salariile de astăzi, pentru condiţiile de astăzi din IT, trebuie să le mulţumim celor care au vândut calculatoarele şi programele informatice acum 15-20 de ani, chiar şi la suprapreţ.

    IT-ul merge înainte şi în ciuda faptului că salariile ar putea părea mari; 6.200 de lei net înseamnă 1.400 de euro.

    În caz că nu aţi aflat, gigantul american Amazon tocmai caută 2.000 de IT-şti pentru centrul din Bucureşti (la Iaşi, Amazon are un centru de aproape
    10 ani).

  • Meseria din România care va domina piaţa muncii. Program flexibil şi salariu de 1.000 euro din primele luni. Numai la Cluj sunt peste 14 mii de specialişti

    În topul meseriilor de perspectivă, alături de cei din IT, rămân şi medicii, finanţiştii, zidarii, zugravii sau electricienii, informează stirileprotv.ro.

    Domeniul IT va domina piaţa muncii mult timp. Numai la Cluj sunt peste 14 mii de specialişti. Concurenţa este mare, la fel şi avantajele. Titus Mic, director departament companie IT: ″Începând la abonamente, la centrul de fitness, programe de training profesional, certificări pe care le oferim angajaţilor noştri.”

    Voicu Oprean, director companie IT Cluj: “Un absolvent poate să aibă un salariu de 500-600 de euro net pe lună şi poate ajunge în 3-6 luni în funcţie de ceea ce poate să depăşească 1000 de euro.”

    Din păcate, multe alte meserii devin încetm încet istorie. Sunt tot mai puţini cizmari şi croitori buni, deşi avem mare nevoie.

  • Era tristă, supraponderală şi nu-i plăcea slujba ei. Azi trăieşte într-un castel de vis şi conduce o companie cu venituri de milioane de dolari

    Angela Lauria este fondatoarea şi CEO-ul companiei Author Incubator. Laura împreună cu cei 24 de angajaţi (scriitori, asistenţi) îi ajută pe cei care vor să scrie şi îi învaţă cum să scrie şi cum să-şi publice propriile cărţi. Compania, fondată în 2010, a avut anul trecut venituri de 2,3 milioane de dolari în 2016 şi o creştere de 1,548% în ultimii 3 ani.

    Drumul nu a fost uşor şi Lauria a schimbat mai multe joburi până să ajungă aici. După facultate, ea avea ambiţia de a deveni un reporter de investigaţie însă după şapte ani a renunţat la acest vis şi s-a întors la şcoală pentru a studia filozofia. A devenit profesor de film la universitatea George Washington, dar şi-a dat seama că nici asta nu o satisfăcea.

    “Schimbarea slujbelor nu m-au ajutat să fiu încrezătoare în forţele mele, să fiu fericită. În plus, eram într-o căsnicie nefericită şi dădeam vina pe greutatea mea (peste 130 de kilograme) pentru multe dintre problemele mele”, a declarat ea. Angela Lauria a citit “If Im So Smart, Why Cant I lose Weight?” de Brooke Castillo şi a fost convinsă să dea 1200 de dolari pentru a merge la un curs ţinut de Castillo.

    După asta, a angajat-o pe Castillo ca antrenor personal şi a început să lucreze la The Author Incubator. “Le oferim clienţilor primul curs gratuit pentru a-i face pe aceştia interesaţi apoi invităm oamenii să aplice la programul care le promite că vor scrie o carte în 9 săptămâni”, spune ea. Primesc în jur de 5000 de aplicaţii pe an apoi invită în jur de 20% dintre aplicanţi pentru a lucra la carte. “Dacă le place programul îi invităm să participe la un program de marketing ce se intinde pe un an de zile în care îi invăţăm cum să-şi vândă cartea”, mărturiseşte Lauria.

    Clienţii The Authors Incubator, de la înfiinţare până în prezent, au avut venituri de aproape 16 milioane de dolari.

     

  • România, strivită între IT-işti, ingineri şi paznici sau videochat. De ce nu vrea nimeni să lucreze pe salariile actuale şi cere cu 1.000 de lei mai mult

    De asemenea, pentru fete videochatul a venit ca o soluţie de salvare din sărăcie, fără a mai ajunge pe străzile din Occident.

    În Bucureşti, la ieşirea din metrou în Piaţa Romană sau la Coloane, aproape orice fată este abordată de un tânăr care îi dă un flayer despre videochat şi cât poţi să câştigi de acolo, cu acte în regulă. Unul din cele mai mari videochaturi din Bucureşti, LTV Network, a raportat pentru 2016 afaceri de 30 mil. lei (6,7 mil. euro).

    Un barman dintr-o pizzerie din Capitală, care a lucrat mai bine de 10 ani în Occident, dar care s-a întors acasă pentru că reuşeşte acum să rămână cu mai mulţi bani în mână la final de lună în Bucureşti decât la Milano, răbufneşte: Nimeni nu mai vine să lucreze, să fie ospătar sau picoliţă. Decât să stea 12 ore în picioare şi să ia 100-200 de lei pe zi, mai bine se face paznic sau se duce la videochat. Unde ne vom duce aşa?

    Vasile Deac, proprietarul unei fabrici de mobilă din Baia Mare, este revoltat: absolvenţii de liceu nu vor să se trezească la 5 dimineaţa şi să lucreze pe salarii de 1.500 de lei net. Mai bine stau pe ajutorul de şomaj şi pe banii părinţilor. Noi nu putem oferi salarii de 3.000 sau 4.000 de lei. Toată lumea vrea IT, nimeni nu mai vrea să lucreze în industrie.

    Luchi Georgescu, cea care controlează afacerea cu mezeluri Meda, strigă în pustiu: Ajutoarele sociale date de stat au stricat piaţa muncii şi au contribuit la ceea ce se întâmplă acum. Cu toate că salariile cresc, oameni nu se găsesc.

    La polul opus, IT-ul aspiră toată crema care iese de pe băncile facultăţilor. La o medie salarială de 6.000 – 7.000 de lei net, cât poate să ia un programator doar cu câţiva ani vechime, multinaţionalele şi companiile din IT, cu birouri state of art, în mijlocul oraşului şi lângă malluri, sunt în topul preferinţelor pentru cei care caută de lucru.

    Nici sectorul bancar nu mai poate face faţă IT-ului, ca ofertă salarială. Acum sensul este invers, din bănci în IT.

    La finalul săptămânii trecute, compania americană Fitbit, cunoscută pentru celebrele gadgeturi de monitorizare a activităţilor fizice, a anunţat că recrutează 200 de oameni la Bucureşti, pe lângă cei 100 pe care îi are deja.

    Wipro, una dintre cele mai mari companii la nivel mondial în domeniul consultanţei şi serviciilor outsourcing, a anunţat că mută proiecte în România pentru a dezvolta sisteme multimedia şi are nevoie de 500 de ingineri.

    Cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank, a iniţiat un program de repatriere a românilor din afară, care lucrează în multinaţionale, pentru centrul de tehnologie de la Bucureşti, unde trebuie să ajungă repede la 1.000 de oameni. Iar salariile oferite nu sunt chiar aşa mici.

    Microsoft are un centru la Bucureşti, care deserveşte Europa şi Africa, unde salariile oferite inginerilor depăşesc 2.000 de euro net.

    La cealaltă extremă, nimeni din celelalte industrii nu poate să se apropie în acest moment de ingineri şi IT-işti fără să-şi destabilizeze bugetele de salarii.

    Piaţa muncii este oglinda businessului: fie avem multinaţionale şi câteva companii româneşti mari şi foarte mari (sunt numai 3.100 de companii care depăşesc cifra de afaceri de 10 mil. euro), fie avem 600.000 de companii mici şi foarte mici, unde o cifră de afaceri de 100.000 de lei pe an este o excepţie.

    La mijloc există un gol de companii şi resursă umană care an de an este din ce în ce mai mare. Companiile româneşti pierd lupta pentru atragerea talente în favoarea multinaţionalelor, iar în acest fel pierd business şi contracte şi nu pot să ţină pasul cu piaţa.

    Foarte mulţi antreprenori români se întreabă unde este creşterea economică, cea mai mare din Europa, pentru că în conturile lor nu se vede nimic şi nu pot să facă faţă creşterilor salariale din piaţă şi de la stat.

    Conform unor studii făcute de eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, aşteptările de creştere salarială ale noii generaţii sunt de 1.000 de lei net faţă de salariile actuale. Nu multe companii îşi permit aceste aşteptări salariale, iar în aceste condiţii vor pierde sânge.

    Din păcate, România este strivită între extreme, între paznici şi videochat şi IT-işti şi ingineri.

  • Marii retaileri au deschis cu 18% mai puţine magazine în 2017

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marii retaileri au deschis cu 18% mai puţine magazine în 2017

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a uitat să repare cea mai mare eroare din “revoluţia fiscală”

    „Avem o singură problemă, care va fi rezolvată de către Guvern – cei care lucrează în IT, care aveau deja impozit pe venit zero. Dar sunt mai multe variante pe care colegii din Guvern o să le propună, în aşa fel încât firmele din IT să aibă avantaj. Impozitul zero rămâne”, a spus preşedintele PSD, Liviu Dragnea la mijlocul lunii noiembrie.

    „Salariile oricum nu scad. Se pune problema dacă firma cheltuieşte mai mult”, a adăugat el.

    De la momentul primelor declaraţii şi promisiuni a trecut mai bine de o lună şi Guvernul nu a făcut nimic ca să repare eroarea.

    Liderii PSD au reluat promisiunile că problema impozitului zero pentru angajatii din IT va fi reglementată printr-un ordin de ministru.

    Analiştii fiscali au atras atenţia că problema salariilor din IT nu se rezumă la eliminarea facilităţilor, ci ţine şi de valoarea asigurărilor sociale. Tocmai de aceea, brutul lor ar trebui să crească mai mult decât în cazul altor categorii, pentru a-şi menţine venitul net din salarii.

    „Dacă de la 1 ianuarie 2018 angajatorul nu-i măreşte brutul, atunci salariul net, în mână, va fi mai mic. În situaţia punctuală a programatorilor se impune o majorare mai mare decât majorarea de 20% valabilă pentru ceilalţi salariaţi. Eu am făcut un calcul, undeva la 23-24% ar fi majorarea de brut pe care urmează să o primească programatorii pentru a avea măcar acelaşi salariu net”, a declarat Adrian Benţa.