BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Cum s-au modificat preţurile alimentelor după războiul din Ucraina: cel mai mare şoc s-a văzut în preţul uleiului

    Războiul din Ucraina a avut un impact imediat în preţul uleiului, Banca Naţională a României (BNR) arătând în ultimul raport asupra inflaţiei că instabilitatea de la graniţa de nord a României a condus la o majorare a preţului în martie 2022 faţă de luna precedentă pentru floarea-soarelui cu 30% faţă de luna anterioară. Astfel, se observă în raportul BNR că frecvenţa scumpirilor produselor din categoria uleiurilor este mai mare în primele trei luni după izbucnirea războiului decât cel al ieftinirilor.

    Pe de altă parte, în luna martie a acestui an se observă faptul că ritmul reducerii preţului la ulei este mai ridicat faţă de lunile anterioare. Iar acest lucru poate fi pus pe seama faptului că pe rafturile magazinelor din România au început să fie tot mai prezente produse din Ucraina, mai ieftine decât cele „made in Romania“. De altfel, uleiul este unul dintre produsele cu cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an. Iar având în vedere că rata inflaţiei a avansat cu 13,4% şi preţul uleiului a crescut cu 30% într-un an, un litru de ulei depăşind 10 lei, consumatorii au fost mai atenţi la preţ.

    De altfel, uleiul a avut în 2022 o scădere a vânzărilor în volum cu 6%, dar o creş­tere a vânzărilor în valoare cu 35%, avans care a fost determinat de majorarea preţurilor cu 44,5%, conform datelor transmise de NielsenIQ.

    Scăderea consumului de ulei s-a menţinut şi anul acesta, însă se observă stabilizare a creşterii preţurilor mai ales că piaţa a fost invadată cu ulei mai ieftin din Ucraina. Pe de altă parte, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că preţul uleiului a scăzut în aprilie cu 2,5% faţă de martie.

    Pe de altă parte, războiul din Ucraina s-a văzut şi în evoluţia preţului la carnea de porc care a consermnat un avans de 20% în martie-aprilie 2022 versus februarie 2022, mai arată analiza BNR. Iar preţul cărnii de pasăre pe pieţele agricole în perioada august-octombrie 2022 a avut majorări lunare de peste 6% pe fondul instabilităţii de la graniţa de nord a ţării. Însă, frecvenţa scumpirilor şi ieftinirilor preţului cărnii a fost mai redusă decât în cazul uleiului. BNR menţionează că şocurile de ofertă din anul anterior au condus la creşterea frecvenţei ajustării preţurilor unor alimente procesate, însă doar temporar, inclusiv în condiţiile receptării cu un anumit decalaj a acţiunii politicii monetare.

    BNR a analizat şi frecvenţa cu care a crescut preţul laptelui şi a produselor lactate. Astfel, în raportul citat se arată că preţul laptelui în perioada august-noiembrie 2022 a consemnat majorări de 4-6% lunar şi că în acest domeniu au fost presiuni asociate costurilor cu energia şi furaje, presiuni amplificate de contextul secetos. De altfel, graficele BNR arată că în ultimul an frecvenţa creşterii preţurilor a fost mai mare decât cea a scăderii preţurilor, frecvenţa creşterii preţurilor fiind pe o pantă ascendentă în ultimele 3 luni.

    În raportul anual asupra inflaţiei al BNR se mai arată că în martie bunurile alimentare au avut cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei, urmată de bunurile nealimentare şi servicii. Analiza BNR care se referă la frecvenţa scăderii şi creşterii preţurilor este realizată cu ajutorul web scraping (utilizarea unui software pentru colectare de date din interiorul unui website. În cazul acesta este vorba de un magazin online).

    Cum s-au văzut scumpirile şi ieftinirile produselor după războiul din Ucraina

  • Pentru prima dată în ultimii doi ani, preţurile zahărului şi uleiului au scăzut în aprilie. Preţurile cartofilor sau brânzei însă au continuat să crească puternic. Alimentele au devenit principalul driver al inflaţiei

    ♦ Preţurile la alimente au crescut în general în aprilie 2023 faţă de martie, dar preţurile zahărului, uleiului, mălaiului sau făinii au scăzut.

    Pentru prima dată de când inflaţia a început să crească, preţurile la alimente de bază precum făina, uleiul sau zahărul au scăzut în aprilie 2023, prin comparaţie cu martie din acelaşi an, arată datele publicate de Institutul  Naţional de Statistică (INS).

    Astfel, preţul uleiului, care a ajuns în multe cazuri peste 10 lei litrul, a scăzut în aprilie cu 2,5% faţă de martie. Scăderea este destul de mare, în condiţiile în care inflaţia totală din aprilie 2023 versus martie a fost de 0,75%, iar în topul scumpirilor, de exemplu, se află brânza, al cărei preţ s-a majorat cu 2,1%, sau cartofii, care s-au scumpit cu 2,2% lună/lună.

    Cu toate acestea, cea mai mare presiune pe creşterea preţurilor din aprilie a venit tot din zona alimentară, care a înregistrat o inflaţie lunară de 1,1%, mult peste inflaţia generală de 0,75%. Dinamica lunară este importantă pentru că exprimă cel mai bine ten­dinţa preţu­rilor de consum.

    „Cele mai puternice pre­siuni inflaţio­niste au venit de la preţurile alimentelor, care au crescut cu 1,1% lună/lună în aprilie, din cauza produselor alimentare de bază mai scumpe (carne, produse de panificaţie şi lactate)“, remarcă economiştii BCR, într-o analiză a datelor INS.

    Pe de altă parte, în zona de servicii, preţurile au crescut cu 0,77%, uşor peste dinamica generală a preţurilor. Cea mai mare influenţă pentru creşterea de preţuri a venit de la produsele cosmetice.

    „Preţurile serviciilor au crescut cu 0,77% lună/lună, din cauza produselor de igienă şi cosme­ticelor mai costi­sitoare şi a serviciilor de apă şi canalizare. Preţurile nealimentare au crescut într-o măsură mai mică (0,48%), întrucât creşterea accizelor la tutun a fost compensată de energia electrică mai ieftină“, mai spun economiştii BCR.

     

    Inflaţia anuală, scădere de 3 procente

    Creşterea preţurilor de consum s-a temperat la 11,2%, o scădere de peste 3 puncte procentuale, de la 14,5%, cât a fost în martie. Scăderea a fost aşteptată chiar dacă anticipaţiile erau mai mici. În aprilie 2022 preţurile au crescut puternic şi astfel, prin comparaţie, inflaţia a scăzut în aprilie 2023, ca urmare a ceea ce economiştii numesc „efect de bază“ sau „efect statistic“. „La 11,2%, inflaţia din aprilie a surprins în mod pozitiv, deoarece atât consensul pieţei, cât şi aşteptările noastre au fost de 11,5%. Deşi s-a datorat în principal efectului de bază şi, prin urmare, în mare măsură anticipată, scăderea inflaţiei din aprilie (de la 14,5% în martie) ar trebui să consolideze încrederea pieţei în traiectoria descendentă a inflaţiei din România“, notează economiştii de la ING.

    Mai mult, evoluţia din aprilie a făcut ca eco­nomiştii de la BCR să revizuiască în jos prog­nozele de inflaţie din 2023. Astfel, la final de an, creşterea anuală de preţuri ar urma să se situeze la 7,5%. „Revizuim pre­viziunile de inflaţie la 7,5% an/an pentru sfâr­şitul anului 2023 (-0,2 pp), după evoluţia din aprilie“, scriu economiştii BCR.

    După 9 creşteri ale dobânzii de referinţă, Banca Naţională a României (BNR) a luat decizia de a face o pauză şi de a evalua impactul creşterii dobânzilor în inflaţie şi economie. Astfel, la ultimele trei şedinţe de politică monetară, dobânda de referinţă a fost menţinută la 7%. BNR vede o inflaţie de 7,1% la final de 2023, dar şi creştere economică.

  • Răzvan Botea, ZF: Vreau inflaţie!

    Cu toţii ne-am dori ca preţurile să scadă sau măcar ca inflaţia să încetinească, adică majorarea preţurilor să fie mai lentă. În acest moment, nu este de dorit ca inflaţia să scadă brusc, cu atât mai puţin ca preţurile să scadă, pentru că scăderea bruscă a inflaţiei ar însemna criză economică.

    Inflaţia este o componentă importantă a economiei. Conform manualului de economie, inflaţia trebuie să fie pozitivă, redusă şi stabilă. Economiştii indică, cel puţin în acest moment – vom vedea cât se vor mai schimba paradigmele economice după crizele actuale – un nivel al inflaţiei de 2%. Dar trebuie să fie inflaţie, pentru că faptul că preţurile cresc înseamnă că avansează consumul. Oricât de blamat este consumul sau creşterea economică pe consum, acesta este, în definitiv, scopul acţiunii economice.

    Mâine, vineri, 12 mai, Institutul Naţional de Statistică publică datele despre evoluţia preţurilor de consum, adică a inflaţiei.

    După decenii în care economiştii s-au contrat în ceea ce priveşte definiţia inflaţiei, varianta cea mai larg acceptată acum este: inflaţia reprezintă creşterea generalizată a preţurilor de consum.

    Sigur că inflaţia actuală de 15%, până la raportul INS de astăzi, este departe de definiţia din manualul de economie şi trebuie să scadă. Cu toate acestea, este important ca inflaţia să scadă încet, fără ca economia să fie bruscată. Scăderea drastică a inflaţiei, sunt de acord cei mai reputaţi economişti, se face prin recesiune. Or, recesiunea este mai dureroasă decât creşterea de preţuri, cât timp aceasta din urmă nu este complet scăpată de sub control.

    Întorcându-ne la manualul de economie, criza economică înseamnă două lucruri: creşterea şomajului şi scăderea consumului. Cu alte cuvinte, oamenii sunt daţi afară de la locul de muncă şi nu mai au bani pentru cumpărături. Se ridică următoarea întrebare: ce este mai rău, să crească preţurile sau să nu ai loc de muncă? Este o întrebare grea, dar cu un răspuns uşor pentru cel în cauză.

    Când inflaţia creşte, nu sunt prea multe lucruri de făcut. Cel mai important instrument este politica monetară. Băncile centrale încep să crească dobânzile. Dobânzile cresc, consumul mare se temperează, adică lumea nu mai achiziţionează credite pentru consum de maşini, case, mobilă etc. De asemenea, cei cu dobânzi variabile se confruntă cu creşterea dobânzilor, a ratelor deci, şi le rămâne mai puţini bani pentru consum.

    Banca centrală a SUA, Rezerva Federală (Fed), a continuat creşterea dobânzilor la ultima şedinţă de politică monetară. În aceeaşi vreme însă, Banca Naţională a României (BNR), care a fost mai rezervată cu creşterea dobânzilor şi deci cu bruscarea economiei, a decis să rămână în expectativă şi să menţină dobânda de referinţă la ultima şedinţă de politică monetară.

    Este un decalaj de câteva luni între momentul creşterii dobânzii de referinţă şi scăderea inflaţiei. Pe acest considerent, dar şi pentru că inflaţia a început să coboare, băncile centrale fie se pregătesc să oprească ciclurile de creşteri, fie le-au oprit.

    Fed a reflectat astfel, prin politica monetară, că lupta cu inflaţia este mai importantă decât evitarea unei recesiuni uşoare. De altfel, mulţi economişti au susţinut ideea. Din birourile lor, cu imaginea macro în faţă, alegerea este uşoară. Din teren însă, de la firul ierbii, situaţia este mai complicată.

    Cu toţii vrem să scadă inflaţia şi vrem dobânzi mici, iar economia să meargă mai departe şi salariile şi consumul să crească. În acest moment nu le putem avea pe toate, din păcate.

    Întrebare este însă ce preferă majoritatea? Să îşi piardă locul de muncă sau să plătească preţuri mai mari?

    Inflaţia a ajutat la evitarea unei crize economice de proporţii, cel puţin pentru moment. Companiile care au ca şi client consumatorul final au bifat profituri record, iar profiturile mari înseamnă, cu toate acestea, şi investiţii. Consumul însă nu s-a oprit, nici măcar nu a încetinit, graţie economiilor şi, că ne place să recunoaştem sau nu, economiei subterane.

    De asemenea, inflaţia a fost mană cerească şi pentru bugetul de stat, care, la fel, s-a dus în consum, pe scurt.

    Mecanismele descrise mai sus nu contează pentru oameni şi cerinţele sunt simple: salariile să crească, creşterea de preţuri să se oprească şi dobânzile să fie mici.

    Inflaţia trebuie să scadă fără discuţii, dar este vital ca scăderea să nu vină brusc, pentru că altfel, în mijlocul unei crize sociale ne vom trezi într-o criză economică care va inflama şi mai mult tensiunile sociale. Nu este o alegere uşoară pentru unii, iar pentru alţii nu este nicio alegere. Pentru mine este simplu: Vreau inflaţie!

     

     

     

     

     

     

  • Sfârşitul erei banilor ieftini împinge falimentele din SUA la cel mai ridicat nivel din 2010, iar previziunile sunt sumbre pentru 2023 şi pentru Europa

    Companiile americane resimt din plin impactul dobânzilor ridicate şi inflaţiei persistente, numărul celor care solicită protecţie împotriva fali­mentului fiind în creştere puternică odată cu sfârşitul erei banilor ieftini, scrie Reuters.

    Numărul companiilor americane care au falimentat până acum în 2023 este mai ridicat decât cel din primele patru luni ale oricărui an din 2010, indică datele S&P Global Market Intelligence. Acesta a consemnat mai mult de o dublare la 236 faţă de anul trecut.

    Companiile din sectorul produ­se­lor de larg consum neesenţiale au înregistrat cel mai mare număr de falimente din rândul tuturor sectoa­relor în 2023.

    În UE, numărul de declaraţii de faliment în rândul companiilor a cres­cut considerabil în trimestrul patru al anului trecut, cu 26,8% faţă de trimestrul anterior, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul co­lectării datelor în 2015. Numărul fali­mentelor a crescut în toate cele patru trimestre ale anului trecut.

    Turbulenţele recente din secto­rul bancar vor duce la noi falimente în rândul companiilor în acest an, an­ticipează Allianz Trade, potrivit Market Screener.

    La nivelul zonei euro, insolven­ţele sunt aşteptate să înregistreze o creştere de 23% comparativ cu nive­lurile prepandemice.

    Pentru Germania, asigurătorul se aşteaptă la o creştere de o cincime, 22%, faţă de anul trecut, la 17.800 de cazuri. „Din cauza politicilor şi mai restrictive de creditare ale băncilor, un număr în creştere de companii vor întâmpina probabil dificultăţi“.

    Anterior, procentul insolvenţe­lor era estimat la 15% pentru Ger­mania.

    „Cu dobânzile aflate în creştere semnificativă, companiile slab finanţare riscă să se confrunte cu probleme“, avertizează Milo Bogaerts, de la Allianz Trade.

    Potrivit datelor oficiale, numărul falimentelor din Germania au crescut anul trecut pentru prima dată de la criza financiară din 2009. Energia extrem de scumpă, inflaţia ridicată şi reticenţa consumatorilor au împins mai multe companii în faliment.

    În Franţa, a doua mare economie a Europei, aproximativ 42.500 de companii s-au închis, reprezentând o creştere de aproape 50% faţă de 2021, notează Euractiv.

    Iar numărul insolvenţelor va continua să crească în 2023, compania de consultanţă Altares estimând 55.000 de falimente în acest an.

    Potrivit unui raport Coface, numărul de falimente şi insolvenţe declarate în 2022 a crescut cu până la 30% în Polonia, iar în 2023 situaţia ar putea fi şi mai sumbră.

    „Din păcate, 2023 apare în culori sumbre din punct de vedere al problemelor legate de rambursarea datoriilor. Vor fi mai mulţi datornici, numărul falimentelor va creşte“, arată Adam Lacki, CEO al Biroului de Informaţii Economice.

    Şi în Ungaria oficialii se aşteaptă la un an 2023 dificil pentru companii.

  • Acţiunile americane se apreciază după ce inflaţia din aprilie, de 4,9% pe an, a venit sub aşteptările analiştilor

    Cu 0,4% se apreciază indicele bursier Dow Jones în tranzacţile de dinaintea deschiderii de tranzacţionare de pe Wall Street, în timp ce S&P creşte cu 0,7%, Nasdaq cu 0,8% în contextul în care rata anuală a inflaţiei din cea mai mare economie la nivel mondial a fost sub aşteptări.

    Iar asta accordă mai mult spaţiu de manevră Rezervei Federale a SUA în bătălia cu inflaţia mai ales în contextul în care cea mai puternică bancă centrală din lume a fost nevoită să majoreze dobânda la maximul din 2007 încoace pentru a tempera creşterea preţurilor.

    Preţurile de consum din aprilie au crescut cu 4,9% faţă de anul trecut, mai puţin decât creşterea anuală de 5% aşteptată de economişti, scrie publicaţia CNBC.  Randamentele titlurilor de trezorerie au scăzut în urma raportului, sprijinind şi mai mult o piaţă bursieră îngrijorată de faptul că ratele mai mari vor afecta creşterea economică.

    Acţiunile titlurilor din sectorul tehnologic, precum Alphabet, Nvidia şi Tesla, au câştigat în premarket. Airbnb şi Twilio au scăzut cu 13% şi, respectiv, 16%, din cauza previziunilor slabe.

    Producătorul de vehicule electrice Rivian a sărit cu 6% pe o pierdere mai mică decât se aştepta. Sezonul de bilanţuri continuă miercuri cu rezultatele Disney şi Robinhood.

    Wall Street a monitorizat cele mai recente actualizări privind plafonul de îndatorare al Statelor Unite, în condiţiile în care cresc îngrijorarările că dacă nu se ajunge la o decizie înainte de termenul limită de 1 iunie, s-ar putea ajunge la incapacitate de plată.

    Preşedintele Joe Biden a avut marţi o întâlnire cheie cu liderii Congresului, dar comentariile liderilor de pe ambele părţi ale culoarului au sugerat că s-au făcut puţine progrese.​

     

  • Lupta cu inflaţia nu este gata: Salariile din Marea Britanie cresc cu 10% alimentând temerile unui nou ciclu de înăsprire monetară. „Nu angajaţii sunt cauza problemei. Companiile ar trebui să aibă o viziune pe termen lung şi să-şi plătească oamenii cât pot pentru a-şi susţine forţa de muncă”

    Schimbarea locului de muncă a dat roade pentru milioane de britanici cu venituri medii în ultimul an, potrivit datelor analizate de Bloomberg.

    Salariile au crescut cu 10% pentru cei ce şi-au găsit alt loc de muncă Anglia, arată datele publicate pe platforma Reed Recruitment.

    Cifrele indică o piaţă a muncii care rămâne activă, ridicând suspiciuni cu privire la promisiunea prim-ministrului Rishi Sunak de a reduce inflaţia la jumătate în acest an. Totodată, întăreşte argumentele Băncii Angliei pentru o nouă majorare a dobânzii de referinţă, care este de aştepat să se producă joia aceasta.

    Între timp angajaţii suficient de norocoşi pentru a beneficia de o creştere a salariului se bucură că îşi recapătă puterea de cumpărare.

    „Costul angajărilor este în creştere şi realitatea este aceea că unele afaceri pot suporta mai bine asta decât altele”, spune James Reed, CEO-ul companiei cu acelaşi nume.

    Acesta a subliniat că salariile încă se luptă să ţină pasul cu inflaţia. „Nu angajaţii sunt cauza problemei. Companiile ar trebui să aibă o viziune pe termen lung şi să-şi plătească oamenii cât pot pentru a-şi susţine forţa de muncă”.

     

  • Presa internaţională stă cu ochii pe BNR: Majorarea dobânzilor ia o pauză pe fondul inflaţiei care dă semne de ameliorare

    Se aşteaptă ca BNR să ia o pauză de la politica de majorare a dobânzilor în contextul în care factorii de decizie se aşteaptă ca inflaţia să înregistreze cea mai rapidă scădere din ultimele două decenii, scrie Bloomberg.

    Factorii de decizie de la Bucureşti vor menţine miercuri dobânda de referinţă la 7%, potrivit tuturor economiştilor intervievaţi într-un sondaj Bloomberg. Banca a oprit un ciclu de înăsprire a politicii monetare după ce 11 majorări au ajutat la limitarea costurilor de împrumut care au atins cel mai ridicat nivel din 2010. 

    Creşterea preţurilor este aşteptată să încetinească la aproximativ 7% la sfârşitul acestui an, de la 14,5% în martie. Cu toate acestea, Banca Naţională a României s-a abţinut de la a anunţa un final ferm al ciclului de înăsprire, pe fondul incertitudinilor declanşate de războiul din Ucraina şi de preţurile energiei.

    Banca va aproba, de asemenea, o prognoză actualizată a inflaţiei, care va fi prezentată în zilele următoare.

    În timp ce Banca Centrală Europeană a semnalat că nu a terminat cu creşterile de rate, invocând inflaţia de bază încă ridicată, factorii de decizie din mai multe naţiuni est-europene, care au majorat costurile de împrumut mult mai devreme, au adoptat o atitudine prudentă şi aşteaptă să vadă efectul deciziilor luate în economie.

     

  • Revizuiri salariale la BCE: Oficialii sindicali au solicitat o reevaluare a metodei de ajustare a salariilor în contextul în care creşterile adoptate nu acoperă pierderile angajaţilor generate de inflaţie

    În contextul presiunilor inflaţioniste de anul acesta, Banca Centrală Europeană a lansat o analiză a salariilor personalului propriu, care va trata propunerile de majorări salariale semiautomate atunci când preţurile vor continua să crească, rapărtează Financial Times.

    Oficialii sindicali au solicitat această revizuire după ce au contestat mărirea de 4% a salariilor BCE din acest an, mărire care, în termeni reali, nu a acoperit pierderile angajaţilor, după ce inflaţia a atins un nivel mediu de de 8,4% în zona euro anul trecut.

    Oferta salarială este în concordanţă cu creşterea salariilor din întreaga zonă euro.

    Disputa pune BCE într-o poziţie delicată după ce săptămâna trecută a majorat ratele dobânzilor pentru a şaptea oară consecutiv pentru a încerca să domolească cea mai mare creştere a inflaţiei din ultima generaţie, îndemnând în acelaşi timp lucrătorii şi angajatorii să nu crească prea mult salariile şi preţurile.

    Carlos Bowles, vicepreşedintele sindicatului Ipso, care reprezintă personalul BCE, a declarat pentru Financial Times că „solicită o abordare mai echilibrată” pentru stabilirea salariilor personalului, cum ar fi „cea practicată de Comisia Europeană”.

    Salariul angajaţilor UE a crescut cu 6,9% în acest an, o parte din această creştere fiind determinată de un mecanism de ajustare automată menit să menţină puterea de cumpărare relativă a funcţionarilor publici din întreaga Europă. De asemenea, aproximativ 2,5% din această creştere s-a datorat unei plăţi amânate din 2020.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a reiterat joi avertismentul împotriva unei dinamici de tip „tit-for-tat”, în care lucrătorii şi angajatorii încearcă să evite pierderile cauzate de creşterea inflaţiei prin creşterea salariilor şi a preţurilor.

    Ea a spus că acest lucru ar creşte „riscul unei situaţii mult mai dificile”, menţinând presiunile asupra preţurilor la un nivel ridicat şi necesitând „o serie de măsuri mai aspre în ceea ce priveşte politica monetară”.

    Metodologia actuală a băncii centrale pentru ajustarea salariilor întregului său personal se bazează pe dinamica salariilor la cele 20 de bănci centrale naţionale din zona euro, la Comisia Europeană, la Banca Europeană de Investiţii şi la Banca Reglementelor Internaţionale.

    Sindicatul se află în litigiu cu BCE din cauza unor afirmaţii potrivit cărora banca centrală nu a urmat corect metodologia existentă. De asemenea, a lansat un apel intern împotriva calculelor care stau la baza ofertei din 2022, care a fost semnată de 373 de angajaţi. Bowles a declarat că apelul reprezintă „primul pas care deschide calea pentru un proces în instanţă, căruia îi vom da curs cu siguranţă”.

    BCE a declarat: „La fiecare trei ani, o revizuire a ajustării generale a salariilor poate fi solicitată de o parte interesată. Anul trecut, un sindicat recunoscut a solicitat acest lucru, fapt care a generat revizuirea de anul acesta. Deciziile privind GSA sunt luate de Consiliul guvernatorilor BCE”.

  • 86% dintre maghiari îşi reduc cheltuielile din cauza inflaţiei

    Din cauza creşterilor de preţuri, vasta majoritate a ungurilor încearcă să-şi reducă cheltuielile (86%) şi consumul de energie acasă (85%), relevă un studiu realizat recent de EY, potrivit Budapest Business Journal. În pofida inflaţiei dramatice, ungurii îşi menţin neschimbate achiziţiile de medica­mente şi smartphone-uri, dar fac economii la haine şi călătorii.

     

  • Povara în creştere a mâncării scumpe: americanii fac coadă la băncile de alimente, britanicii iau cu asalt discounterii, pentru maghiari şunca e un lux, polonezii cumpără cu felia

    Cozile din faţa băncii de alimente din Boston se întind pe lungi­mea a două terenuri de fotbal în ultima vreme, numărul locuito­rilor care solicită sprijin depă­şind în unele zile nivelurile din cele mai negre perioade din pandemie, scrie Bloomberg.

    Cozile din faţa băncii de alimente din Boston se întind pe lungi­mea a două terenuri de fotbal în ultima vreme, numărul locuito­rilor care solicită sprijin depă­şind în unele zile nivelurile din cele mai negre perioade din pandemie, scrie Bloomberg.

    Băncile de alimente din America sunt asaltate de cereri de ajutor de când beneficiarii susţinerii de urgenţă au suferit o dublă lovi­tu­ră: expirarea unei creşteri temporare a susţi­nerii din pandemie şi scumpirea dramatică a alimentelor.

    Mult mai mulţi americani fac foamea în prezent decât la vârful susţinerii din pandemie. Aproximativ 24,6 milioane de adulţi nu au avut suficientă mâncare la începutul lunii aprilie, comparativ cu 16,7 milioane în aceeaşi lună a anului trecut.

    Preţurile alimentelor au crescut mai mult decât cele ale oricărei alte categorii majore de costuri de consum cu excepţia energiei de la începutul pandemiei, împovărând în special americanii săraci.

    Cifre naţionale referitoare la băncile de alimente nu sunt încă disponibile. Însă apelu­rile către 211 linii de ajutor comuni­tare în care se solicitau recoman­dări pri­vind bănci de alimente au con­semnat o creştere de 9,8% în perioada 1 martie-16 a­prilie comparativ cu perioada de două luni de dinaintea redu­cerii beneficiilor.

    The Haymarket Regio­nal Food Pantry din Gaines­ville, Vir­gi­nia, a înregistrat o creş­tere de 90% a numărului de fa­mi­lii aflate în căutare de alimente.

    Chiar şi cu ajutor din partea unei bănci de alimente, Niccole Cervanyk, manager de 45 de ani al unui magazin de discount şi mamă sin­gură din Colorado, spune că este nevoită să reducă gustările pe care obişnuia să le ofere copiilor săi pentru activităţile de după şcoală şi să facă economii pentru cină.

    În Marea Britanie, discounterii câş­tigă din ce în ce mai mulţi cli­enţi în condiţiile în care inflaţia preţurilor alimentelor alcătui­tă din două cifre erodează bu­ge­tele gospodă­riilor.

    Deşi majoritatea economiilor europene se confruntă cu dificultăţi similare cu războiul din Ucraina alimentând o criză a costurilor de trai, ineficienţele din agricultura şi industria procesării alimentelor consemnate în Ungaria, cât şi o devalorizare istorică a forintului fac ca inflaţia din această ţară să fie mai pronunţată decât în alte ţări din UE, arată Peter Virovacz, economist-şef la ING Ungaria.

    Inflaţia din Marea Brita­nie se menţine ridicată, consu­matorii con­fruntându-se în mar­tie cu cea mai mare creştere a pre­ţurilor ali­mentelor din patru decenii. Retailerii se luptă să atragă cumpărătorii aflaţi în căutarea celor mai bune oferte, un număr în creştere dintre aceştia reorientându-se către produsele marcă privată.

    Ouăle, laptele şi brânza înregistrează cele mai rapide scumpiri, potrivit datelor Kantar. Consumatorii se bazează pe liniile de mărci private ale supermarketurilor, vânzările aces­to­ra fiind în creştere puternică. Consumatorii vânează acum cele mai ieftine dintre cele mai ieftine produse.

    Cea mai mare reţea de bănci de alimente din Marea Britanie a distribuit mai multă susţi­nere ca niciodată în ultimul an financiar, de­cembrie 2022 marcând anul cu cel mai ridicat nivel de activitate din istorie.

    Cele 1.200 bănci de alimente care fac parte din Trussell Trust au distribuit aproape trei milioane de pachete cu mâncare în perioada aprilie 2022-martie 2023, în creştere cu 37% faţă de perioada similară anterioară şi peste dublul nivelului din urmă cu cinci ani. Pre­ţu­rile alimentelor din Marea Britanie au înre­gistrat o creştere record în ultimele 12 luni, însă retailerii văd ieftiniri la orizont, au anun­ţat recent reprezentanţii British Retail Con­sortium (BRC), potrivit Reuters.

    În Polonia, din acelaşi motiv al scumpirilor extreme, nimeni nu mai cumpără produse alimentare la kilogram sau pachete. Feliile sunt noua măsură.

    BRC, care reprezintă 5.000 de retaileri, a anunţat că preţurile alimentelor au urcat cu 15,7% de la începutul anului până în aprilie, cea mai mare creştere din 2005.

    Preţurile alimentelor au crescut dramatic la nivelul întregii Europe în ultimele luni, însă în Ungaria rata scumpirilor a depăşit 45%, de două ori media UE.

    „Nu cumpăr fructe. Avem cartofi de la municipalitate, aşa că nu trebuie să cumpărăm, dar ceapa s-a scumpit“, spune Magdolna Gozon, o pensionară în vâstă de 83 de ani. Aceasta nu mai cumpără produse lactate şi rar îşi permite carne şi mezeluri.

    Astfel de scumpiri lovesc puternic în consumatorii maghiari, forţându-i să schimbe tipul de alimente pe care le cumpără şi cât din acestea îşi permit, iar cele mai mari companii regândesc ce oferă la vânzare, notează AP.

    „Obiceiurile s-au schimbat clar, oamenii sunt foarte atenţi la ce cumpără. Am ajuns aproape în punctul unde cârnaţii şi şunca sunt considerate alimente de lux“, arată Szilvia Bukta, manager al unei măcelării.

    Trebuie de asemenea să cumpărăm mai puţin din cauza preţurilor mari, adaugă aceasta.

    Unele tipuri de alimente aproape şi-au dublat preţurile în ultimul an. Alimente de bază ca ouăle, laptele, untul şi pâinea costă cu 72-80% mai mult.

    Deşi majoritatea economiilor europene se confruntă cu dificultăţi similare cu războiul din Ucraina alimentând o criză a costurilor de trai, ineficienţele din agricultura şi industria procesării alimentelor consemnate în Ungaria, cât şi o devalorizare istorică a forintului fac ca inflaţia din această ţară să fie mai pronunţată decât în alte ţări din UE, arată Peter Virovacz, economist-şef la ING Ungaria.

    În Polonia, din acelaşi motiv al scumpirilor extreme, nimeni nu mai cumpără produse alimentare la kilogram sau pachete, scrie wyborcza.pl.

    Feliile sunt noua măsură.

    „La început mi-a fost ruşine că îmi permit doar cinci felii de şuncă, dar apoi m-am gândit că ar fi mai jenant dacă nepoţii mei vin să mă viziteze şi nu am ce să le ofer“, spune Halina, o pensionară în vârstă de 77 de ani din Lodz.