BusinessMagazin

Tag: internet

  • Tot internetul o APLAUDĂ: reacţia unei femei, când s-a întâlnit cu cel care i-a furat bicicleta

    Tânăra de 30 de ani, Jenni Morton-Humphreys, era extrem de mândră de bicicleta sa germană albastră, iar când i-a fost furată a fost disperată. Fata a anunţat comunitatea de ciclişti şi, prin intermediul unui prieten, a aflat că bicicleta sa a fost scoasă la vânzare pe internet.

    Fără să stea pe gânduri, Jenni a aranjat o întâlnire cu vânzătorul, pretinzând că vrea să cumpere bicicleta şi a făcut în aşa fel încât să i se permită să urce pe ea ca să ajusteze şeaua. Cum s-a urcat pe bicicletă, fata a început să pedaleze rapid, reuşind să îl lase în urmă pe cel care îi furase bicicleta. Cel care a ajutat-o şi a negociat cu hoţul, un prieten ciclist, i-a spus hoţului că e adevărata proprietară a bicicletei şi că ar fi bine să nu mai încerce să fure de la ciclişti. 

  • Cea mai nouă ofertă Telekom: Ce primiţi la 5 euro pe lună?

     Astfel, Telekom oferă serviciul Internet TV începând de la 5 euro / lună (TVA inclus), achiziţionat într-un pachet promoţional împreună cu serviciul de internet. Serviciul Internet TV include o serie de funcţionalităţile avansate cum ar fi „pauză şi continuare”, „program de la început” şi „arhivă TV”, care le permit utilizatorilor să oprească şi să pornească filmul sau serialul preferat în funcţie de disponibilitatea lor sau să îl vadă de la început. „La Telekom Romania credem că Internetul este un bun la care ar trebui să aibă acces toţi cetăţenii, oricând şi de oriunde“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai nouă ofertă Telekom: Ce primiţi la 5 euro pe lună?

     Astfel, Telekom oferă serviciul Internet TV începând de la 5 euro / lună (TVA inclus), achiziţionat într-un pachet promoţional împreună cu serviciul de internet. Serviciul Internet TV include o serie de funcţionalităţile avansate cum ar fi „pauză şi continuare”, „program de la început” şi „arhivă TV”, care le permit utilizatorilor să oprească şi să pornească filmul sau serialul preferat în funcţie de disponibilitatea lor sau să îl vadă de la început. „La Telekom Romania credem că Internetul este un bun la care ar trebui să aibă acces toţi cetăţenii, oricând şi de oriunde“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A devenit milionar în dolari datorită perlelor. Nu pentru le-ar vinde, ci pentru că se filmează în timp ce deschide scoicile

    Alături de mama sa, tânărul de 25 de ani culege scoici proaspete şi caută în ele perle. Streamingul întregului proces pe internet s-a transformat într-o afacere de succes pe o piaţă estimată la peste 3 miliarde de dolari – cea a transmisiunilor online.

    Cei care urmăresc streamingul lui Zhan au posibilitatea de a cumpăra o scoică înainte ca aceasta să fie deschisă, devenind şi proprietarii perlei sau a perlelor găsite.

    În doar jumătate de an de la lansare, businessul a generat deja 4,4 milioane de dolari; pentru o scoică, plătitorii plătesc 8,58 dolari.

    “Cred că 90% din oameni nu au văzut niciodată cum se culeg scoicile”, povesteşte tânărul celor de la BBC. “Habar nu au că poţi să găseşti şi 12 perle într-o singură scoică.”

    În China există sute de platforme de live streaming.

    Sursa: BBC

  • RTB House: Chiar dacă internetul oferă opţiuni nelimitate, canalele clasice rămân importante în construcţia de brand

    Deşi campaniile clasice de branding sunt mai dificil de măsurat, acestea joacă un rol crucial în consolidarea poziţiei companiei în piaţă, prin creşterea interesului consumatorilor pentru anumite produse sau servicii, iar acest lucru se va reflecta şi în campaniile de performanţă.  

    Potrivit unui studiu realizat de eMarketer, companiile sunt mult mai interesate de campaniile care au ca scop generarea de vânzări, decât de campaniile de branding, cărora ar trebui să le acorde cel puţin la fel de multă importanţă. Pentru anii precedenţi, volumul investit în brandingul clasic cel puţin în mediul online este mult mai mic decât cel investit în activităţi de advertising care determină reacţii imediate ale consumatorului.

    Chiar dacă internetul oferă opţiuni nelimitate, canalele clasice rămân importante în construcţia de brand. Astfel, numele, logo-ul, identitatea vizuală, relaţia cu clienţii, acţiunile de retail, campaniile pe TV, radio, outdoor, print şi reprezentarea companiei prin acţiuni de PR, toate joacă un rol extrem de important. Activităţile de marketing digital şi branding trebuie să meargă mână în mână cu activităţile de marketing offline. Campaniile trebuie să fie bine aliniate, dar, de asemenea, trebuie să existe constant încercarea de a maximiza conversia offline a clienţilor online.

    Companiile uită adesea să scoată în evidenţă în comunicarea offline, prezenţa online a brandului. Scoaterea consumatorilor din lumea online şi direcţionarea acestora către offline şi invers din offline către online va permite o abordare mai precisă a acestora. Acest lucru se întâmplă datorită mai multor oportunităţi pe care le are utilizatorul să interacţioneze cu brandul, cât şi datorită datelor mai complete care se pot colecta despre comportamentul utilizatorului în toate aceste medii.

    Dacă vorbim de campaniile din mediul digital, companiile au mult mai multe oportunităţi în special când vine vorba de comunicarea cu anumite grupuri de interes. Datorită avansului tehnologic, există posibilitatea de a targeta cu foarte mare acurateţe consumatorii, în funcţie de parametri socio-demografici selectaţi. Acest lucru este posibil atât în campaniile de display, dar şi prin intermediul campaniilor pe reţelele sociale.

    Mai mult, posibilităţile de retargetare, extrem de importante, oferă acces atât la clienţii actuali, cât şi la cei potenţiali. Pentru utilizatorii care au avut deja o interacţiune cu brandul, există posibilitatea de a întări această legătură în locul potrivit, la momentul potrivit şi cu mesaje care sunt relevante pentru aceştia.

    Baza construirii brandului înseamnă să fii văzut, auzit sau citit. De aceea, aceste activităţi se desfăşoară în mai multe moduri, folosind o varietate de instrumente, de la marketing de conţinut, publicitate clasică şi pe internet, social media, PR, recenzii, fotografii şi video, dar şi răspândirea puternică a produselor virale.

    De asemenea, extrem de importantă este lumea multichannel de astăzi. Magazinele online pot suporta magazine clasice şi invers. Marketingul pe internet generează interes în offline, un potenţial client găseşte tot ce are nevoie online pentru a cumpăra offline. Însă totul poate merge şi invers. Clienţii vor testa produsul într-un magazin şi apoi vor găsi cele mai bune preţuri şi o modalitate convenabilă de a cumpăra de pe internet.

    Prin urmare, este important să fie cartografiate cu atenţie toate canalele de comunicare, marketing şi vânzări care pot avea efecte supra clienţilor actuali, dar care pot atrage şi clienţi potenţiali. În egală măsură, este necesar să fie folosite toate opţiunile pe care internetul le pune la dispoziţie pentru a întări comunicarea brandului. Niciun potenţial client nu ar trebui să rămână netargetat, în cele din urmă, offline sau online.

    RTB House a fost fondată în 2012 şi a derulat peste 1.000 de campanii în peste 40 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific şi America Latină. Echipa cuprinde peste 200 de profesionişti şi este în continuă creştere.

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Traficul pe Internet va depăşi 3 Zettabytes până în 2021, la nivel global

    Conform datelor prezentate în raport, numărul de utilizatori de internet va creşte de la 3,3 miliarde la 4,6 miliarde sau 58% din populaţia globală . Dispozitivele personale şi conexiunile machine-to-machine (M2M) vor fi adoptate într-un ritm accelerat, viteza medie de broadband va creşte constant, iar conţinutul video va fi accesat din ce în ce mai mult. Pe parcursul perioadei analizate, traficul IP global este estimat să crească de trei ori, ajungând la o rată anuală de 3,3 zettabyte până în 2021, în creştere de la o rată anuală de 1,2 zettabyte în 2016.

    ”Digitalizarea aduce anual creşteri spectaculoase ale numărului de dispozitive conectate şi a traficului generat. În acest context, crearea unor reţele robuste şi sigure este esenţială pentru a putea susţine dezvoltarea în viitor a Internetului ”, a declarat Dorin Pena, director general Cisco România.

    Pentru prima dată în cei 12 ani de când se publică raportul Cisco VNI, conexiunile M2M (machine to machine) care susţin aplicaţiile Internet of Things (IoT) vor reprezenta mai mult de jumătate din totalul de 27,1 miliarde de dispozitive şi conexiuni şi vor reprezenta 5% din traficul IP global până în 2021.

    Inovaţiile IoT transpuse la nivelul locuinţelor conectate, sistemului medical conectat, maşinilor şi transportului inteligent, dar şi o serie de alte servicii M2M inovatoare generează această creştere. Odată cu creşterea numărului de aplicaţii conectate, cum ar fi monitorizarea stării de sănătate, dozarea medicamentelor şi conectivitate pentru intervenţiile de urgenţă, sectorul medical va cunoaşte cea mai rapidă creştere din industrie (30% CAGR). Aplicaţiile pentru maşini şi oraşe conectate vor înregistra cea de-a doua cea mai rapidă creştere (29% CAGR).

    Conţinutul video va continua să domine traficul IP şi creşterea totală a traficului pe internet – reprezentând 80% din traficul pe internet până în 2021, în creştere de la 67% în 2016.

    Conţinutul video live pe internet va creşte de 15 ori şi va ajunge la 13% din traficul video pe internet până în 2021 – ceea ce înseamnă mai mult streaming de aplicaţii TV şi streaming personal live pe reţelele sociale. În timp ce transmisia video live redefineşte modelele de divertisment din prezent, realitatea virtuală (VR) şi realitatea augmentată (AR) câştigă din ce în ce mai mult teren. Până în 2021, traficul VR/AR va creşte de 20 de ori şi va reprezenta 1% din traficul de divertisment la nivel mondial.

    Date statistice regiunea Europa Centrală şi de Est:

    • Traficul IP va creşte de trei ori, în perioada 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 26%.
    • Traficul pe internet în regiunea CEE în 2021 va fi echivalent cu de 240 de ori volumul întregului trafic de internet în regiune în anul 2005.
    • Traficul mobil de date va creşte de şase ori între 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 44%, de două ori mai rapid decât traficul IP fix.
    • Traficul mobil a reprezentat 16% din totalul traficului IP în 2016 şi va ajunge la 31% din totalul traficului IP în 2021.
    • Traficul video IP va creşte de cinci ori între 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 35%.
    • Traficul video pe internet (business şi consumer, combinat) va fi de 76% din traficul total pe internet în 2021, de la 53% în 2016. 62% din traficul video pe internet va fi HD, iar 10,5% va fi  ultra HD.
    • Traficul generat de jocurile online va creşte de cinci ori şi va reprezenta 2% din traficul pe internet pe segmentul consumer în 2021.
    • În 2021 vor exista aproximativ 3 dispozitive conectate la internet pe cap de locuitor. 49% dintre dispozitivele conectate la internet vor fi mobile. Echipamentele M2M vor reprezenta 47% dintre toate dispozitivele conectate la internet până în 2021.
    • Până în 2021, 22% din traficul IP va fi generat prin intermediul PC-urilor (faţă de 58% în 2016), 8% prin intermediul televizoarelor, 53% prin intermediul smartphone-urilor(în creştere, faţă de 22% în 2016), 12% prin intermediul tabletelor, 5% prin intermediul dispozitivelor M2M.

    Date statistice:

    1. Traficul IP va creşte de trei ori în perioada 2016-2021.
    • Traficul IP global este estimat să ajungă la 278 exabyte pe lună până în 2021, în creştere de la 96 exabyte pe lună în 2016. Traficul IP global va atinge o rată anuală de 3,3 zettabyte până în 2021.
    • Traficul în ora de vârf creşte mai repede decât traficul mediu pe Internet. Ora de trafic maxim pe internet va creşte de 4,6 din 2016 până în 2021

    2. Dispozitivele Wi-Fi şi mobile conectate vor genera 73% din traficul de internet până în 2021
    • Accesul la internet în 2021- Wi-Fi: 53%; mobil: 20%;  fix: 27%
    • Accesul la internet în 2016- Wi-Fi: 52%; mobil: 10%; fix: 38%

    3. La nivel global, numărul total de hotspot-uri publice W-Fi, inclusiv în segmentul rezidenţial, va creşte de 6 ori între 2016-2021, de la 94 de milioane în 2016, la 541,6 milioane în 2021.
    • La nivel global, numărul total de hotspot-uri Wi-Fi în segmentul rezidenţial va creşte de la 85 de milioane în 2016 la 526,2 milioane în 2021.
    • Topul ţărilor cu cele mai multe hotspot-uri: China (170 de milioane până în 2021), SUA (86 de milioane până în 2021), Japonia (33 de milioane până în 2021) şi Franţa (30 de milioane până în 2021).

    4. Până în 2021, mai mult de jumătate (56%) dintre televizoarele cu ecran plat conectate vor fi 4K, de la 15% în 2016
    • Numărul televizoarelor 4K va creşte de la 85 de milioane în 2016 la 663 de milioane până în 2021.

    5. Traficul rezidenţial după modelul „fără cablu” este cu 86% mai mare decât traficul pe internet mediu în zona rezidenţială
    • Modelul „fără cablu” se referă la actuala tendinţă din piaţă, în care tradiţionala vizionare a programelor de televiziune pe baza unui abonament la serviciile unui furnizor prin cablu este înlocuită cu alte mijloace de vizionare video, cum ar fi conţinut video online şi mobil, disponibile utilizatorilor prin intermediul conexiunilor la internet fixe şi mobile.
    • O locuinţă care utilizează modelul „fără cablu” generează 117 GB pe lună în 2017, faţă de 63 GB pe lună, media realizată de o locuinţă conectată la internet.

    6. Traficul pe internet la nivelul utilizatorului final trece pe la periferia reţelelor – peste o treime din trafic va ocoli reţelele principale până în 2021
    • La nivel global, 35% din traficul pe internet va fi transportat din reţea în reţea până în 2021, de la 22% în 2016.
    • La nivel global, 23% din traficul pe internet se va efectua prin intermediul unor reţele regionale (fără să intersecteze reţelele dintre ţări) până în 2021, în comparaţie cu 20% în 2016.
    • La nivel global, 41% din traficul pe internet va traversa reţelele dintre ţări până în 2021, faţă de 58% în 2016.

    7. Traficul global SD-WAN la nivel enterprise
    • Traficul prin reţele SD-WAN va creşte la o rată CAGR de 44%, comparativ cu 5% prin reţelele tradiţionale WAN.
    • Traficul SD-WAN va creşte de şase ori în următorii 5 ani şi va reprezenta 25% din traficul WAN până în 2021.

    8. Proporţiile unui atac mediu DDoS (Distributed Denial of Service) cresc constant şi se apropie de 1,2 Gpbs – suficient pentru a închide complet activitatea majorităţii organizaţiilor
    • Incidentele DDoS pot paraliza reţelele prin supra-solicitarea serverelor şi dispozitivelor conectate la reţea cu trafic din mai multe surse IP.
    • Dimensiunea vârfului maxim de atac a crescut cu 60% an de an, iar atunci când aceste atacuri au loc reprezintă până la 18% din traficul de internet al unei ţări
    • Dimensiunea medie a unui atac DDoS a crescut la 22%, procent similar cu creşterea traficului anual pe internet de 29% an de an.
    • Numărul de atacuri DDoS a crescut cu 172% în 2016 şi va creşte la nivel mondial de 2,5 ori până la 3,1 milioane până în 2021.

  • Internet of Things devine realitate

    Cum ar fi să-ţi creşti profitul net al companiei cu 3-4%, să economiseşti sute de milioane de dolari sau cum să previi opriri neprogramate ale lanţului de producţie, astfel scutindu-te de pierderi de milioane de dolari? Răspunsul pe scurt: minunat! Răspunsul lui Maciej Kranz ar fi mai lung şi complicat. Maciej Kranz a documentat mai multe implementări de succes, dar şi eşuate ale tehnologiei IoT în diferite industrii şi companii. Kranz urmăreşte dezvoltarea conceptului de Internet of Things încă din anii 2000 şi este de părere că în prezent se poate vorbi de existenţa conceptului în viaţa de zi cu zi.

    Internet of Things este un concept care defineşte o lume în care toate obiectele (maşini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc.) sunt conectate între ele cu ajutorul internetului. ”Primul scop al IoT este generarea de date, apoi utilizarea acelor date pentru a crea soluţii care să ajute afacerile“, spune vicepreşedintele Cisco Systems.

    Acest concept a devenit popular mai ales din perspectiva implementării lui în mediile consumatorilor obişnuiţi, fie în casă, fie la birou. Aşadar, am văzut la târgurile de tehnologie frigidere, cuptoare de gătit, becuri sau prize inteligente, conectate; însă aplicaţiile IoT cu cel mai mare potenţial sunt în domeniul afacerilor. ”Realitatea este că, deşi există beneficii ale obiectelor conectate din casă, IoT se întâmplă în mediul business to business.“

    Maciej Kranz spune că acum există zeci de mii de companii din lume care implementează IoT pentru a-şi eficientiza procesele şi pentru a creşte afacerea. ”Celor care implementează IoT nu le pasă de tehnologie, le pasă de rezultate, calitate, productivitate, eficienţă“, spune el. Precizează că toţi cei care implementează astăzi sisteme IoT nu sunt persoane la costum, ci poartă ghete de muncitor, ”managerii de pe liniile de asamblare, managerii de rafinării, cei care sunt responsabili pentru sistemele logistice“.

    Cele patru mari direcţii aplicate ale IoT întrevăzute de Kranz sunt: connected operations (operaţiuni conectate), predictive analytics (analize predictive), remote operations (operaţiuni de la distanţă) şi preventive maintenance (mentenanţă preventivă). Pentru fiecare dintre aceste ramuri, polonezul de la Cisco a dat exemple de reuşite şi a explicat modul în care tehnologia a schimbat afacerea respectivă.

    Celebrul producător Harley-Davidson, cunoscut în întreaga lume pentru motocicletele emblematice, oferă şi servicii de personalizare, dar de la momentul plasării comenzii până la livrarea motocicletei un client trebuia să aştepte 18 luni. După implementarea tehnologiei IoT, timpul de aşteptare a scăzut la două săptămâni. Lucru posibil datorită conectării tuturor proceselor, de la producţie la asamblare şi livrare; astfel au fost eliminaţi timpii morţi.

    Un alt exemplu dat de polonez  pentru ramura de remote operations este implementarea IoT la Maersk, cea mai mare companie de logistică şi transport din lume. ”Pierdeau cam 1 miliard de dolari pe an deoarece transportau containere goale“, explică Kranz. Compania a instalat două tipuri de senzori în container, primul care să le spună dacă era plin sau gol, iar altul să indice temperatura – acesta era folositor pentru transportul anumitor produse, de exemplu vin sau alimente. ”|n doar câteva luni de la implementare au reuşit să economisească 100 de milioane de dolari şi au redus livrarea de containere goale la zero“, spune el.

    Totuşi această tehnologie nu este disponibilă doar companiilor mari cu bugete uriaşe; conceptul IoT poate fi implementat şi de companiile mai mici, deşi exemplul dat de polonez nu este chiar o companie mică, comparativ cu nivelul României. Este vorba de un lanţ de 150 de magazine de îngheţată din India Centrală. |n India au loc frecvent pene de curent, care pot afecta o afacere cu îngheţată, care se poate topi; pe de o parte astfel pot fi înregistrate pagube mari, dar pe de altă parte se poate genera un pericol de sănătate. Pentru a rezolva problema, compania a instalat generatoare în fiecare magazin, dar vânzătorii nu le porneau. ”Au luat legătura cu un start-up care produceau senzori de temperatură. Au legat senzorii la reţea şi când temperatura scădea sau creştea, managerul magazinului primea alerte şi verifica situaţia. Dacă managerul nu răspundea şi nu făcea ceva în legătură cu asta, alertele treceau la următorul nivel de conducere şi puteau ajunge chiar la nivelul cel mai înalt, la CEO“, povesteşte Kranz. Soluţia a dat rezultate. |n primul an de la implementare, compania a obţinut o rată de returnare a investiţiei de 500%.

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Ce reprezintă litera ”i” din cuvântul “iPhone”? De ce a ales Steve Jobs această literă?

    Cele mai multe dintre produsele Apple sunt recunoscute după iniţiala “i”. Fie că vorbim de iMac, iPod, iPhone sau iPad, prefixul este omniprezent pe piaţă începând cu lansarea lui iMac, în anul 1998. Ce reprezintă, însă, această literă?, notează Descoperă.ro

    La un eveniment organizat de Apple în 1998, Steve Jobs a făcut public produsul iMac. Tot atunci, antreprenorul american a explicat care este semnificaţia numelui dispozitivului pe care l-a creat. “iMac simbolizează legătura dintre lumea fascinantă a internetului şi simplitatea unui Macintosh. Am ales acest nume pentru a le oferi clienţilor noştri exact ceea ce îşi doresc: o conexiune la internet simplă şi rapidă”.

    În cadrul aceleiaşi prezentări, Jobs a mai explicat că litera “i” înseamnă şi “individualitate”, “instruire”, “informare” şi “inspiraţie”. Dat fiind faptul că aceşti termeni nu se află în strictă legătură cu internetul, unele voci susţin că, în acel moment, Apple nu s-a gândit neapărat la acest domeniu, atunci când au ales numele produsului iPod.

    De la lansarea primului iPhone, în anul 2007, iniţiala “i” nu a mai fost folosită pentru a denumi dispozitive Apple. În acest sens, avem ca exemple Apple Watch-ul şi Apple TV-ul, care puteau purta numele “iWatch” sau “iTV”.