BusinessMagazin

Tag: incredere

  • Scandalul Tapie: FMI continuă să aibă încredere în Christine Lagarde

     “Board-ul FMI a fost informat în acest caz, în special în legătură cu audierile care au avut loc recent în faţa Curţii de Justiţie a Republicii din Paris, şi îşi reafirmă încrederea în capacitatea directorului general de a-şi îndeplinii cu eficacitate atribuţiile”, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare.

    După două zile de audieri, Lagarde a fost plasată vineri de către tribunal sub statutul de martor asistat, situaţie intermediară între cea de martor şi cea de persoană investigată. Acest statul arată că justiţia poate declanşa în continuare o investigaţie împotriva lui Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BRANDURILE în care românii au cea mai mare încredere

     Trusted Brands 2013, cel mai important studiu de piaţă asupra consumatorului în Europa, a fost realizat de Reader’s Digest în 12 ţări, printre care şi România. Obiectivul studiului, ajuns în acest an la a treisprezecea ediţie în Europa şi a opta ediţie în România, este identificarea şi premierea mărcilor care au reuşit să câştige încrederea europenilor în acest an.

    În România, rezultatele Trusted Brands 2013 au evidenţiat că, mai mult decât ceilalţi europeni, românii rămân fideli mărcilor care au reuşit să le câştige încrederea. La majoritatea categoriilor, liderii rămân aceiaşi – ceea ce demonstrează o incredibilă soliditate, forţă şi stabilitate a brandurilor consacrate. Rezultatele arată, an de an, consecvenţă. Mai mult, o bună parte dintre ocupanţii locului întâi îşi consolidează poziţia de la un an la altul, înregistrând creşteri constante ale procentului de încredere din partea consumatorilor. În top se situează categoriile “Vitamine” şi “Furnizori servicii internet” (Eurovita şi RCS&RDS), ambele cu o creştere de 9% faţă de 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arhiepiscopul de Canterbury despre Dumnezeu şi Google: Google îmi dă tot timpul răspunsul greşit

     Una dintre problemele cu care se confruntă liderul Bisericii Anglicane este că Dumnezeu nu este chiar atât de popular, notează Financial Times. Potrivit unui studiu recent, britanicii au chiar mai multă încredere în Google decât în Dumnezeu.

    “Am văzut studiul. Am fost foarte supărat din cauza asta. Google îmi dă întotdeauna răspunsul greşit. De fapt vor să facă bani de pe urma noastră. Eu nu (am acest scop, n.r.)”, a spus arhiepiscopul.

    Biserica Anglicană deţine o avere de peste cinci miliarde de lire sterline, inclusiv proprietăţi imobiliare şi investiţii în fonduri de hedging şi companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 80% din români iau în calcul schimbarea băncii cu care colaborează. Care sunt nemulţumirile acestora

     Raportul relevă că 16,2% dintre clienţii români ai băncilor de retail sunt hotărâţi să schimbe banca cu care colaborează în următoarele şase luni şi 67,4% nu sunt siguri dacă vor rămâne la aceeaşi bancă, în timp ce la nivel global procentajele se situează la 10%, respectiv 41%, potrivit sutudiului companiei Capgemini, care furnizează consultanţă managerială, IT şi servicii de outsourcing.

    Raportul World Retail Banking 2013 se bazează pe datele colectate de la 18.000 de clienţi din 35 de ţări şi măsoară cei mai importanţi factori cu privire la canale, tranzacţii şi produse bancare.

    În România, clienţii au nemulţumiri legate de încredere şi siguranţă (doar 23% dintre respondenţi fiind satisfăcuţi), relaţia cu banca (35% satisfăcuţi), cunoaşterea nevoilor şi preferinţelor de către instituţiile de credit (38% mulţumiţi), oferirea mai multor canale de distribuţie (40% satisfăcuţi) şi distribuirea produselor pe canale potrivite (41% satisfăcuţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aurul a stricat în două zile ce s-a chinuit să construiască în zece ani

    IN NUMAI CÂTEVA ZILE DIN APRILIE, uncia de aur a pierdut sute de dolari din valoare. Metalul preţios a înregistrat o scădere de peste 200 de dolari în zilele de 12 şi 15 aprilie. Scăderea este cea mai mare începând din 1974, când în SUA au început tranzacţiile cu contracte futures pe aur.

    Aurul cu livrare în iunie a scăzut la începutul săptămânii trecute cu peste 140 de dolari, 9,3%, la 1.361 dolari pe uncie pe piaţa Comex a bursei din New York. Declinul de peste 9% a fost cel mai mare pentru o singură zi în ultimii 30 de ani, iar preţul de închidere cel mai scăzut începând din februarie 2011.

    Scăderea s-a asociat unei evoluţii negative, chiar dacă nu de aceeaşi amploare, la finele săptămânii. Aurul a închis vineri 12 aprilie pe minus cu peste 4%, la 1.501 dolari. În septembrie  2011, aurul atingea preţul record de 1.920 de dolari pe uncie.

    NIMENI NU PREA ÎNŢELEGE CE S-A ÎNTÂMPLAT. Prăbuşirea aurului pe parcursul celor două zile a obţinut un loc special alături de cele mai devastatoare  vânzări de active din istoria Wall Street. Ceea ce este, însă, şi mai grav este că nimeni nu prea ştie exact de ce s-a întâmplat, scrie CNBC. Iar până când investitorii vor trage nişte concluzii, evoluţia negativă ar putea continua.

    „Rămânem fără superlative pe care să le alăturăm variaţiei aurului începând de vineri, 12 aprilie. Raritatea unei astfel de mişcări este de evidenţiat“, a scris într-o notă către clienţi analistul Tyler Broda de la banca niponă Nomura.
    Fiecare trader de pe Wall Street pare să aibă propria teorie despre scăderea aurului. Cele mai invocate motive sunt: posibilitatea ca guvernele din Europa să vândă din aurul băncilor centrale, după modelul Ciprului, lichidări la unele fonduri tranzacţionate pe piaţa financiară, aprecierea dolarului din cauza intervenţiilor monetare ale băncii centrale a Japoniei, precum şi vânzări legate de fonduri de hedging neidentificate.

    „Marii deţinători, alţii decât SUA, au nevoie de aur pentru a-şi susţine economiile şi băncile. Vânzarea unei cantităţi mici are un impact major asupra ofertei şi alimentează scăderea preţului şi noi vânzări“, a afirmat analistul Sean Egan de la firma Egan-Jones.

    Teoria legată de Cipru nu a fost încă dovedită, iar politicienii şi banca centrală discută şi acum dacă să recurgă sau nu la vânzarea de aur din rezerve. Mulţi analişti afirmă că nu ar exista un motiv determinant pentru declin. Întrucât aurul nu are fundamente precum dividendele sau fluxurile de numerar, nu valorează decât atât cât sunt dispuşi cumpărătorii să plătească. După o evoluţie solidă în ultimii 13 ani, s-ar putea să fi venit momentul ca aurul să lase scena liberă altor active pentru investitorii care preferă siguranţa, afirmă specialiştii.

    La amploarea scăderii au contribuit probabil şi fondurile prin care investitorii mai mici pot face plasamente în aur, precum SPDR Gold Trust. Aceştia sunt dispuşi să vândă mult mai repede în faţa unor pierderi. Datele istorice arată că odată ce aurul intră pe un trend precaut, cu o scădere de 20% faţă de maxim, continuă să coboare, în medie, cu încă 14%.

    „Chiar dacă niciuna dintre aceste explicaţii nu este suficientă pentru o mişcare de 20%, contează toate la un loc. Este puţin probabil ca aurul să-şi revină prea mult – este totuşi un metal greu – iar pe termen mediu există un risc mai mare pentru un nivel de 1.100 dolari“, spune Robert Savage, analist la FX Concepts şi fost director de departament la Goldman Sachs.

    AURUL SCADE; BIJUTERIILE NU PREA. Chiar dacă aurul a pierdut peste 20% faţă de recordul din 2011, cei care se gândesc că ar fi momentul oportun pentru achiziţia de bijuterii nu vor găsi ofertele aşteptate. „Preţul bijuteriilor nu se mişcă obligatoriu la fel de repede precum cel al aurului“, afirmă Jessica Fung, analist pentru pieţe de materii prime la BMO Capital Markets.

    Preţurile bijuteriilor sunt mai stabile pentru că în componenţa acestora intră mai mult decât simplul metal: designul şi brandul, costurile de producţie şi profitul vizat de vânzător.

    „Bijuteriile au fost făcute cu aur cumpărat deja“, afirmă David Bonaparte, director general la asociaţia bijutierilor din SUA. În plus, este puţin probabil ca o bijuterie să fie în totalitate din aur. Cel mai probabil este vorba de aur de 14 sau 18 karate, care conţine aur doar în proporţie de 58%, respectiv 75%.

    Cele mai importante variaţii sunt înregistrate în ţări precum India şi Singapore, unde consumul este foarte ridicat, iar concurenţa între retaileri intensă. India este responsabilă pentru 27% din cererea mondială de aur, iar China de 26%, în timp ce americanii cumpără doar 5% din totalul la nivel mondial.

  • Ponta: Investitorii străini aşteaptă de la Guvern “denumirea clară” a priorităţilor

    El a susţinut declaraţia după ce a participat, joi seara, la aniversarea a 15 ani de prezenţă în România a Consiliului Investitorilor Străini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Ustinescu, DTZ Echinox: Tranzacţiile imobiliare ar putea creşte în acest an la 400 milioane euro

     “În primele trei luni valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la 110 milioane de euro, investiţii care practic au crescut faţă de trimestrul anterior în procente cu două cifre. Dinamica crescută a discuţiilor pe care le avem cu investitorii ne îndreptăţeşte să spunem că până la sfârşitul anului vom avea tranzacţii comerciale de 400 milioane de euro”, a declarat Ustinescu la conferinţa Mediafax Talks about Constructions.

    Anul trecut au fost încheiate tranzacţii imobiliare de circa 300 de milioane de euro.

    În opinia lui Ustinescu, restructurarea băncilor din Cipru influenţează pozitiv investiţiile din România.

    “Avem discuţii cu cei din bănci private, care vor plasamente alternative pentru clienţii lor, decât cele tradiţionale. Bani există pentru investiţii în imobiliare, problema este de încredere, din partea investitorilor autohtoni, mai ales. Am clienţi care preferă să cumpere proiecte în Frankfurt, decât în Bucureşti. Avem companii care se gândesc care vor să restrângă activitatea aici şi să se extindă pe alte pieţe, unde găsesc costuri de utilităţi mai mici”, a precizat Ustinescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitcoin: moneda invizibilă care a îmbogăţit internetul

    BITCOIN, MONEDA VIRTUALĂ CREATĂ ÎN 2009, avea să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri nu de o bancă centrală sau o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi securitatea asigurată de criptografie, Bitcoin a devenit unul dintre cele mai rapid răspândite şi polarizatoare fenomene de pe internet.

    Câteva precizări: Unu – Bitcoin nu arată ca o monedă. Bit-coin este o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, într-un portofel electronic securizat în reţeaua Bitcoin. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Criptografia din spatele sistemului face aparent imposibile frauda şi furtul la nivelul reţelei.

    Doi – Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii. Fiecare utilizator poate stabili cât este de anonim, chiar şi faţă de un partener într-o tranzacţie. De aceea, Bitcoin a devenit cu timpul un sistem de plată preferat de cei implicaţi în activităţi ilegale, de la jocuri de noroc la trafic de droguri.

    Trei – Iniţial, moneda virtuală era utilizată numai de iniţiaţi, de cei care se simt de-ai casei pe internet, de la hackeri la gameri. Spre sfârşitul anului 2011, când Bitcoin a început să pătrundă în mainstream, oferta de bunuri care pot fi cumpărate s-a extins de la iarbă şi „iteme„ din jocuri video la electronice, software şi chiar proprietăţi imobiliare.

    Patru – Monedele Bitcoin sunt „fabricate„ pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreiaîn reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Utilizatorii care au participat primesc în schimb noi Bitcoin-uri pe care le pot utiliza în reţea. În prezent se află în circulaţie peste 11 milioane de Bitcoin-uri.
    Cinci – În ultimii doi ani, una dintre principalele arme ale criticilor împotriva Bitcoin este metoda incorectă în care sunt create unităţile monetare: utilizatorii care deţin computere mai puternice îşi pot creşte suma din cont mai repede decât ceilalţi.

    A PRINS ARIPI. Valoarea unei unităţi Bitcoin a înregistrat variaţii violente pe parcursul ultimilor patru ani, volatilitatea ridicată a pieţei încurajând scepticii să condamne la pierzanie tânăra monedă. Însă reţeaua a persistat, chiar şi după mai multe crahuri. Bitcoin a prins cu adevărat aripi după ce guvernul din Cipru a încheiat un acord de bailout cu statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional. Confiscarea depozitelor bancare negarantate pentru recapitalizarea băncilor aflate în pragul colapsului a zdruncinat încrederea populaţiei şi a micilor antreprenori în sistemul financiar tradiţional. Deşi nu au fost înregistrate retrageri semnificative de bani din conturile bancare în afara Ciprului, activitatea de pe piaţa Bitcoin a crescut spectaculos, ca şi valoarea monedei virtuale. Bitcoin începuse cu bine anul 2013, pe fondul semnalelor îngrijorătoare care veneau din zona euro. Valoarea monedei virtuale a atins 90 de dolari spre sfârşitul lunii martie, faţă de un maxim de 15,25 dolari în anul anterior, redresându-se după două mini-crahuri care au provocat scăderi de 33%, respectiv 24% în două reprize de câteva minute.

    Spectacolul a început odată cu anunţarea acordului cu Cipru, când a devenit clar că deponenţii din băncile din Cipru aveau să piardă o mare parte din bani, obligaţi să finanţeze rezolvarea crizei. Valoarea unui Bitcoin a atins 266 de dolari pe 10 aprilie, după depăşirea mai multor recorduri în circa două săptămâni, care au atras atenţia presei. În urmă cu două luni, preţul era de numai 20 de dolari. A urmat crash-ul, moneda prăbuşindu-se cu 61% în câteva ore şi revenind la nivelul de la începutul lunii aprilie. Operatorii bursei Mt.Gox din Tokio, principala platformă de tranzacţionare a Bitcoin, au suspendat joi, săptămâna trecută, activitatea, declarându-se victime ale propriului succes: creşterea subită a popularităţii Bitcoin a atras în piaţă atât de mulţi jucători, încât sistemul nu a mai făcut faţă.

  • Banii neîncrederii sunt digitali

    Se ştie că, foarte adesea, fabricarea unei monede costă mai mult decât valoarea ei nominală. Pare paradoxal: se poate deduce că statul pierde bani producând bani. Însă valoarea reală a monedei este mai mare decât cea nominală. Pe de-o parte, pentru că suprimă un lanţ interminabil şi costisitor de schimburi-barter – dar aici este multă istorie, iar în teoria (şi nici măcar în practica) banilor nu sunt competent.

    Pe de altă parte, moneda respectivă vine să consolideze un lanţ al încrederii. Trebuie să mă încred în comerciant că îmi va schimba moneda pe ce vreau eu, trebuie să mă încred în banca la care-o depun că mi-o va restitui, trebuie să mă încred în asigurator c-o va investi cu folos, trebuie să mă încred în banca centrală că nu mi-o va drămui prin politici proaste, trebuie să mă încred în stat că va reglementa inteligent tot sistemul. Banii actuali, convenţionali, zişi şi „bani fiat„, se bazează pe încredere.

    Ce se întâmplă însă când lanţul încrederii se rupe? S-a rupt de curând în Cipru şi a explodat o monedă alternativă, numită Bitcoin, iar întreaga presă a erupt în articole despre această monedă digitală (agitaţia mediatică e importantă în acest caz).

    Desigur, Bitcoin nu este nici prima, nici singura monedă virtuală – de exemplu, Second Life dispune de propria monedă, la fel ca şi World of Warcraft, chiar şi creditele Facebook sunt tot un soi de bani virtuali. Toate exemplele vizează sisteme de plăţi limitate la o anumită platformă, în vreme ce Bitcoin este un sistem deschis şi global.

    Alta este însă caracteristica principală a Bitcoin. Spre deosebire de banii convenţionali (şi chiar de banii din Second Life şi ceilalţi), această monedă virtuală se fundamentează pe neîncredere – în speţă pe neîncre-derea în întreaga lume financiară, iar anul în care a apărut explică fără multe cuvinte motivul: 2009 (deci curând după declanşarea crizei financiare globale).

    Inventatorul conceptului, Satoshi Nakamoto, a publicat în 2008 un articol într-un forum de criptografie în care descria protocolul pe care urma să se bazeze Bitcoin, dar „persoana„ sa este învăluită în mister. Este cu siguranţă un pseudonim şi nici măcar nu se ştie dacă este o persoană sau un grup în ciuda investigaţiilor făcute de New Yorker şi Fast Company.

    Tehnic vorbind, Bitcoin este de fapt o reţea peer-to-peer (cam ca acelea de partajare a fişierelor) care funcţionează pe baza protocolului Bitcoin, este complet descentralizată şi asigură printr-un sistem criptografic asimetric (cu chei publice şi private) atât siguranţa tranzacţiilor, cât şi anonimatul utilizatorilor. Atât protocolul, cât şi programul client sunt open source şi oricine poate verifica algoritmii şi modul de funcţionare.

    Nu există nicio autoritate centrală şi oricine poate participa gratuit printr-un program client. Un utilizator îşi poate genera oricâte perechi de chei, fiecare pereche fiind echivalentă cu un cont, unde cheia publică funcţionează ca adresă, iar cheia privată ca semnătură. Tranzacţiile sunt distribuite şi sunt procesate de o serie de noduri ale reţelei numite „mineri„, care trebuie să aplice forţa brută (deci o imensă putere computaţională) pentru a valida o tranzacţie.

    De altfel, minerii concurează între ei, deoarece fiecare bloc de tranzacţii este recompensat prin posibilitatea de a emite Bitcoini şi, eventual, prin contribuţii voluntare. Tranzacţiile validate sunt apoi publicate, iar programul client „culege„ sumele primite. În tot procesul nu intervin decât numere, dar Bitcoinii pot fi schimbaţi în bani convenţionali (rata de schimb este variabilă) sau pot fi utilizaţi pentru plăţi în numeroase magazine care acceptă moneda virtuală.

    Deşi pare perfect, Bitcoin are două neajunsuri. Primul este că rata de schimb este influenţată major de expunerea mediatică. Al doilea este că emisia de Bitcoini este controlată de protocol, pentru a preveni inflaţia, dar este descrescătoare şi finită.

    Pe măsură ce emisia va scădea şi cererea va creşte, se va produce fenomenul numit hiperdeflaţie, care este mult mai rea decât hiperinflaţia şi va distruge reţeaua. Dar până atunci lumea va învăţa o lecţie importantă şi poate un sistem mai bun va fi inventat.

  • Germania: Acordul pentru Cipru este echitabil şi poate stabiliza situaţia ţării

     “Rezultatul negocierilor este echitabil pentru toate părţile implicate. Cu soluţia găsită, Cipru are o şansă bună să restabilească încrederea pierdută. Este cea mai bună cale, chiar dacă nu este cea mai uşoară”, a declarat ministrul la o prezentare a planului organizată pentru presa germană.

    Parlamentul va analiza planul, conform legislaţiei germane, urmând ca acesta să primească aprobare pentru utilizarea de fonduri de la Mecanismul European de Stabilitate, în cadrul căruia Germania este cel mai mare contributor.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în noaptea de duminică spre luni un acord de ajutor financiar convenit între Cipru şi Troica formată din FMI, BCE şi UE. Planul prevede deblocarea de împrumuturi în valoare de 10 miliarde de euro pentru Cipru, în schimbul restructurării sectorului bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro