BusinessMagazin

Tag: exporturi

  • Ajunge euro la 4 lei?

    In realitate, bancii centrale, martora la vanzarile de lei ale
    investitorilor de pe piata, nu-i convine catusi de putin o
    apreciere brusca si brutala, nu numai fiindca aceasta loveste
    exporturile, dar si fiindca BNR n-a incurajat niciodata
    volatilitatea, periculoasa pentru economie si cand leul creste, si
    cand scade. Faptul a fost subliniat si de Cristian Popa,
    viceguvernatorul BNR, care a declarat intr-un interviu pentru
    Reuters ca BNR “ramane preocupata” de posibilitatea unei
    volatilitati excesive a cursului, “daca aceasta ar avea loc”.

    Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef al ING, considera
    ca o interventie a BNR prin cumpararea de euro, pentru a limita
    aprecierea, ar fi probabila la un nivel de 4,05-4,10 lei/euro si
    “foarte probabila” daca s-ar ajunge la 4 lei/euro. “Este greu de
    crezut ca se va ajunge la 4 lei/euro, dar nu exclus. Un leu prea
    puternic ar sfarsi prin a afecta exporturile, dar aceasta s-ar
    intampla oricum doar in a doua jumatate a anului”, considera
    Chidesciuc.

    Analistul ING estimeaza ca o depreciere treptata a leului fata
    de euro va avea loc doar incepand cu luna iulie sau ulterior, cand
    inflatia este asteptata sa scada gratie efectului de baza legat de
    faptul ca anul trecut TVA a fost majorata in iulie. Totusi,
    Chidesciuc nu crede ca BNR va fi dispusa sa permita deprecieri
    ample ale leului, avand in vedere ca acestea ar stimula inflatia si
    ar creste totodata si asteptarile privind inflatia.

  • Inceput de an exploziv pentru exporturile romanesti. Crestere cu 50% in ianuarie

    In tot anul 2010, exporturile s-au cifrat la 37,2 miliarde de
    euro, cel mai ridicat nivel din intreaga istorie post-decembrista a
    Romaniei, dupa cum a declarat recent Andreea Paul (Vass), consilier
    de stat in aparatul propriu de lucru al premierului. “Cresterea
    este rezultatul unei orientari masive a exporturilor catre zona
    non-UE, unde avansul anual este de peste 70%. Sunt piete pe care
    le-am pierdut in perioada de criza si pe care acum le recuperam”, a
    declarat pentru gandul Mihai Ionescu, secretarul general al
    Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania
    (ANEIR). El spune ca avansul din ianuarie nu este “doar o
    intamplare”, pentru ca exporturile au continuat sa creasca si in
    februarie, dar si in prima decada a lunii martie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BNR: Romania a trecut pe excedent comercial

    Valoarea exporturilor a fost de 3,42 miliarde euro, iar a
    importurilor, de 3,33 miliarde euro. Institutul National de
    Statistica a anuntat in aceasta dimineata un deficit de 186,2
    milioane euro, diferenta fiind aceea ca in datele INS sunt luate in
    calcul cheltuielile de transport si asigurare pentru bunurile
    importate, importurile raportate fiind astfel mai mari decat cele
    publicate de BNR.

    Datele BNR sunt insa mai relevante in ceea ce priveste
    cantitatea de bunuri pentru ca nu iau in calcul nici pentru
    exporturi nici pentru importuri cheltuielile de transport si
    asigurare.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Diavolul din detalii: ce spun analistii despre cresterea economica de 0,1% de la sfarsitul lui 2010

    Premierul Emil Boc a conchis ca avem, deci, un prim trimestru de
    crestere economica si mai trebuie doar unul ca sa se constate
    oficial iesirea din recesiune. Mai mult, premierul a supralicitat
    sambata estimarea oficiala a FMI (insusita de autoritati) conform
    careia PIB va creste anul acesta cu 1,5%, vorbind de un avans de
    1,5-2%, urmat de unul de 4-5% in 2012.

    Conform datelor Institutului National de Statistica, exporturile
    au evoluat mai rapid decat importurile in ultimul trimestru din
    2010 (crestere de 5,8% fata de trimestrul al treilea pentru
    exporturi, 2,6% pentru importuri), iar formarea bruta de capital
    fix a avansat cu 0,5% fata de trimestrul anterior, in urma unor
    investitii mai mari în sectorul constructiilor. Pe de alta parte,
    atat consumul gopodariilor, cat si cel al administratiei au scazut
    fata de perioada iulie-septembrie cu 0,8%, respectiv 5,5%, ca efect
    al masurilor de austeritate fiscala aplicate vara trecuta.

    “Cele mai recente date sugereaza ca investitiile private vor sta
    la baza cresterii economice din 2011, estimata la 1,2%, in timp ce
    consumul gospodariilor populatiei va avea o revenire intarziata.
    Consideram ca în conditiile reluarii fluxurilor de investitii
    straine directe si ale demararii unor proiecte publice de
    infrastructura in a doua jumatate a acestui an cresterea economica
    ar putea fi chiar mai mare”, arata Eugen Sinca, analist al BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca
    importanta cresterii stocurilor, care au avut o contributie
    pozitiva de 4,1% la evolutia PIB pe ansamblul lui 2010. “Calculele
    noastre arata ca, excluzand cresterea stocurilor, cererea interna
    totala a scazut cu 4,8% in 2010 fata de 2009, comparativ cu 1,1%
    daca se include si influenta stocurilor. Aceasta reflecta de fapt
    cat de dureroase au fost ajustarile din economie”. In opinia lui, ”
    activitatea economica a atins punctul cel mai de jos in trimestrul
    IV si va creste treptat in trimestrele urmatoare”.

    Analistul Raiffeisen adauga ca exista deja vesti bune din partea
    indicatorului de incredere al companiilor, care s-a ameliorat atat
    in ianuarie, cat si in februarie, ca si din partea vanzarilor din
    retal, care au trecut in sfarsit pe plus in ianuarie fata de
    decembrie (1,7%). Alte vesti bune ar putea veni in aceasta
    saptamana, cand vor fi publicate datele privind productia
    industriala in ianuarie.

    Vlad Muscalu, analist al ING Bank Romania, sustine insa ca
    detaliile din spatele datelor INS nu contureaza o perspectiva prea
    roza, intrucat consumul gospodariilor si cel al administratiei au
    avut contributii negative la cresterea trimestriala inca mai
    pronuntate decat in perioada iulie-septembrie (-0,7%, respectiv
    -0,3%), in timp ce principalul motor de crestere, exporturile nete,
    au avut o contributie de 1,1%, insa “nu e viabil sa se astepte
    aceeasi contributie de la ele si in perioada urmatoare”, avand in
    vedere contextul extern nefavorabil creat de scumpirea
    petrolului.

    Comentand cresterea din ianuarie a vanzarilor de retail cu 1,7%,
    Vlad Muscalu afirma ca, daca se coroboreaza si cu datele modeste
    privind creditarea populatiei, reiese ca progresul de 1,7% ar putea
    reflecta pur si simplu evolutia mai buna a vanzarilor care apare in
    ianuarie ca efect al reducerilor de preturi operate de comercianti
    dupa trecerea sarbatorilor, iar nu o tendinta a consumului in
    general. Aceasta interpretare este sustinuta si de faptul ca in
    ianuarie au crescut cel mai mult vanzarile de bunuri nealimentare
    (6,5% fata de decembrie), adica exact acelea la care comerciantii
    fac reduceri dupa sarbatori. “Perspectiva noastra pentru evolutia
    vanzarilor de retail in lunile urmatoare ramane rezervata”, noteaza
    analistul ING Bank.

  • De fapt cand iesim din criza?

    Ministrul Elena Udrea declara saptamana trecuta ca turismul “a
    iesit din criza”, pentru ca ponderea in PIB a serviciilor prestate
    de hoteluri si agentii a crescut cu doua cifre aproape in fiecare
    dintre trimestrele lui 2010. Udrea a vorbit despre turism exact cum
    vorbea despre exporturi Mihai Ionescu, seful ANEIR, care in iulie
    trecut anunta “iesirea exporturilor din recesiune”, dupa opt luni
    de crestere chiar la niveluri mai inalte decat inainte de
    criza.

    Totusi, economia n-a iesit si ea din recesiune, ultima estimare
    oficiala – apartinandu-i premierului Emil Boc – fiind ca momentul
    se amana pentru aprilie. Pe timp de recesiune, totusi, diferenta o
    fac raportarile din aproape in aproape, astfel incat a fost firesc
    ca autoritatile sa ridice la rangul de piatra de hotar faptul ca
    economia a crescut cu 0,1% fata de trimestrul al treilea. |n
    realitate, nu e prima oara cand se intampla: in perioada
    aprilie-iunie, PIB a crescut fata de ianuarie-martie cu 0,3%,
    continuand tendinta de scadere lenta a declinului inceputa din vara
    lui 2009. Numai ca la 1 iulie au venit cresterea TVA, taierea
    salariilor, au inceput sa se taie investitii si scheme de personal,
    iar economia a cazut la loc atat de rapid in trimestrul al treilea,
    incat e normal ca un 0,1%, fie el si cu relevanta de
    estimare-semnal supusa revizuirii (primele date provizorii despre
    PIB pe anul trecut vor aparea abia in martie) sa para un
    eveniment.

    Raportarea de catre Statistica are insa si o alta relevanta
    psihologica: faptul ca economia a terminat mai bine anul 2010 (cu o
    scadere de 1,2%) decat s-au asteptat majoritatea covarsitoare a
    analistilor, FMI si autoritatile romane (scadere de aproape 2%),
    ceea ce arunca o perspectiva mai buna asupra lui 2011. E la fel de
    adevarat si ca incepand din toamna, previziunile catastrofice emise
    in vara de analisti au inceput sa se amelioreze, astfel incat
    valorile de acum nu vin tocmai din senin. Erste, de pilda,
    proprietarul BCR, estimase initial o scadere a PIB cu 3%, pentru ca
    in octombrie s-o modifice la -2,1%, mizand pe exporturi, industrie
    si productia agricola, dar si pe o viteza redusa a restructurarilor
    din sectorul bugetar, care ar fi impiedicat asadar o cadere si mai
    mare a PIB.

    “Faptul ca PIB s-a contractat cu 1,2% sugereaza ca finalul unei
    recesiuni economice lungi si dureroase este aproape”, comenteaza
    Eugen Sinca, analist al BCR. Banca mentine previziunea de crestere
    cu 1,2% pentru 2011, “dar vedem sanse de atingere a unei cresteri
    economice mai mari daca investitorii globali vor pune Romania din
    nou pe harta lor”.

    Pe ce s-a intemeiat evolutia mai buna din ultimul trimestru?
    “Consumul gospodariilor a avut cel mai probabil o evolutie mai
    buna. In conditiile in care vanzarile de retail au ramas slabe,
    este posibil ca agricultura sa fi avut un rol important, cu o
    contributie pozitiva a autoconsumului si a achizitiilor de marfuri
    de pe pietele taranesti”, afirma analistul BCR. |n acelasi timp,
    exporturile nete impulsionate de comenzile externe din afara zonei
    euro au sustinut economia.

    Pentru Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank, explicatia
    tine de cresterea exporturilor si a industriei legate de ele,
    cresterea investitiilor publice si o noua majorare a stocurilor. In
    acelasi timp insa, cheltuielile gospodariilor au ramas la un nivel
    redus, generand o contributie negativa la PIB. Cel mai probabil,
    activitatea economica a atins punctul minim in ultimul trimestru,
    “dar revirimentul va fi treptat si esalonat pe parcursul
    urmatoarelor trimestre, din cauza cererii interne slabe”, apreciaza
    Covrig. Previziunea Raiffeisen pentru cresterea economica in 2011
    este de 1,5%.

  • Club BM: Ce motive avem sa fim optimisti?

    INVITATII CLUB BM:
    EUGEN SCHWAB-CHESARU, MANAGING DIRECTOR AL PIERRE AUDOIN
    CONSULTANTS
    ANCA BIDIAN, CEO AL KIWI FINANCE
    GEORGE BUTUNOIU, MANAGING DIRECTOR AL GEORGE BUTUNOIU LTD
    ADRIAN CRIVII, PRESEDINTE AL DARIAN
    VALENTIN, ILIE, CEO AL COLDWELL BANKER
    BOGDAN POPESCU, HEAD OF STRATEGIC MANAGEMENT AL METRO CASH &
    CARRY ROMANIA
    MARIUS GHENEA, PRESEDINTE AL FIT DISTRIBUTION
    BOGDAN BELCIU, PARTENER AL PRICEWATERHOUSECOOPERS
    OLIVIU STOICA, CEO AL UNIQA


    BUSINESS MAGAZIN: Incercam sa deslusim daca cele cateva semnale
    care pot fi considerate optimiste, aparute in a doua jumatate a
    anului trecut, ne pot permite sa vorbim despre jumatatea plina a
    paharului. Asa este?

    ADRIAN CRIVII: Daca pana nu demult toata lumea spunea ca abia a
    inceput criza, eu spun acum ca suntem mai aproape de sfarsitul ei
    decat de inceput.

    ANCA BIDIAN: Eu eram optimista si in 2009 si acum sunt cu atat mai
    optimista. Faptul ca inca mai existam este un motiv de optimism.
    Eu, in general, sunt o persoana rationala si ma uit la solutii tot
    timpul. Nu cred ca vaitatul este o solutie si in ultimii doi ani de
    zile am auzit asta preponderent. Nu ne duce nicaieri. In definitiv,
    sunt niste conditii economice schimbate, intern si international.
    Trebuie sa luam datele problemei asa cum sunt si sa vedem ce
    solutii avem ca sa mergem mai departe. Oricum, ciclurile economice
    se schimba, ar trebui sa fim pregatiti sa prindem si alte crize.
    Nimeni nu mai are acum rabdare sa culeaga rezultatele la a doua
    generatie.

    MARIUS GHENEA: Romania pare usor deconectata de vitezele de
    evolutie si involutie ale altor piete. Dupa cativa ani in Uniunea
    Europeana, ne asteptam sa ne conectam mai bine.

    GEORGE BUTUNOIU: Lucrurile par acum putin mai bune prin prisma
    adaptarii. Poate ca ele nu s-au schimbat in mod fundamental in
    bine, dar le acceptam noi pentru ca ne-am adaptat la ele.

    MARIUS GHENEA: Nu stiu daca ne-am adaptat cu totii. Inca nu vedem
    decat varful aisbergului. Mai sunt foarte multe companii cu
    probleme pe care nu le-au previzionat si multe vor exploda acum, in
    primavara lui 2011.

    GEORGE BUTUNOIU: Dar sunt si multi care privesc acum piata cu mult
    mai multa detasare decat acum un an, pentru ca, pur si simplu, s-au
    adaptat.

    BOGDAN BELCIU: Daca vorbim de cifre, eu cred ca vedem un trend de
    stabilizare. Declinul s-a aplanat, exporturile continua sa creasca
    si chiar si scaderea consumului a ajuns la un oarecare echilibru.
    Probabil ca anul acesta va fi un an de tranzitie si trebuie sa
    speram la o crestere incepand cu anii urmatori. Dar semne bune
    sunt: productivitatea muncii creste, firmele incep sa devina mai
    responsabile.

    GEORGE BUTUNOIU: Pe termen lung, sunt mult mai multe efecte
    pozitive decat negative ale crizei.

    ADRIAN CRIVII: Efectul speculativ a disparut. Multe dintre
    companiile romanesti o sa dispara, iar companiile care raman sunt
    foarte puternice si serioase. Curatenia care se face in economie
    este binevenita. Cei care au depasit criza vor face din nou
    investitii importante si vom vedea povesti de succes, in special in
    zona industriei alimentare si a energiei.

    BUSINESS MAGAZIN: Tot optimismul nostru tine de un lucru
    fundamental – se misca banii?

    MARIUS GHENEA: Nu, nu se misca, iar aici avem si probleme
    structurale si conjucturale. Structural vorbind, gradul de
    economisire la gospodarii creste in continuare, ceea ce inseamna ca
    increderea oamenilor a ajuns la un nivel minim. Pe de alta parte,
    ca sa se miste banii ar trebui sa vorbim de creditare sub toate
    formele. Creditarea, la nivelul creditului de consum, este nu doar
    moarta, ci si anatemizata de la cele mai inalte foruri, ceea ce mi
    se pare o mare prostie, deoarece creditele sunt o sursa importanta
    de crestere. Sunt creditele pentru consum, creditele pentru
    investitii, din zona guvernamentala si mai sunt investitiile din
    zona guvernamentala. Cam astea sunt sursele de crestere si asa se
    misca banii. Iar pe partea asta se pare ca banii nu prea se misca –
    investitiile in infrastructura sunt la cifre absolut halucinante.
    Aproape nimic nu se investeste, nici in infrastructura rutiera,
    nici in infrastructura IT.

    ADRIAN CRIVII: Totusi, comprimarea unei economii merge pana la un
    anumit nivel, dupa care trebuie sa reinceapa cresterea.

    MARIUS GHENEA: Dar niciodata o scadere economica de aceasta
    amploare nu este urmata de o crestere pe un palier asemanator, dar
    trebuie sa fie alimentata de niste lucruri, cum ar fi finantarea,
    iar pentru asta noi nu avem resurse si disponibilitate
    imediata.

    ADRIAN CRIVII: Activele neutilizate din zona imobiliara au un
    potential latent teribil. Bancile nu cred ca se mai pot confrunta
    cu cantitatea asta de lichiditate. Ei pot fie sa-si retraga banii
    si sa-i duca pe alte piete sau sa inceapa creditarea. Inceputul
    creditarii va trebui sa fie legat de momentul in care vor incepe
    sa-si vanda creditele neperformante. Cred ca asa o sa se relanseze
    industria imobiliara.

    MARIUS GHENEA: Partea buna este ca acesti bani bagati in terenuri
    care nu valoreaza absolut nimic s-au dus la niste proprietari
    romani, care au facut ceva cu banii respectivi. Deci s-au dus catre
    un circuit economic, fie el si neterminat.

    BOGDAN POPESCU: Credeti ca nu se dau credite pentru ca nu sunt bani
    sau oamenii nu vor sa le ia sau bancile respective nu vor sa le dea
    pentru ca nimeni nu are incredere in nimeni?

    VALENTIN ILIE: Cifrele arata ca sub 20% in momentul de fata
    inseamna creditare pe imobiliar.

  • Revista presei economice din Romania

    Gandul
    constata ca agentiile de turism au scos deja la vanzare
    biletele pentru vacanta de vara     in strainatate, la preturi cu
    pana la 50% mai mici decat in mod normal, pentru destinatii ca
    Spania, Grecia, Bulgaria si Grecia, Egipt, Tunisia si Turcia.
    Salariatii din Romania ar putea avea parte anul viitor de salarii
    raportate la performante, urmand ca recompensele sa fie coordonate
    cu rezultatele reale, reiese dintr-un sondaj comandat de Regus,
    furnizor global de solutii pentru locul de munca.

    PNL ataca la Curtea
    Constitutionala OUG 50 in forma adoptata de Camera Deputatilor,
    considerand ca     incalca atat
    Constitutia, cat si principii consacrate de jurisprudenta CEDO si a
    Curtii de Justitie a UE, informeaza Evenimentul Zilei, care
    citeaza si avocati ce sustin ca si actele aditionale aplicate
    abuziv de banci incalca legea fundamentala. In outleturi, targuri
    de Craciun, dar si in magazinele virtuale puteti gasi daruri pentru
    cei dragi, la preturi sub 50 de lei; ziarul ofera cateva idei.

    “Inca un tun la Hidroelectrica:
    statul pierde, Mittal castiga    “, titreaza
    Adevarul, explicand ca Hidroelectrica va livra electricitate
    combinatului siderurgic ArcelorMittal Galati in baza unui contract
    din care ar putea pierde peste 40 mil. euro. Rafinariile din UE, secerate de criza: in 2010, cinci
    rafinarii au fost inchise din cauza cererii reduse de carburanti,
    iar in Romania, Petrom asteapta cumparatori pentru Arpechim
    Pitesti, pe care o inchide daca nu reuseste sa o vanda pana in
    2012.

    Comertul exterior a fost vedeta
    economica a acestui an, insa exporturile Romaniei sunt realizate aproape
    integral de catre companii straine, remarca Romania Libera;
    insusi Mihai Ionescu, seful ANEIR, sustine ca “Romania este mai
    mult un atelier pentru companii straine care produc aici si exporta
    decat un exportator in sine”. Noua senatori
    PDL si-au pus semnatura pe un proiect de lege care prevede taxarea
    suplimentara a profiturilor bancilor cu o cota de 2,5% si care a
    ajuns la Senat.

    Asociatia de Turism a Municipiului Bucuresti,
    fondata in octombrie anul trecut printr-un parteneriat
    public-privat, promite proiecte ce vor transforma Capitala “intr-o
    destinatie turistica europeana comparabila cu Praga, Paris si alte
    mari capitale”, desi oficialii asociatiei nu stiu nici macar cati
    vizitatori primeste Bucurestiul, scrie Ziarul Financiar. La
    vanatoare de promotii: fara eticheta rosie cu “minus %” oamenii par
    ca nu mai vor sa cumpere nimic.

  • CE: Cererea interna redevine motorul cresterii economice abia in 2012. Pana atunci mizam pe exporturi

    Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar de 5,4% din PIB
    si un deficit de cont curent de 12,7%, ceea ce a tensionat piata
    financiara locala si a limitat marja de actiune a guvernului pentru
    o eventuala stimulare a economiei cu bani publici, se arata in
    raport. Ca urmare, masurile de reechilibrare a finantelor publice,
    cu cresterea TVA si concedieri in sectorul bugetar, impiedica
    redresarea cererii, iar increderea consumatorilor se situeaza la
    minime istorice.

    In acelasi timp, cheltuielile de investitii “au fost afectate
    drastic de incertitudinea politica” si de primele de risc inca
    ridicat asociate atat cu Romania, cat si cu toata regiunea.

    Ca factori pozitivi, CE mentioneaza faptul ca industria beneficiaza
    puternic de redresarea pietelor de export, care a ferit-o de
    efectele mediului economic intern. Exporturile au crescut puternic
    in prima jumatate a anului, mai mult decat importurile, iar aceasta
    tendinta este de asteptat sa continue.

    CE anticipeaza pentru 2010 o scadere a economiei cu 1,9% (la fel ca
    in estimarea FMI), urmata de o crestere cu 1,5% la anul, sustinuta
    de o relansare a investitiilor, in special a celor ce sustin
    exporturile. De asemenea, cresterea absorbtiei fondurilor europene
    va sustine investitiile in infrastructura, iar imbunatatirea
    conditiilor de pe piata muncii din Vest va contribui la o majorare
    a transferurilor de la romanii din strainatate, transferuri care au
    scazut in acest an. Deficitul de cont curent este asteptat sa se
    stabilizeze in 2011 la 5,6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul
    anului in curs.

    Pe masura ce salariile vor reincepe sa se majoreze, va avea loc si
    o ameliorare a consumului gospodariilor, cu 1,8%, dupa un declin de
    10,6% in 2009 si de 1,6% in acest an, limitata insa de continuarea
    ajustarilor fiscale si de rata inalta a indatorarii, cu un volum al
    creditelor neperformante aproape de 12%.

    Pentru 2012, CE prevede ca economia va creste cu 3,8%, peste
    cresterea potentiala pe termen mediu, estimata la 3%. Salariile ar
    urma sa urce in continuare, stimuland cresterea consumului pana la
    masura in care cererea interna va redeveni motorul economiei.

    RISCURI: SOMAJUL, ARIERATELE SI POLITICA

    Vestea cea mai proasta vine insa de la somaj, asteptat sa se
    majoreze de la 6,8% anul trecut la 7,4%, pentru a incepe sa scada
    usor in 2011-2012. “Cresterea ocuparii va fi neglijabila in 2011,
    din cauza lipsei de flexibilitate a pietei muncii si a continuarii
    concedierilor in sectorul public”, apreciaza expertii europeni,
    care considera ca imbunatatirea legislatiei muncii ramane o
    problema esentiala, atata vreme cat Romania are o economie
    informala foarte mare, iar ponderea celor ce aleg emigrarea este
    ridicata.

    In privinta finantelor publice, “Romania continua sa fie afectata
    de flagelul arieratelor, in special in sectorul sanatatii”,
    constata CE, anticipand o noua marire a arieratelor spre sfarsitul
    anului. Deficitul bugetar este asteptat sa se reduca de la 7,3%
    anul acesta (metodologie Eurostat) la 4,9% in 2011 si 3,5% in 2012,
    fara a ajunge deci sub pragul de 3% din PIB cerut de standardele
    zonei euro.

    Comisia Europeana considera ca “exista riscuri substantiale care
    pot periclita calea consolidarii fiscale”, in special legate de
    presiunea asupra autoritatilor de a renunta la masurile de
    austeritate si a reveni la politici imprudente in materie de
    cheltuieli – politici care, “daca pe termen scurt pot oferi un
    oarecare stimulent cererii interne, pe termen mediu si lung vor
    insemna o reducere severa a potentialului de crestere a
    economiei”.

    Romania ar urma sa aiba in acest an cea mai mare scadere a
    economiei din UE27, dupa Grecia, unde economia se va contracta cu
    4,4%. CE anticipeaza crestere economica negativa si pentru Letonia
    (cu 0,4%), Irlanda si Spania (cu 0,2%) si Bulgaria (cu 0,1%). Cele
    mai bune rate de crestere le vor avea Suedia (4,8%), Slovacia
    (4,1%), Germania (3,7%) si Polonia (3,5%).

    CUM NE COMPARAM

    In 2011, daca va realiza progresul estimat al PIB de 1,5%, economia
    Romaniei va avea un ritm similar de crestere cu cele din Cipru si
    Olanda. Cele mai mari cresteri le vor avea Estonia (4,4%), Polonia
    (3,9%), respectiv Suedia si Letonia (3,3%) CE nu preconizeaza
    scadere economica decat pentru Grecia (cu 3%) si Portugalia (cu
    1%).

    Economia zonei euro ar urma sa creasca in 2010 cu 1,7% si cu 1,5%
    la anul, iar cea a UE27 cu 1,8%, respectiv 1,7%.

  • Vanzarile Dacia – drumul de la autoconsum la export

    Cam 25%. Cu atat au crescut exporturile de masini in primele
    noua luni ale acestui an si tot cu atat au scazut importurile in
    aceeasi perioada. 2010 va fi insa anul in care s-au exportat de
    doua ori mai multe masini decat s-au vandut.

    Situatia pare incredibila, avand in vedere ca in urma cu zece
    ani raportul dintre masinile exportate si cele vandute in tara era
    de 1:10, Romania fiind o tara care producea pentru autoconsum.

    Intrarea in productie a Logan, in anul 2004, si dezvoltarile
    ulterioare ale capacitatii de productie de la Dacia au facut ca
    acum industria auto sa contribuie pozitiv la balanta externa.

    Aceasta inversare de situatie de la Dacia, de la un producator
    auto care acoperea numai cererea de pe piata locala la un
    exportator, a salvat compania, potrivit vicepresedintelui
    Constantin Stroe, in conditiile in care pentru satisfacerea cererii
    interne era suficienta productia Dacia pentru numai 15 zile.

    In total, exporturile de masini de pe piata locala la nivelul
    primelor noua luni ale acestui an au depasit valoarea de 2,2
    miliarde de euro, in timp ce importurile se claseaza la aproximativ
    900 mil. euro, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin. Spre
    comparatie, in urma cu zece ani, atunci cand sapte din zece masini
    vandute purtau brandul Dacia, valoarea totala a pietei locale nu
    depasea nivelul de 450 mil. euro, potrivit estimarilor realizate pe
    baza statisticilor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de
    Automobile (APIA).

    Nu este de mirare ca Dacia a ajuns sa reprezinte acum 10% din
    exporturile Romaniei, in contextul in care constructorul autohton a
    lansat anul acesta prima sa masina de teren, pentru livrarea careia
    francezii stau la coada chiar si pana la sapte luni. Iar ponderea
    exporturilor de masini ar putea creste in urmatoarea perioada,
    avand in vedere planurile pe care le are grupul american Ford
    pentru fabrica de la Craiova.

    Potrivit declaratiilor lui Wolfgang Schneider, vicepresedintele
    Ford Europa pe probleme guvernamentale si de mediu, in anul 2010
    Ford Romania va exporta peste 90% din productia de la Craiova. In
    primele noua luni, constructorul american a asamblat in Banie 6.316
    utilitare usoare Transit Connect, aproape toate mergand la
    export.


    In conditiile in care anul viitor va intra in productie B-Max,
    un model de clasa mica, realizat pe platforma unuia dintre cele mai
    bine vandute masini Ford, Fiesta, exporturile de masini ale
    Romaniei se vor dubla.
    John Fleming, fostul presedinte al Ford Europa, anticipa o
    productie de 225.000 de unitati la Craiova in 2012 si circa 300.000
    in anul urmator, cand fabrica va ajunge sa lucreze la capacitate
    maxima. Adica la fel de mult cat exporta acum Dacia.

    Iar cum vanzarile de masini noi din tara nu dau semne ca or sa
    revina curand pe crestere accelerata, asa cum se intampla in
    2003-2008, inseamna ca balanta externa a Romaniei va arata din ce
    in ce mai bine. Cel putin cand vine vorba de masini.

  • Revista presei economice din Romania

    Rata de neocupare a birourilor din Bucuresti va
    scadea pana la 13% pe parcursul anului viitor, de la un nivel de
    16,9% prognozat la sfarsitul lunii septembrie, ca urmare a
    cresterii suprafetelor tranzactionate si a scaderii ofertei noi,
    estimeaza analistii pietei, citati de Gandul. Regiunea
    Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din investitiile straine in 2009,
    adica 31,7 miliarde de euro, iar cei mai importanti investitori in
    Romania erau inregistrati in Olanda si Austria.

    Evenimentul Zilei inventariaza pe ce mizam la export in urmatorii patru ani,
    conform noii Strategii de export: agricultura ecologica, turismul
    rural, artizanatul, dar si produsele culturale romanesti. Turismul
    a continuat sa piarda teren in 2010 – chiar daca numarul celor care
    si-au petrecut vacantele in strainatate a scazut anul acesta,
    operatorii de turism nu au reusit sa atraga mai multi clieni, nici
    interni, nici externi.

    Boomul din sectorul energiei din surse eoliene
    ii atrage si pe producatorii de subansamble si echipamente,
    vesteste Adevarul, cu chinezi si elvetieni care promit
    investitii de zeci de milioane de euro in producerea de componente
    pentru turbine la Buzau si Constanta. Rompetrol isi va extinde
    lantul de benzinarii cu 170 de statii in urmatorii patru ani in
    Romania, a declarat Saduokhas Meraliyev, CEO al grupului
    Rompetrol.

    Mai iese Romania din criza? intreaba Romania
    Libera    , prezentand un studiu din care reiese ca din trei
    manageri, unul crede ca vom iesi din criza anul viitor, al doilea –
    ca nu vom iesi anul viitor, iar al treilea nici nu mai indrazneste
    sa faca prognoze. Cei mai multi dintre debitorii care doresc sa isi
    refinanteze creditele luate sunt interesati in mod special de
    refinantarile in lei si le evita pe cele in monede exotice, conform
    unei analize realizate de infoStatistici.ro.

    Furnizorii de servicii de televiziune si
    comunicatii prin cablu     au inregistrat anul trecut o cifra de
    afaceri cumulata de 623 de milioane de euro, in scadere cu numai 4%
    fata de anul precedent, dar ponderea firmelor care au inregistrat
    profit a scazut de la 60% la 40%, scrie Ziarul Financiar.
    Productia industriala da semne de oboseala, desi in ultimele luni
    si-a revenit mai bine decat in Ungaria, Italia sau Spania, iar
    constructiile raman in teritoriu negativ, conform INS.