BusinessMagazin

Tag: fonduri

  • Plus 2,5% pentru NN Asigurări de Viaţă în primele nouă luni

    NN a atins un număr de 159.535 de participanţi pe segmentul pensiilor private facultative la finalul celui de-al treilea trimestru al acestui an, cu peste 12% mai mulţi comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014.

    Peste 1,86 milioane de participanţi contribuie la fondul de pensii administrat privat de NN Pensii, reprezentând aproape 29% din piaţă. Compania administra la finalul celui de-al treilea trimestru active de 8,55 de miliarde de lei, în creştere cu peste 28% faţă de aceeaşi perioadă din 2014.

    “În ultimii ani am observat o creştere a preocupării românilor pentru protecţia lor şi a celor dragi şi pentru construirea unui viitor mai bun. Nevoile lor se schimbă, odată cu evoluţia economiei, cu schimbările din viaţa lor şi cu îmbunătăţirea situaţiei financiare a familiei sau cu aşteptările mai mari pentru traiul lor în viitor. În acest context, ne-am concentrat strategia pentru a creşte nivelul de protecţie financiară a românilor şi pentru a veni  în sprijinul lor să economisească pentru pensie. Astfel, numărul celor care au ales planuri financiare de protecţie în primele nouă luni ale acestui an a crescut cu 54%. Totodată, am înregistrat o creştere cu 12% a numărului de participanţi la Pilonul 3, în timp ce activele nete administrate de NN din fondurile de pensii facultative au avansat cu 23%”, a declarat Marius Popescu, director general NN Asigurări de Viaţă.

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, NN a înregistrat prime brute subscrise în valoare de aproape 461 de milioane de lei în primele nouă luni din 2015, în creştere de 2,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior ca urmare a creşterii interesului clienţilor pentru planurile financiare de protecţie, precum şi a tendinţei de creştere a vânzărilor de asigurări unit-linked, care au reprezentat 36% din totalul portofoliului de contracte nou încheiate în primele nouă luni din 2015. La nivelul portofoliului total de contracte continuă să se menţină echilibrul între asigurările tradiţionale şi cele cu componentă de investiţie, acestea din urmă reprezentând 51% din portofoliu la finalul lunii septembrie a acestui an.

    Prima brută medie pentru contractele încheiate de NN Asigurări de Viaţă în primele nouă luni din 2015 s-a cifrat la 1.766 de lei, în creştere cu 3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. În acelaşi timp, suma medie asigurată a întregistrat un avans de 13% până la 56.758 de lei, evoluţie care are la bază interesul românilor pentru obţinerea unui nivel mai ridicat de protecţie financiara.

    NN Asigurări de Viaţă a plătit asiguraţilor un volum al indemnizaţiilor pentru evenimente asigurate de 23,5 milioane de lei în primele nouă luni din 2015, cu peste 16,1% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. Pentru poliţele ajunse la finalul perioadei contractuale, NN a plătit clienţilor 75 de milioane de lei, cu aproape 2% mai mult decât în primele nouă luni din 2014. Pe de altă parte, numărul contractelor răscumpărate sau reziliate s-a diminuat cu aproximativ 13%, o evoluţie similară fiind înregistrată şi în ceea ce priveşte valoarea plătită pentru acestea, care s-a diminuat cu peste 12% în primele nouă luni din 2015.

     

    Cifre cheie:

    • Active financiare în administrare: 2,97 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2015, plus 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2014

    • Volumul de prime brute subscrise: aproximativ 461milioane de lei în primele nouă luni ale acestui ani, plus 2,5% faţă de perioada similară din 2014

    • Prima brută medie pentru contractele subscrise în perioada ianuarie–septembrie 2015: 1.766 de lei, plus 3% faţă de primele nouă luni din 2014

    • Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate: 98,5 milioane de lei, plus 5% faţă de perioada ianuarie-septembrie din 2014

    • Marja de solvabilitate disponibilă a NN Asigurări de Viaţă: 1,58

    • Coeficientul de lichiditate: 4,9

    Pe segmentul de pensii facultative, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat o creştere de 12% a numărului de participanţi în primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similară din 2014, până la 159.535. Compania şi-a consolidat astfel poziţia de lider de piaţă în acest segment, în contextul în care peste 47% dintre angajaţii care au decis să înceapă să economisească suplimentar pentru pensie în primele nouă luni din 2015 au optat pentru unul dintre cele două fonduri de pensii facultative administrate de NN Asigurări de Viaţă. Cele două fonduri administrate de NN Asigurări de Viaţă – Activ şi Optim, deţineau la finalul lunii septembrie a acestui an o cotă de piaţă de 42,72% în funcţie de numărul de participanţi şi de 49,18% în funcţie de active. Astfel, volumul activelor administrate de NN în beneficiul participanţilor a ajuns, la sfârşitul trimestrului trei din 2015, la valoarea de 582,78 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Participanţii care au ales fondul de pensii facultative cu grad de risc dinamic (Activ) au plătit o contribuţie medie lunară de 101,75 lei în primele nouă luni din 2015, în creştere faţă de nivelul de 100,5 lei în perioada similară a anului trecut, în timp ce participanţii la fondul de pensii facultative cu grad de risc echilibrat (Optim) au economisit, în medie, 109,8 lei pe lună faţă de 111,1 lei pe lună în primele nouă luni din 2014. De la înfiinţare, în 2007, şi până la finalul lunii septembrie 2015, fondul din categoria celor cu grad de risc dinamic administrat de NN a obţinut o performanţă anualizată de 8,15%, iar fondul din categoria celor cu grad de risc echilibrat o performanţă anualizată de 8,76%, faţă de o medie anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,7%. (Sursa: calcule NN/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    “Evoluţia economiei şi creşterea numărului de angajaţi, împreună cu preocuparea tot mai multor români pentru asigurarea unui viitor mai bun şi, implicit, menţinerea nivelului de trai la vârsta pensionării au consolidat cota de piaţă a NN în segmentul pensiilor private obligatorii în primele nouă luni ale acestui an. O evoluţie pozitivă a avut întreaga piaţă şi o tendinţă importantă pe care o observăm este interesul tot mai ridicat al oamenilor pentru informare şi economisire pentru pensie. În rândul clienţilor noştri, nevoia de informare este chiar mai pronunţată în rândul persoanelor născute în perioada 1967 şi 1972, parte a generaţiei ”decreţeilor”, pentru care pilonul II a fost opţional în fereastra iniţială, dar care reprezintă în prezent peste 20% din totalul participanţilor la fondul de pensii obligatorii administrat de NN Pensii. Pentru a răspunde acestor tendinţe, investim permanent în iniţiative ample de informare şi de educare a pieţei, precum relansarea recentă a platformei www.pensiopedia.ro, care vin în sprijinul românilor să devină mai responsabili şi să înceapă să se gândească din timp la pensia lor”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general NN Pensii.

    Cifre cheie:

    • Active nete administrate de NN din fondurile de pensii facultative: 582,78 milioane de lei, plus 23% faţă de ianuarie-septembrie 2014

    • Numărul cumulat de participanţi: 159.535 de persoane, plus 12% faţă de primele nouă luni din 2014

    • Contribuţia medie brută:

    o          Activ – 101,75 lei în ianuarie-septembrie 2015, faţă de 100,5 lei în primele nouă luni din 2014;

    o          Optim – 109,8 lei în primele nouă luni din 2015, faţă de 111,1 lei în perioada similară din 2014.

    Profitul brut al NN Asigurări de Viaţă în primele nouă luni din 2015 a fost de 19,5 milioane de lei, cu 23% sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent, în contextul în care rezultatul include cheltuielile excepţionale generate de procesul de rebranding al companiei în NN demarat în acest an, precum şi investiţiile NN în dezvoltarea operaţiunilor de business pe plan local. Profitul obţinut din activitatea curentă a atins nivelul de 31,8 milioane de lei, fiind cu 25% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, din care cheltuiala excepţională necesară realizării acţiunilor incluse în procesul de rebranding a fost de 12,3 milioane de lei.

    Pe piaţa pensiilor private obligatorii, NN Pensii număra la finalul lunii septembrie 2015 peste 1,86 de milioane de participanţi şi avea în administrare active nete în valoare de 8,55 de miliarde de lei, cu peste 28% mai mult comparativ cu primele nouă luni din 2014. Compania administrează prudent activele participanţilor, cu obiectivul maximizării performanţelor, în linie cu tendinţele de investiţii la nivel de piaţă, portofoliul investiţional fiind compus la finalul lunii septembrie, din titluri de stat (67,8%), acţiuni listate (18,5%), precum şi conturi bancare, fonduri mutuale şi obligaţiuni corporative, municipale şi supranaţionale (în total 13,7%). Astfel, fondul de pensii administrat privat de NN a realizat de la lansare, în mai 2008, şi până la finalul lunii septembrie 2015 o performanţă anualizată de 10,72%, media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă fiind de 10,25% (Sursa: calcule NN/APAPR, pe baza statisticilor ASF). 

    Cifre cheie:

    • Cota de piaţă a NN Pensii în funcţie de active: 37,05%

    • Active nete administrate: 8,55 miliarde de lei, plus 28,3% faţă de primele nouă luni din 2014

    • Număr de participanţi: 1.861.019

    • Contribuţia medie brută: 124,8 de lei, comparativ cu 102,4 de lei în ianuarie-septembrie 2014

     

  • Fonduri de peste 36.000 euro în 3 luni pe Sprijina, platforma de crowdfunding

    Românii care şi-au înscris proiectele şi cauzele pe Sprijina.ro, cea mai nouă platformă de crowdfunding din România, au primit finanţare totală de peste 36.000 euro, de la lansarea platformei, în luna iulie a acestui an.

    Printre proiectele care au avut un impact puternic în rândul susţinătorilor este cel al unei maramureşence, care a obţinut finanţare de 128% în prima zi de prezenţă pe platformă.

    Conform datelor Sprijina.ro, de la lansarea platformei până în prezent, au fost finanţate 139 de proiecte din diverse domenii, de la educaţie şi cauze sociale la sport şi antreprenoriat. Acestea au atras peste 1.200 de donaţii, care au generat fonduri totale de mai mult de 36.000 euro. 

    În prezent, pe Sprijina.ro sunt înscrise 15 proiecte active, care îşi caută finanţare, precum şi alte 44 de proiecte, în stadiul de draft şi promovare, urmând a fi publicate. Numărul userilor cu profile aprobate pe platformă a depăşit pragul de 1.000, crescând cu 60% în ultimele 2 luni.

    ”Rezultatele extraordinare ale acestui proiect demonstrează, încă o dată, importanţa pregătirii şi promovării corecte în obţinerea finanţării. Iniţiatoarea a creat un proiect de sezon, a dezvoltat foarte bine partea de recompense  şi l-a comunicat în rândul publicului ţintă încă din primele clipe”, a declarat Remus Pakei, Project Manager Sprijina.ro.

  • Ce poate să facă un muzeu finanţat de la buget atunci când fondurile primite nu-i mai sunt suficiente

    Apelează la colecţionarii particulari, scrie New York Times.

    Un astfel de caz este cel al oraşului britanic Sheffield, unde patru muzee, ale căror bugete de achiziţii s-au subţiat, şi o biserică expun lucrări de artă contemporană puse la dispoziţia lor de către colecţionari particulari. Girul muzeelor, spun experţii, conferă vizibilitate colecţiilor şi le confirmă calitatea.

    La rândul său, muzeul de stat câştigă şi el din faptul că poate expune lucrări pe care nu-şi permite să le achiziţioneze.

    Cum mulţi colecţionari doresc să le vadă şi alţii colecţiile, aceştia optează fie să colaboreze cu muzee de stat, fie să-şi întemeieze propriile lor muzee. Un astfel de muzeu este recent inauguratul The Broad din oraşul american Los Angeles, patronat de Eli şi Edythe Broad. Acesta expune colecţia de artă contemporană a celor doi şi are fonduri generoase la dispoziţie pentru a cumpăra lucrări noi.

    Muzeul propriu devine o opţiune tot mai des preferată de colecţionarii particulari, în dauna donaţiilor către muzeele de stat însă, în ciuda reducerilor de impozite de care donatorii beneficiază în schimbul gestului lor în diverse ţări. Fie că donează, împrumută lucrări instituţiilor muzeale de stat sau îşi înfiinţează propriile lor muzee, colecţionarii particulari pot ajuta la crearea artei, deoarece îşi permit să comande artiştilor diverse opere.

    Pe de altă parte, susţin experţii, atunci când colecţionarii particulari lucrează de capul lor, există riscul ca aceştia să nu alcătuiască o colecţie valoaroasă din punct de vedere artistic, deoarece unii dintre ei tind să cumpere operele de artă doar ca investiţie.

  • Doar 158 de familii au furnizat aproape jumătate din fondurile pentru campania prezidenţială din SUA

    Principalii finanţatori ai campaniei prezidenţiale sunt în marea lor majoritate bărbaţi în vârstă, albi şi bogaţi, locuiesc într-un arhipelag de cartiere bogate, exclusiviste, din numai câteva oraşe şi au făcut avere în special în finanţe şi energie, potrivit unei investigaţii realizate de cotidianul New York Times.

    Acum îşi folosesc averile în arena politică, furnizând aproape jumătate din totalul fondurilor strânse pentru candidaţii republicani şi democraţi la prezidenţiale. Aceasta este cea mai mare sumă furnizată de atât de puţine persoane şi companii într-o campanie încă dinainte de scandalul Watergate.

    Majoritatea şi-au construit singuri companiile, înfiinţând fonduri de investiţii la New York, făcând afaceri cu petrol în Texas sau filme la Hollywood. Mai mult de 12 dintre principalii finanţatori s-au născut în afara SUA, imigrând din ţări precum Cuba, fosta Uniunea Sovietică, Pakistan, India şi Israel.

    Indiferent de domeniul în care au făcut avere, familiile care investesc cel mai mult în politica prezidenţială tind către dreapta, contribuind cu zeci de milioane de dolari la campaniile candidaţilor republicani, care au promis să reducă reglementările, să micşoreze impozitele pe venit, pe profit şi moşteniri. În timp ce aceste măsuri le-ar proteja averile, donatorii din campanie afirmă că le susţin pentru că ar asigura creşterea economică şi ar permite şi altora să prospere.

    Dintre cele 158 de familii, 138 au finanţat campaniile unor republicani şi numai 20 au sprijinit democraţi. Fiecare familie a contribuit cu 250.000 de dolari sau mai mult până în iunie, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Electorale Federale, în timp ce alte 200 de familii au contribuit cu peste 100.000 de dolari fiecare. Împreună, cele două grupuri au furnizat cu mult peste jumătate din fondurile pentru campania prezidenţială, majoritatea susţinând candidaţi republicani. Mai mult de 50 de membri ai acestor familii figurează în topul Forbes 400 al miliardarilor din SUA.

  • Cum să opriţi pierderile de fonduri ale companiei dumneavoastră

    O companie este ca o navă aflată pe mare, înconjurată de pericole şi oportunităţi la tot pasul. Unele nave sunt mai mici, altele mai mari, însă toate au ceva în comun: au un echipaj (angajaţii), echipamente (utilaje, calculatoare, vehicule etc), o sursă de combustibil (investiţiile) şi o direcţie în care navighează (strategia). Dacă toate aceste componente funcţionează bine, nava rămâne la suprafaţă şi are toate şansele să ajungă la destinaţie, adică să-şi atingă obiectivele. De-a lungul călătoriei, însă, nava se confruntă cu numeroase probleme, mai mici sau mai mari, însă niciuna nu se compară cu a avea o fisură în rezervorul de combustibil. Banii încep să se scurgă prin micile fisuri ale companiei şi este posibil să nici nu observaţi acest lucru.

    O astfel de fisură este pierderea timpului cu reintroducerea documentelor tipărite pentru a le avea în format electronic, ceea ce duce la scurgeri de combustibil şi încetinirea navei. Studiile noastre au relevat faptul că, în medie, 80% dintre angajaţii de birou sunt nevoiţi să reintroducă în calculator astfel de documente. Faceţi un exerciţiu de imaginaţie: să zicem că aveţi 150 de angajaţi care trebuie să reintroducă o pagină de text pe săptămână, iar salariul mediu al acestor angajaţi este de 500 Euro. Câte ore de muncă pierde lunar compania dumneavoastră numai în acest caz? Să presupunem că introducerea unei pagini durează 15 minute. Astfel compania dumneavoastră pierde lunar 150 de ore de muncă. 150 de ore în fiecare lună! Care este costul anual al acestor ore? – 5625 Euro. Dar ce se întâmplă dacă angajaţii trebuie să introducă mai mult de o pagină săptămânal? Dacă nu aveţi timp să faceţi acest calcul, accesaţi linkul de la sfârşitul articolului.

    Dar să nu mai vorbim despre problemă, ci despre soluţie. ABBYY FineReader 12 este programul care poate repara fisura cauzată de reintroducerea textelor. Este uşor de instalat şi utilizat. Tot ce trebuie să faceţi este să scanaţi documentele tipărite, să deschideţi versiunea scanată (JPEG, PDF etc) în FineReader, iar acesta va recunoaşte textul automat. Rezultatul poate fi salvat în Word, Excel sau alt format editabil, dar şi în format PDF în vederea reutilizării şi arhivării. Programul oferă o precizie inegalabilă în recunoaşterea textelor, păstrarea formatării textelor şi tabelelor.

    Indiferent de dimensiunile companiei, acest program va mulţumi pe toată lumea: angajaţii nu vor mai fi nevoiţi să se chinuie cu reintroducerea textelor, departamentul financiar poate determina cu uşurinţă profitabilitatea investiţiei în acest program, iar expertul IT nu îşi va pierde timpul explicând în detaliu cum funcţionează programul. Astfel toată lumea iese în câştig, fisura este astupată definitiv şi nava poate înainta cu viteza maximă spre obiectiv.

    Pentru a determina câţi bani pierde compania dumneavoastră din cauza reintroducerii textelor, utilizaţi calculatorul nostru on-line

    Incercaţi FineReader: descărcaţi şi instalaţi versiunea de test (gratuită timp de 15 zile) de pe site-ul nostru www.abbyy.ro

     

  • Cum să opriţi pierderile de fonduri ale companiei dumneavoastră

    O companie este ca o navă aflată pe mare, înconjurată de pericole şi oportunităţi la tot pasul. Unele nave sunt mai mici, altele mai mari, însă toate au ceva în comun: au un echipaj (angajaţii), echipamente (utilaje, calculatoare, vehicule etc), o sursă de combustibil (investiţiile) şi o direcţie în care navighează (strategia). Dacă toate aceste componente funcţionează bine, nava rămâne la suprafaţă şi are toate şansele să ajungă la destinaţie, adică să-şi atingă obiectivele. De-a lungul călătoriei, însă, nava se confruntă cu numeroase probleme, mai mici sau mai mari, însă niciuna nu se compară cu a avea o fisură în rezervorul de combustibil. Banii încep să se scurgă prin micile fisuri ale companiei şi este posibil să nici nu observaţi acest lucru.

    O astfel de fisură este pierderea timpului cu reintroducerea documentelor tipărite pentru a le avea în format electronic, ceea ce duce la scurgeri de combustibil şi încetinirea navei. Studiile noastre au relevat faptul că, în medie, 80% dintre angajaţii de birou sunt nevoiţi să reintroducă în calculator astfel de documente. Faceţi un exerciţiu de imaginaţie: să zicem că aveţi 150 de angajaţi care trebuie să reintroducă o pagină de text pe săptămână, iar salariul mediu al acestor angajaţi este de 500 Euro. Câte ore de muncă pierde lunar compania dumneavoastră numai în acest caz? Să presupunem că introducerea unei pagini durează 15 minute. Astfel compania dumneavoastră pierde lunar 150 de ore de muncă. 150 de ore în fiecare lună! Care este costul anual al acestor ore? – 5625 Euro. Dar ce se întâmplă dacă angajaţii trebuie să introducă mai mult de o pagină săptămânal? Dacă nu aveţi timp să faceţi acest calcul, accesaţi linkul de la sfârşitul articolului.

    Dar să nu mai vorbim despre problemă, ci despre soluţie. ABBYY FineReader 12 este programul care poate repara fisura cauzată de reintroducerea textelor. Este uşor de instalat şi utilizat. Tot ce trebuie să faceţi este să scanaţi documentele tipărite, să deschideţi versiunea scanată (JPEG, PDF etc) în FineReader, iar acesta va recunoaşte textul automat. Rezultatul poate fi salvat în Word, Excel sau alt format editabil, dar şi în format PDF în vederea reutilizării şi arhivării. Programul oferă o precizie inegalabilă în recunoaşterea textelor, păstrarea formatării textelor şi tabelelor.

    Indiferent de dimensiunile companiei, acest program va mulţumi pe toată lumea: angajaţii nu vor mai fi nevoiţi să se chinuie cu reintroducerea textelor, departamentul financiar poate determina cu uşurinţă profitabilitatea investiţiei în acest program, iar expertul IT nu îşi va pierde timpul explicând în detaliu cum funcţionează programul. Astfel toată lumea iese în câştig, fisura este astupată definitiv şi nava poate înainta cu viteza maximă spre obiectiv.

    Pentru a determina câţi bani pierde compania dumneavoastră din cauza reintroducerii textelor, utilizaţi calculatorul nostru on-line

    Incercaţi FineReader: descărcaţi şi instalaţi versiunea de test (gratuită timp de 15 zile) de pe site-ul nostru www.abbyy.ro

     

  • Comisia Europeană oferă Ungariei patru milioane de euro pentru gestionarea crizei refugiaţilor

    Fondurile trebuie folosite pentru îmbunătăţirea centrelor de primire a imigranţilor sau construirea unora noi, cumpărarea echipamentului necesar precum şi creşterea personalului şi a capacitatăţii de transport în Ungaria, a transmis Comisia Europeană marţi.

    Autorităţile ungare întâmpină dificultăţi în gestionarea numărului mare de imigranţi care intră în ţară pe la graniţa cu Serbia, în încercarea de a ajunge în statele mai prospere din vestul Uniunii Europene.

    Poliţia ungară a reţinut până în prezent 169.337 de “imigranţi ilegali” şi 955 de traficanţi de persoane, iar Biroul pentru imigrare a înregistrat 157.746 de migranţi, au anunţat marţi autorităţile.

    Biroul pentru imigraţie lucrează “nonstop” în cele zece puncte din întreaga ţară, pentru a procesa cererile de azil, a declarat într-o conferinţă de presă Attila Kiss, adjunctul şefului Biroului.

  • Aşa arată duşul viitorului: consumă cu 70% mai puţină apă – VIDEO

    Duşul reimaginat de compania Nebia consumă cu 70% mai puţină apă şi este mai eficient decât duşul tradiţional.
    Nebia a căutat să-şi finanţeze produsul pe platforma de strângere de fonduri, Kickstarter, şi deşi a cerut doar 100.000 de dolari, a adunat până acum 2,500.000 de dolari. Nebia ar putea primii şi mai mulţi bani, campania aflându-se în desfăşurare încă  14 zile. Pe lângă asta, proiectul a atras şi susţinerea lui Tim Cook, CEO-ul Apple.

    Cum funcţionează? Duşul Nebia transformă picăturile obişnuite de apă în milioane de picături mai mici care acoperă o suprafaţă mai mare decât duşurile obişnuite. “E conceput să fie mai bun decât clasicul duş. Foloseşte o explozie de apă de înaltă presiune şi în 30 de secunde eşti ud complet”, a spus Philip Winter pentru publicaţia Fast Company.

    Compania a lucrat timp de 5 ani la realizarea duşului, care împrumută tehnologii din ingineria aerospaţială, conform paginii proiectului de pe Kickstarter.

    Deşi produsul nu este tocmai ieftin (400 de dolari la retaileri), Nebia promite să scadă preţul pentru a fi accesibil cât mai multor oameni de pe glob. 

  • O nouă platformă de crowdfunding se lansează în România

    Platforma de strângere de fonduri sprijina.ro, asemănătoare Kickstarter, se adresează oamenilor, antreprenorilor sau ONG-urilor care vor să-şi finanţeze proiectele. Sprijina.ro este un proiect românesc finanţat de Tudor Ţiboc, proprietarul Quickmobile, după o investiţie de 200.000 de euro. 
     
    Platforma acoperă 28 de categorii de cauze/proiecte de la anteprenoriat, la cultură, sport sau fotografie. Aceasta este dedicată atât iniţiatorilor cauzelor în construirea, publicarea şi promovarea proiectului, cât şi celor care doresc să susţină financiar cauzele sau proiectele de interes. Sprijina.ro, spre deosebire de Kickstarter, oferă o finanţare flexibilă iniţiatorilor, adică acestia beneficiază de fondurile strânse, chiar dacă nu şi-au atins obiectivul propus.
     
    ”Ce ne dorim să transmitem, atât publicului larg, încă neobişnuit cu conceptul de crowdfunding, cât şi celor care se gândesc să iniţieze o cauză, este că acţiunea de crowdfunding nu înseamnă exclusiv strângere de fonduri. Înseamnă, în primul rând, validarea unui proiect sau a unei idei, din partea unor susţinători  empatici cu obiectivul cauzei. Mai înseamnă expunere la o audienţă avizată şi în creştere, promovare  şi  popularitate pentru brandul, ideea sau proiectul înscris pe platformă”, spune Remus Pakei, project manager sprijina.ro.
     
    Sprijina.ro reţine un comision din finanţarea obţinută de către cel care lansează proiectul, 5% în cazul atingerii obiectivului şi 9% în cazul în care obiectivul nu a fost realizat.
     
    Platforma poate fi utilizată de către orice persoană juridică, ONG sau persoană fizică, cu condiţia să aibă naţionalitate română şi peste 18 ani.

  • Aurescu: Fondurile norvegiene pentru România contribuie la reducerea decalajelor economice şi sociale

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut, vineri, o întrevedere cu omologul norvegian, Børge Brende, în marja participării la Conferinţa internaţională Croatia Forum 2015, la Dubrovnik.

    “Dialogul a prilejuit un schimb de opinii cu privire la Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul Financiar Norvegian, ministrul Bogdan Aurescu reiterând importanţa fondurilor alocate de Norvegia prin cele două instrumente, care contribuie atât la reducerea decalajelor economice şi sociale, cât şi la dezvoltarea şi consolidarea unor relaţii de durată cu România”, precizează sursa citată.

    Norvegia acoperă 97% din suma totală de 306 milioane de euro alocată României prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul Financiar Norvegian pe durata întregului ciclu de cooperare 2009-2014, termenul de eligibilitate a cheltuielilor pe proiecte, respectiv de implementare a acestora fiind 30 aprilie 2016.

    Totodată, Aurescu şi Brende au avut un schimb de opinii cu privire la evoluţiile din R. Moldova, şeful diplomaţiei române evidenţiind că direcţia prioritară de acţiune a României vizează consolidarea parcursului european al Republicii Moldova şi a reiterat importanţa formării rapide a unui Guvern, bazat pe o majoritate stabilă, care “să gestioneze situaţia economică şi procesul de reformă în spirit european”, inclusiv aplicarea deplină a Acordului de Asociere şi Liber Schimb UE – Republica Moldova.

    Cei doi miniştri au făcut şi o evaluare a situaţiei din Ucraina şi a perspectivelor aplicării acordurilor de la Minsk din februarie.

    “Ambele state sunt de acord că este necesară aplicarea deplină a acordurilor, evitarea reluării violenţelor şi continuarea procesului de reformă conform standardelor europene a Ucrainei, inclusiv în administraţie şi în sectorul economic”, conform MAE.

    Tot în marja Croatia Forum, ministrul Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu ministrul pentru afaceri externe, integrare africană şi cooperare internaţională al Republicii Mali, Abdoulaye Diop.

    Cu acest prilej, Aurescu a menţionat contribuţia României la asigurarea securităţii şi stabilităţii în Mali, prin participarea activă a reprezentanţilor ţării noastre atât la misiunea civilă europeană de sprijinire a forţelor de securitate maliene (EUCAP Sahel Mali), cu patru experţi, cât şi la misiunea europeană de pregătire a forţelor armate maliene (EUTM Mali), cu trei experţi.

    Oficialul român a exprimat disponibilitatea de dezvoltare a cooperării româno-maliene în domenii de interes comun, având în vedere expertiza şi relaţiile tradiţionale ale României în spaţiul african, inclusiv în domeniul cooperării pentru dezvoltare.

    MAE precizează că Aurescu a adresat omologului din Mali invitaţia de a efectua o vizită în România, acceptată “cu plăcere” de Abdoulaye Diop.