„Ministerul Apărării va da în judecată Google”, a transmis un purtător de cuvânt al Ministerului, fără a oferi detalii suplimentare.
Reprezentanţii Ministerului au cerut companiei Google să blureze în cadrul aplicaţiei de hărţi imaginile facilităţilor militare, precum baze aeriene şi centrale nucleare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru cea de-a 20-a aniversare, compania a programat, la San Francisco, un eveniment dedicat viitorului motoarelor de căutare online, promiţând şi câteva anunţuri supriză.
Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în prezent o companie activă pe toate marile pieţe globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.
În 1995, Larry Page şi Sergey Brin se întâlnesc la Stanford. Larry, în vârstă de 22 de ani, absolvent al Universităţii Michigan, este interesat de universitate, iar Sergey, în vârstă de 21 de ani, este desemnat să îi servească ca ghid. După spusele unora, prima oară când s-au întâlnit, cei doi se contraziceau în aproape toate privinţele.
În 1996, Larry şi Sergey, care acum sunt licenţiaţi în informatică la Stanford, încep să colaboreze la dezvoltarea unui motor de căutare numit BackRub. BackRub va funcţiona pe serverele de la Stanford timp de peste un an, până ajunge să ocupe prea multă lăţime de bandă şi nu mai este potrivit pentru universitate.
Un an mai târziu, în 1997, Larry şi Sergey decid că motorul de căutare BackRub are nevoie de un nou nume. După o perioadă de gândire, aleg numele Google – un joc de cuvinte pornind de la “googol”, un termen matematic pentru numărul reprezentat de cifra 1 urmată de 100 de zerouri. Utilizarea acestui termen întruchipează misiunea lor de a organiza o cantitate aparent infinită de informaţii de pe web.
În august 1998, cofondatorul companiei Sun, Andy Bechtolsheim, scrie un cec în valoare de 100.000 de dolari pentru o entitate care încă nu există: o companie numită Google Inc.
În luna septembrie a aceluiaşi an, Google îşi amenajează spaţiul de lucru în garajul lui Susan Wojcicki, la adresa 232 Santa Margarita, Menlo Park. Google solicită înregistrarea în California pe 4 septembrie. La scurt timp, Larry şi Sergey deschid un cont bancar pentru compania nou înfiinţată şi depun cecul primit de la Andy Bechtolsheim.
Ulterior, Larry şi Sergey îl cooptează pe Craig Silverstein ca primul lor angajat; acesta este un coleg de la Facultatea de Informatică Stanford.
În decembrie 1998, PC Magazine scria că Google “are un dar neobişnuit de a afişa rezultate extrem de relevante” şi recunoaşte Google ca fiind motorul de căutare preferat în clasamentul Top 100 Web Sites (Top 100 de site-uri web) pentru 1998.
În februarie 1999, sediul din garaj devine neîncăpător, astfel că Google se mută în casă nouă la 165 University Avenue în Palo Alto, având numai opt angajaţi.
De atunci, Google a început dezvoltarea la nivel internaţional, lansând din ce în ce mai multe servicii şi produse. În octombrie 2006, Google a anunţat achiziţionarea site-ului de partajare video YouTube, într-o tranzacţie care s-a ridicat la 1,65 de miliarde de dolari.
În ianuarie 2011, Google a anunţat că Larry Page va deveni director executiv începând din aprilie 2011, iar Eric Schmidt – preşedinte executiv.
În ianuarie 2012, Google a devenit prima companie importantă de servicii de internet care a obţinut certificarea ISO 14001 şi OHSAS 18001 pentru toate centrele de date deţinute care funcţionează în SUA, pentru standarde înalte în ceea ce priveşte managementul mediului şi siguranţa forţei de muncă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Pentru cea de-a 20-a aniversare, compania a programat, la San Francisco, un eveniment dedicat viitorului motoarelor de căutare online, promiţând şi câteva anunţuri supriză.
Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în prezent o companie activă pe toate marile pieţe globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Urmărind Searching, ai sentimentul că tragi cu ochiul la cineva care lucrează pe calculator. Nu e prima oară când un regizor „se joacă“ cu acest concept: Unfriended sau Open Windows au fost proiecte similare. Cu toate acestea, Searching reuşeşte să inducă o stare de nelinişte spectatorului, iar asta e de apreciat.
Aflat la debutul său în calitate de regizor, Aneesh Chaganty – care semnează şi scenariul – dezvoltă întreaga poveste pe realitatea lumii digitale în care trăim şi care ne influenţează, într-o mare măsură, viaţa de zi cu zi. El nu judecă dependenţa noastră, ci o prezintă aşa cum e.
Nu e un film în care să ne întâlnim cu personaje negative în forma unor hackeri sau hărţuitori, ci doar cu pericolele care există la tot pasul în lumea digitală. Evident, lucruri precum lipsa intimităţii sau expunerea în social media sunt elemente centrale, dar regizorul arată şi părţile bune ale digitalizării; aducerea acestora la un loc este ceea ce transformă producţia într-una reuşită.
Searching prezintă povestea lui David (John Cho), tatăl unei fete de 16 ani care a dispărut. Primele scene explică relaţia dintre cei doi, iar modul inedit în care acestea sunt realizate ilustrează perfect intenţiile regizorului. În loc să vadă fotografii vechi sau filmări alb-negru, spectatorul ia parte la intrarea fetiţei în lumea digitală: primul cont de utilizator pe calculator, primul cont pe reţelele sociale, primul apel FaceTime către tatăl ei – o viaţă povestită prin intermediul tehnologiei.
Într-o bună zi, fetiţa nu mai vine acasă, iar poliţiştii ajung la concluzia că ea a fugit. David nu e însă convins de raportul lor, aşa că decide să investigheze chiar el ce s-a întâmplat cu fiica sa. De aici, lucrurile încep să semene extrem de mult cu realitatea în care trăim: unde căutăm atunci când vrem să aflăm ceva, orice, despre o anumită persoană?
Fără a da mai multe detalii, o să menţionez doar că filmul exprimă extrem de coerent modul în care tehnologia a schimbat obiceiuri simple, aşa cum ar fi discuţiile cu prietenii sau păstrarea unei fotografii într-un album.
Prezentat în premieră la Festivalul de Film Sundance, în luna ianuarie, Searching a fost lansat pe marile ecrane la sfârşitul lunii august. Fără a avea pretenţii în ceea ce priveşte încasările, filmul a fost extrem de bine primit de critici şi va ajunge şi în cinematografele de la noi în această toamnă.
Închei prin a spune că Searching e un film care merită lăudat, atât pentru unghiul de abordare a poveştii, cât şi pentru prezentarea onestă a lumii digitale în care ne petrecem o mare parte a timpului.
Nota: 8/10
Creatorii de conţinut care au conturi cu peste 10.000 de urmăritori şi care au generat peste 30.000 de vizualizări de un minut pentru clipuri video cu o lungime de peste 3 minute în ultimele două luni vor putea face bani din publicitate folosind serviciul Ad Breaks.
Conform grupului, în situaţia în care Google va merge mai departe cu proiectul „Dragonfly” – numele dat versiunii de Google concepută pentru China -, există un risc foarte mare de a deveni complice la violarea drepturilor omului, acceptate pe plan internaţional.
Grupul de organizaţii mai solicită şi ca Google să îşi clarifice poziţia cu privire la noţiunea de „cenzură” în cazul Chinei, dar şi să garanteze siguranţa persoanelor care transmit informaţii cu privire la violarea drepturilor omului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania a eliminat şase bloguri de pe platforma Blogger şi 13 conturi de Google+.
„Avem în desfăşurare mai multe investigaţii pe această temă şi vom continua să facem împărtăşim rezultatele cu forţele de ordine şi entităţile guvernamentale relevante din SUA şi alte ţări”, au transmis reprezentanţii Google printr-un comunicat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
De cele mai multe ori utilizatorii aleg să dezactiveze opţiunea numită „Location History” de pe telefon în încercarea de a-şi păstra intimitatea şi de a limita datele pe care le colectează giganţii hi-tech. Cu toate acestea, o investigaţie arată că Google continuă să urmărească mişcările utilizatorilor, potrivit Mashable.
O investigaţie realizată de Associated Press, publicată luni, arată mai multe servicii Google continuă să urmărească locaţia utilizatorilor atât în cazul iPhone-ului cât şi în cazul telefoanelor cu Android, indiferent dacă aceştia au dezactivat opţiunea de stocare a istoricului locaţiilor sau nu.
Când un utilizator foloseşte un serviciu precum Google Maps, Google cere acces la la datele cu privire la locaţie din telefon. Când utilizatorul acceptă această condiţie, permite practic aplicaţiei Google Maps să înregistreze istoricul locaţiilor.
Pe pagina de ajutor tehnic a Google, la opţiunea Location History, compania spune că „Îţi poţi opri Location History oricând. Cu acesta oprit, locurile în are mergi nu mai sunt stocate”. Cu toate acestea, investigaţia AP a descoperit că nu este adevărat.
Sunt câteva exemple de cazuri în care aplicaţiile Google îţi stochează locaţia chiar dacă opţiunea Location History este oprită, precum actualizările de vreme sau motorul de căutare Google care stochează locaţia atunci când utilizaţi creşterea.
În cadrul unei declaraţii către AP, Google a explicat că „sunt mai multe moduri diferite în care Google ar putea utiliza locaţia pentru a îmbunătăţi experienţa oamenilor, precum Location History, Web and App Activity, şi prin serviciile de locaţie ale dispozitivului. Furnizăm descrieri clare ale acestor instrumente şi un controale robuse încât oamenii să le poate porni şi opri, şi să îşi şteargă istoricul oricând”.
Pentru a opri într-adevăr serviciile de locaţie pe iPhone-uri sau pe telefoanele de tip Android, Google le-a sugerat celor de la AP să utilizeze setările „Web and App Activity”. Aceste setări, unde locaţia este pornită „din fabrică”, controlează opţiunile pentru aplicaţiile şi serviciile conectate la contul Google.
Adoptarea criptomonedelor înseamnă că într-o zi vom putea cumpăra mere sau ceapă cu bitcoin, ne putem plăti taxele cu ethereum şi ne putem plăti ipotecile cu XRP (Ripple). Pentru început, o serie de update-uri ale platformei Coinbase va permite utilizatorilor de criptomonede să-şi plătească cu monede digitale cursele Uber, potrivit CryptoDaily.
Deşi unele dintre lucrurile de mai sus sunt deja posibile în anumite medii şi anumite ţări, precum Malta, din perspectivă comercială, adoptarea criptomonedelor nu este încă fezabilă.
Potrivit Bloomberg, platforma de exchange criptomonede Coinbase a încheiat un parteneriat cu firma londoneză WeGift.
WeGift oferă un serviciu care le permite oamenilor să cumpere peste 120 de tipuri de carduri cadou cu criptomonede.
Printre companiile pentru care clienţii pot cumpăra carduri cadou utilizând criptomonede se numără Uber, Google Play, Nike, ASOS, Ticketmaster şi Tesco.
Cardurile cadou achiziţonate pe bază de criptomonede le permit investitorilor şi traderilor să îşi utilizeze monedele digitale pentru valoarea lor intrinsescă.
Aşa că, în timp ce nu poţi cumpăra mere direct cu Bitcoin, poţi cumpăra un card cadou pe care îl foloseşti pentru a cumpăra mere. Este o idee simplă, însă oferă începutul adopţiei criptomonedelor şi generează o idee cu privire la utilitatea comercială a monedelor digitale.
„Programul va fi disponibil iniţial doar pentru clienţii din Marea Britanie, Spania, Franţa, Italia, landa şi Australia, deşi Coinbase plănuieşte să îl exitindă şi în alte ţări”, transmite Coinbase, potrivit Bloomberg.
„Fie că vorbim despre convertirea bitcoinului în credit pentru Uber sau a ethereumului în carduri cadou ASOS, clienţii vor avea mai multă felxibilitate şi control asupra modului în care îşi folosesc criptomonedele. Cu lansarea acestor carduri cadou, clienţii au noi opţiuni pentru a-şi cheltui criptomonedele, realizând că acestea se pot transforma în lucruri cu valoare tangibilă”, transmite un purtător de cuvânt al Coinbase.