BusinessMagazin

Tag: evenimente

  • Radicalizare

    Statuia lui Gavrilo Princip, studentul sârb care l-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand în urmă cu 101 ani, declanşând astfel primul război mondial, a fost dezvelită la Belgrad. Princip este socotit un simbol al patriotismului sârbesc, a spus-o chiar preşedintele sârb Tomislav Nikolici, care a participat la eveniment.

    Nu cred că am căderea să mă pronunţ în privinţa patriotismului lui Princip, pentru simplul motiv că nu am trăit în acea lume, ca să-i înţeleg rosturile, dincolo de ceea ce spun cărţile de istorie. Ştiu mai degrabă partea anecdotică a evenimentului care a dus la izbucnirea războiului, faptul că Franz Ferdinand a scăpat în acea zi din mai multe încercări de asasinat şi că o schimbare de traseu şi un şofer care nu cunoştea oraşul l-au scos în calea lui Princip; acesta îşi părăsise postul încredinţat de camarazii de complot şi s-a îndreptat spre un magazin de delicatese, pentru a-şi lua ceva de mâncare.

    Şi există o întreagă teorie a sandvişului lui Princip, astăzi cumva mai importantă decât semnificaţia gestului său. Dacă ar fi să povestesc pe scurt istoria, aş spune că un radical a găsit o reprezentare fizică a nemulţumirilor sale şi a acţionat în baza convingerilor sale. Diplomatic, ha? Reţineţi „radicalul“.

    Ceva mai puţin diplomatic au ales să acţioneze ruşii care confirmă opiniile specialiştilor care indicau ţările baltice drept următoarea ţină, după Crimeea. În prezent biroul procurorului-şef al Rusiei examinează dacă fosta Uniune Sovietică a acţionat legal atunci când a recunoscut independenţa ţărilor baltice, în 1991. Acelaşi procuror-şef a declara cu o săptămână înainte că transferarea Crimeei de la Rusia la Ucraina în 1954 a fost ilegală. Investigaţia cu privire la independenţa ţărilor baltice a fost deschisă în urma cererii a doi deputaţi, membri ai Partidului Rusia Unită al preşedintelui rus Vladimir Putin, care afirmă într-o scrisoare că decizia din 1991 de recunoaştere a independenţei ţărilor baltice a fost luată „de către un organism neconstituţional“. Diplomatic, cât de diplomaţi pot fi oficialii ruşi, se spune că nu vor exista „consecinţe legale“ în cazul în care se va stabili că recunoaşterea, în 1991, a Estoniei, Letoniei şi Lituaniei a fost ilegală. Reţineţi „consecinţe“.

    Cele două aspecte sunt doar două incidente în climatul de radicalizare a discursului pe care îl trăieşte lumea, de la nivelul simplilor cetăţeni la diplomaţi sau varii oficiali de stat. Încercaţi să măsuraţi doar, fără resentimente şi cu mintea limpede, tonul discursurilor legate de Grecia, de la vorbele doamnei Merkel la cetăţeanul grec isterizat de ce i se întâmplă şi veţi înţelege. În 2011, Georgios Papandreou a renunţat la ideea unui referendum, iar discursul european a fost la fel de radical ca şi acum (scriu acest text joi, 2 iulie, înaintea referendumului lui Tsipras).

    „Ce spune propriul popor” este un exerciţiu care lipseşte în mod cronic din spaţiul european. De amintit, în context, modul în care au reacţionat liderii europeni la referendumurile pentru adoptarea Tratatului de la Lisabona sau la referendumurile islandeze. Ideea că naţia nu pricepe cum e cu finanţele şi cu planurile de salvare sau cu stabilitatea zonei euro e o ipoteza discutabilă şi din când în când, atunci când atingi nişte limite, consultarea populară este ultima soluţie. Iar demersurile liderilor europeni nu sunt de salvare a Greciei, ci de ajutorare a creditorilor, trebuie spus clar, dar pe un ton liniştit.

    Pentru că orice alt ton şi orice altă abordare nu fac bine unei Europe în ansamblul ei înnebunită de criză, austeritate şi pericole reale sau inventate. Aceeaşi fierbere se înregistra în urmă cu un secol, şi în 1939, într-o lume stârnită de criza din anii ‘30. Pe continent se mişcă arme şi armate, iar tratatele sunt supuse îndoielii. Austeritatea creează nemulţumire, iar austeritatea intelectuală creează monştri cu privirile goale.

    Ilustrez cu al 24-lea capriciu al lui Goya, „Fără niciun ajutor“.

  • Situaţia de la Atena, descrisă de antreprenorii greci din România

    Şantajul guvernului elen adresat partenerilor din Europa poate fi asemănat cu atacul unui terorist inept care intră într-o încăpere plină de oameni cu pistolul la tâmpla proprie şi îi ameninţă că, dacă nu îi satisfac cererile, se va sinucide“, descria situaţia săptămâna trecută, înaintea referedumului de duminică, Alexandros Ignatiadis, om de afaceri elen ce deţine pe piaţa locală împreună cu Paschalis Paganias compania de construcţii Octagon.

    Compania nu a avut de suferit în urma evenimentelor din Grecia, dat fiind faptul că afacerile de 53,5 milioane de lei ale Octagon sunt concentrate exclusiv pe piaţa locală, potrivit lui Ignatiadis. Omul de afaceri are câteva explicaţii asupra situaţiei actuale din ţara sa de origine: „Grecia a fost efectiv un stat cvasicomunist cu pondere imensă a sectorului de stat în economie. 70% din populaţie depinde de stat pentru venituri, fie ca funcţionar public, fie ca furnizor de servicii şi produse către stat“.

    În acest context, singura soluţie văzută de omul de afaceri, dar şi una dintre cele mai dificil de aplicat, este diminuarea şi eficientizarea sectorului de stat, dar şi reforma radicală a sistemului de asigurări sociale, care în prezent nu mai este sustenabil. „Politica guvernului prezent este catastrofală, amatoristă şi în gravă încălcare a mandatului popular primit în alegeri. Guvernul Greciei a refuzat vreme de cinci luni să negocieze cu partenerii europeni, fiind convins că Europa va ceda la şantaj în ultima clipă şi va oferi finanţare necondiţionată. Realitatea a fost alta şi am ajuns astfel prima ţară dezvoltată care a intrat în default, cu poporul care face cozi la bănci pentru 60 de euro“, descrie el politicile guvernului lui Tsipras. Indiferent de ce s-ar întâmpla în continuare, el este totuşi de părere că nu există pericolul declanşării unei noi crize economice. „Există o serie de «Chinese walls» puse la punct de către instituţiile europene care limitează riscul contagiunii“.

    În opinia lui Giorgos Malideros, proprietarul restaurantului Osho şi al lanţului de restaurante Oro Toro, ce totalizează afaceri de aproximativ 2,5 milioane de euro, nu doar grecii sunt de blamat pentru actuala situaţie: „Cu siguranţă grecii sunt de condamnat pentru că nu au folosit cu chibzuinţă fondurile UE şi împrumuturile FMI, dar cei care au acordat împrumuturi şi fonduri în mod continuu unei ţări ce nu putea să le returneze sunt de asemenea de condamnat. Din punctul meu de vedere, situaţia poate fi asemănată cu un credit luat de la o bancă. Când aplici pentru un credit, eşti întrebat ce vei face cu banii, prezinţi un plan de afaceri, trebuie să oferi o garanţie“.

    Malideros crede că un prim pas spre echilibru ar fi reducerea datoriei publice a Greciei la un nivel la care să poată fi susţinută de populaţie. „Aceasta ar aduce cetăţenilor greci şi Guvernului gura de aer de care au nevoie pentru a merge mai departe“. Apoi, consideră necesară regândirea întregii legislaţii fiscale a ţării, în scopul de a o face mai adaptată situaţiei actuale şi mai stabilă,  în scopul atragerii de investitori, atât străini, cât şi locali. Malideros consideră că una dintre principalele probleme ale ţării este migrarea investitorilor: potrivit lui, mulţi cetăţeni greci care au potenţa financiară a de a investi preferă să nu facă acest lucru din cauza incertitudinii economice şi a taxelor mari. „Există miliarde de euro depozitaţi sau investiţii ale grecilor în afara ţării, din cauza fricii lor de a face o investiţie acolo sau chiar de a-şi ţine banii în Grecia, de teama de a-şi pierde munca de o viaţă în cazul unui default sau prin plata taxelor pe care nicio afacere din lume nu le poate susţine“.

    Malideros spune că în prezent majoritatea depozitelor grecilor şi investiţiile sunt plasate în ţări precum Germania şi Regatul Unit, adică cele care împing guvernul grec să genereze prin parlament mai multe taxe şi mai multe reduceri bugetare, cu scopul de a-şi lua înapoi împrumuturile acordate UE sau FMI. Pentru reprezentanţii acestor ţări, plecarea investitorilor greci nu este de preferat. „Ei vor ca banii greceşti să fie folosiţi acolo şi să rămână acolo. Îşi doresc să recupereze cât mai mult înainte de o prăbuşire, totuşi eu cred că grecii au ajuns la un punct în care nu mai pot susţine această situaţie. Nu mai pot plăti alte taxe, nu pot suferi alte reduceri bugetare din moment ce au probleme legate de acoperirea nevoilor de bază“.

  • O tânără de 26 de ani a pornit un business de la zero şi îi ajută acum pe alţii să îşi găsească de muncă

    Corina Alexandrescu, o tânără de 26 de ani născută şi crescută în Bucureşti, a pus bazele unei afaceri inedite. Ea oferă cursuri de bartending şi îi ajută apoi pe absolvenţi să îşi găsească de muncă. Toate acestea, spune tânăra, cu intenţia de a-i învăţa pe români că băutura trebuie şi savurată, nu doar consumată. Costul pentru un curs de barman, care durează trei săptămâni, este cuprins între 270 şi 300 de euro.

    Unul dintre motivele care au stat la baza acestui business, spune Corina Alexandrescu, este că românii nu ştiu să consume alcool. „Cultura de a consuma înseamnă să bei şi să te simţi bine având grijă la ceea ce consumi. Totul pleacă de la barmani, pentru că ei trebuie să explice de unde provine băutura şi cum se consumă, ei trebuie să facă recomandări clientului.“

    După ce cursurile au început să aducă tot mai mulţi clienţi, Corina Alexandrescu a decis intrarea pe un alt segment al pieţei, cel de evenimente.

    Anul trecut, Qube Bartending Agency a avut venituri de aproape 50.000 de euro, iar Corina Alexandrescu speră la dublarea lor în 2015. Cât despre profit, marja se apropie de 40%, însă mare parte din acesta este reinvestit. „Ne aşteptăm la venituri mai mari pentru 2015, dar nu din zona cursurilor, pentru că preţurile vor rămâne la fel. Vom avea cu siguranţă mai multe evenimente şi sper să ajungem la venituri de 100.000 de euro.“

    Află care sunt cele mai promiţătoare start-up-uri din România

  • Primul oraş din România care are un kit complet de instrumente de promovare turistică

    Alba Iulia si-a inceput calatoria ca “destinatie turistica” imediat dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Intregul Centru Istoric al orasului a fost refacut, cetatea orasului a fost renovata din fonduri europene, iar anual noi evenimente si spatii comerciale populeaza aceasta zona. Investitiile de pana acum in renovarea celei mai mari cetati de tip vauban din Romania si in transformarea orasului Alba Iulia au totalizat 150 milioane de euro, bani proveniti din fonduri europene nerambursabile, si au echivalat cu 2.500 euro pe cap de locuitor al orasului, 1.500 de noi locuri de munca create in ultimii sapte ani si o rata a somajului de sub 4%, potrivit unui comunicat tranSmis de  reprezentanţii municipalităţii. Ei au  lansat anul acesta un ”welcome pack” reprezentat de un set de materiale informative care îi va întâmpina pe turiştii interesaţi să includă oraşul pe harta destinaţiilor preferate. ”Dacă in luna martie a acestui an a fost lansat oficial blogul de turism al orasului in limba romana, www.viziteazaalbaiulia.ro, luna aceasta s-a mizat, in continuare, pe dezvoltarea mediului online, un instrument eficient de crestere a notorietatii orasului la nivel national si international. Alaturi de initiativele offline, aceasta abordare este menita sa le ofere turistilor care vor sa descopere Orasul Marii Unirii un kit complet de informatii mai mult decat utile”, precizeaza reprezentantii municipalitatii din Alba Iulia.

    In conditiile in care multe orase din Romania au un site in limba engleza, dar nu si o aplicatie de mobil, ori au o brosura insa le lipseste un blog oficial de turism, Alba Iulia lansează VisitAlbaIulia.com, un instrument adresat strainilor cu o interfata interactiva. Site-ul cuprinde categoria “Top 5”, ce include informatii pentru mai multe segmente de turisti, de la cei traditionali, pana la iubitorii de sport sau cei care prefera activitatile de familie. Nu lipsesc nici detaliile despre mijloacele de transport, inclusiv aeroporturile din apropiere, ori facilitatile de cazare inregistrate pe Booking.com si TripAdvisor. Utilizatorii vor putea identifica foarte simplu punctele de interes, serviciile, produsele sau evenimentele organizate la nivelul destinatiei alese. Potentialul turistic din Alba Iulia va fi promovat, de asemenea, prin intermediul retelelor de socializare. 

    Aplicatia de mobil “Visit Alba Iulia”, disponibila pe telefoane si tablete

    Pentru turistii aflati deja in oras, municipalitatea a dezvoltat aplicatia de mobil “Visit Alba Iulia”, disponibila pe telefoane si tablete Android si iOS, un instrument destinat  identificarii punctelor de interes dar si de orientare prin GPS. De asemenea, aplicatia poate fi accesata si din cele doua infochioscuri aflate la Sala Unirii si Muzeul Principia.

    Din aceasta luna, apare primul ghid turistic al orasului, in limbile engleza si romana

    Tot din aceasta luna, la Alba Iulia va putea fi consultat primul ghid turistic al orasului, in limbile romana si engleza, precum si o brosura cu calendarul tuturor evenimentelor organizate pe parcursul anului de catre Primaria Alba Iulia si partenerii acesteia. Din continutul brosurii, turistii se mai pot pune la curent cu principalele obiective turistice din oras, restaurante, cafenele si datele de contact a peste 80 de unitati de prestari servicii din domeniul turistic, financiar ori transport, precum si cateva obiective istorice si geografice din intreg judetul. In viitorul apropiat, Alba Iulia va mai beneficia si de o mini brosura de buzunar in limba engleza, dar si de o harta personalizata. Un sistem de marcare a obiectivelor importante, cu steaguri si placute informative in limba engleza, sunt de asemenea instrumente care, in curand, vor fi disponibile in oras.

    Mircea Hava: “La Alba Iulia, numarul turistilor romani si straini este in crestere. Continuam investitiile in promovarea orasului”

    „Decizia de a investi, constant, in instrumente de promovare online si offline se datoreaza numarului mare de turisti care isi indreapta, tot mai mult, atentia catre Alba Iulia. Am avut oaspeti inclusiv din China, Thailanda, Nigeria sau Arabia Saudita, lucru care ne arata ca suntem pe drumul cel bun. Alba Iulia si-a inceput calatoria ca “destinatie turistica” imediat dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Intregul Centru Istoric al orasului a fost refacut, Cetatea orasului a fost restaurata, dar ne-am indreptat atentia si inspre zonele perimetrale, sau obiectivele care au devenit astazi referentiale, precum Parcul Dendrologic sau pista de biciclete Mamut, unica in Romania. Anual, noi evenimente atrag la Alba Iulia zeci de mii de oameni, motiv pentru care suntem decisi sa investim permanent in promovarea orasului si in atragerea de turisti”, a declarat primarul Mircea Hava.

  • REPORTAJ: Zeci de mii de turişti şi pelerini vizitează obiective din Hunedoara, dar nu au unde se caza

    Zeci de mii de pelerini şi turişti ajung în Hunedoara la fiecare final de săptămână, iar în minivacanţa de 1 Mai numărul celor care au vizitat Mănăstirea Prislop şi Castelul Corvinilor a ajuns la 100.000, însă cei care nu şi-au făcut din timp rezervări nu au avut nicio şansă să rămână peste noapte, locurile de cazare fiind insuficiente, iar cele existente, ocupate cu mult timp înainte.

    Hotelurile, pensiunile şi chiar locuinţele particulare ale sătenilor din localităţile situate pe o rază de 10 kilometri de Mănăstirea Prislop sunt pline, la sfârşit de săptămână şi în zilele de sărbători, de credincioşi veniţi din toate colţurile ţării. În afara pelerinilor ajunşi la mormântul părintelui Arsenie Boca, în zonă sosesc mii de turişti pentru a vizita Castelul Corvinilor.

    Numărul turiştilor care ajung la Castelul Corvinilor a crescut cu 40 la sută în ultimii doi ani, la sfârşitul anului trecut fiind înregistrate peste 240.000 de persoane plătitoare de bilet care au vizitat monumentul istoric medieval.

    “Din câte ne dăm seama, numărul turiştilor din 2015 va fi mult mai mare. Noi am făcut un calcul pe primele patru luni ale acestui an şi am ajuns la 40.000, faţă de 29.000 în perioada similară a anului trecut. Şi sezonul abia începe. Vârful va fi în luna august, la fel ca în anii trecuţi”, spune directorul Castelului Corvinilor, Costin Tinca.

    El povesteşte că, atunci când sunt evenimente la monumentul istoric, abia reuşeşte să găsescă locuri de cazare în Hunedoara pentru delegaţiile oficiale şi a avut chiar şi solicitări de cazare la castel.

    “Am avut Târgul European al Castelelor la Hunedoara şi abia am reuşit să găsim locuri de cazare pentru delegaţiile care şi-au anunţat participarea. Nu mai spun că am primit şi două solicitări prin e-mail din Australia şi Marea Britanie de la persoane care îşi doreau să se cazeze la castel. Noi nu avem cameră de cazare. Castelul Corvinilor e monument istoric care se vizitează pe timp de zi”, afirmă Costin Tinca.

    Situaţia devine şi mai complicată în cazul zecilor de mii de pelerini care vin, la fiecare sfârşit de săptămână, pentru a se ruga la mormântul lui Arsenie Boca, numărul acestora depăşind 100.000 cu ocazia sărbătorilor religioase.

    Hotelierii şi proprietarii de pensiuni din Hunedoara şi Ţara Haţegului primesc mereu telefoane pentru rezervări, însă locurile de cazare sunt epuizate cu zile înainte.

    Directorul general al celui mai mare hotel din municipiul Hunedoara, cu peste 100 de camere, Naszodi Geza, susţine că pentru zilele de sărbătoare toate camerele sunt rezervate din timp de grupuri organizate de pelerini care vor să se roage la mormântul părintelui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop.

    “De regulă, la sfârşit de săptămână, mai ales când sunt sărbători religioase, toate locurile din Hotelul Rusca sunt rezervate de grupuri de pelerini. Pentru pelerinii care vin în grup costul camerei duble este de 80 de lei, adică achită 40 de lei de persoană, fără mic dejun inclus. Din câte ştiu, şi acum toate cele 350 de locuri de cazare din Hunedoara, aflate în 12 unităţi, sunt ocupate încă de săptămâna trecută, mai ales că în această perioadă este sărbătoarea de Rusalii şi Festivalul European al Filmului, care are loc la Castelul Corvinilor şi la Casa de Cultură din Hunedoara”, explică directorul general al Hotelului Rusca.

    Potrivit acestuia, unitatea de cazare are şi ofertă specială pentru pelerinii care nu călătoresc în grupuri. Astfel, o noapte de cazare cu demipensiune, transport asigurat cu autocarul spre Mănăstirea Prislop pentru a doua zi costă 145 de lei pentru o persoană, în cameră dublă, şi 165 de lei de persoană, în cameră single.

    În absenţa locurilor de cazare în hoteluri sau pensiuni, pelerinii apelează la localnici, care le oferă camere la preţuri mai mici decât în unităţile hoteliere. Şi locurile de cazare de acest tip aflate în apropierea Mănăstirii Prislop sunt rezervate pentru finalurile de săptămână cu mult timp înainte.

    “Eu cazez oameni în casa mea. Am obţinut autorizaţie şi pun la dispoziţia pelerinilor patru camere, cu câte 80 de lei camera pe noapte. Solicitările pentru zilele de vineri, sâmbătă şi duminică sunt atât de multe, încât şi dacă aş avea 50 de camere de cazare tot nu ar fi destule”, spune Silvia Stoica, o localnică de 74 de ani din satul Silvaşu de Sus, cea mai apropiată localitate de Mănăstirea Prislop, situată la trei kilometri de lăcaşul de cult.

    Şi alţi săteni au cerut Primăriei Haţeg, pe al cărei teritoriu administrativ se află Mănăstirea Prislop, autorizaţii pentru cazarea turiştilor în camerele libere din case.

    “Pensiunile din Ţara Haţegului nu mai fac faţă în ultima perioadă pentru numărul mare de pelerini. Mulţi credincioşi sunt nevoiţi să caute locuri de cazare la o distanţă de 50-100 de kilometri, la Deva, la Petroşani sau în staţiunea montană Straja, din Valea Jiului. În Ţara Haţegului sunt 55 de unităţi de cazare clasificate, din care 25 doar pe teritoriul administrativ al Primăriei Haţeg. Sunt câteva sute de locuri de cazare, care sunt prea puţine în condiţiile în care în minivacanţa de 1 Mai am înţeles că au fost aproape 100.000 de pelerini la Mănăstirea Prislop”, spune purtătorul de cuvânt al Primăriei Haţeg, Anca Hălmagi.

    Potrivit acesteia, în 2015, de când numărul de pelerini care ajung la sfârşit de săptămână la Mănăstirea Prislop s-a triplat, s-a observat şi o creştere a solicitărilor pentru construirea de unităţi de cazare.

    “În primele patru luni şi jumătate din acest an, Primăria Haţeg a emis patru autorizaţii pentru construirea de spaţii de cazare în locuinţe (camere de cazare în case ţărăneşti – n.r.) şi a emis cinci certificate de urbanism în vederea întocmirii de proiecte de construcţie de locuri de cazare. O creştere mare faţă de anul 2014, când s-a emis o singură autorizaţie pentru o pensiune şi două autorizaţii pentru spaţii de cazare în locuinţe”, adaugă Anca Hălmagi.

    În timp ce localnicii încearcă să investească în ridicarea de pensiuni pentru a oferi mai multe locuri de cazare pelerinilor, Consiliul Judeţean Hunedoara a lansat procedura de licitaţie pentru modernizarea drumului care duce la Mănăstirea Prislop.

    “În situaţia nou-creată de afluxul sutelor de mii de turişti, care vin anual în judeţul Hunedoara pentru a vizita Mănăstirea Prislop, modernizarea drumului de acces este o prioritate pentru Consiliul Judeţean. Pe de o parte, este vorba de cartea de vizită a Hunedoarei, pe de altă parte, sunt importante siguranţa şi confortul locuitorilor zonei”, afirmă vicepreşedintele CJ Hunedoara Dorin Gligor.

    Modernizarea drumului se va face pe un tronson în lungime de 12,17 kilometri, situat între localitatea Silvaşul de Jos şi Mănăstirea Prislop. Firmele interesate de această lucrare pot depune ofertele de licitaţie până în 2 iunie, o zi mai târziu fiind programată anunţarea câştigătorului. După termenul legal de depunere a contestaţiilor, autorităţile judeţene apreciază că lucrările vor putea începe în luna august a acestui an.

  • Business Magazin va lansa în curând noua ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top. Retrospectiva managerilor care au apărut deja

    Cea mai tânără femeie manager din boardul OMV Petrom

    După trei ani petrecuţi la sediul central al OMV la Viena, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a revenit în primăvară în România pentru a prelua o poziţie în prima linie de management a Petrom. Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a apărut în prima ediţie a Top 100 de tineri manageri în acelaşi an când Mariana Gheorghe prelua funcţia de CEO al OMV Petrom. Zece ani mai tărziu, Mariana Gheorghe şi Lăcrămioara Diaconu-Pinţea sunt singurele doamne şi singurele persoane de naţionalitate română din boardul companiei.

    În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea coordona în cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de fuziuni şi achiziţii. Structura companiei de la acel moment, în curs de trecere la standardele noii companii-mamă, presupunea însă ca departamentul condus de Diaconu-Pinţea să fie, practic, o punte de legătură între noua cultură şi noii colegi şi vechea structură a fostei companii de stat.

    În 2006, Lăcrămioara Dia­conu-Pinţea vorbea despre efer­vescenţa din departa­mentul pe care îl conducea şi despre pro­iecte de zeci de milioane de euro: „În plus faţă de corporate deve­lop­ment, care presupune proiecte de zeci de milioane precum achi­ziţia staţiilor OMV sau proiecte de investiţii în Kazahstan, în care suntem profund implicaţi, ne ocupăm de proiectele de investiţii, de activele non-core (vânzarea Carpatina, vânzarea platformelor marine), de tot ce înseamnă zona de investor relations şi de interfaţa cu investitorii, în special cu  fondurile de investiţii”.

    La zece ani distanţă de la interviul în care managerul povestea cum Petrom se integrează în stilul de business austriac, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea revine la Bucureşti pentru a intra în boardul OMV Petrom după trei ani petrecuţi la Viena. A doua româncă intrată în directoratul OMV Petrom SA a absolvit Finanţe în cadrul ASE Bucureşti în 1997 şi un program MBA la Wirtschafts­uni­ver­sität Wien (Universitatea de Economie din Viena) în 2009. A început să lucreze la scurt timp după terminarea facultăţii (în 1998) în cadrul Petrom, în cadrul departamentului de Strategie, Planificare şi Dezvoltare. Ulterior a deţinut diverse poziţii de management în cadrul companiei. În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea estima că va termina proiectele în care era angrenată abia în câţiva ani, iar viitorul, deşi neclar, părea corporatist: „Peste 3-4 ani abia dacă vom termina ce facem acum: integrare, evaluare şi vânzare a activelor etc. Apoi, grupul are posibilitatea de job rotation, aşa că mă aştept să plec din ţară şi să creez un nucleu pe baza căruia să construiesc mai mult în acelaşi domeniu“.

  • Antreprenorii români descoperă miza participării la târguri: „În businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu”

    “În 2013 au fost prezente 67 de firme româneşti la Anuga, iar pentru ediţia din acest an s-au înscris, până acum, 75. Probabil că vom ajunge la 80 de firme“, spune Roberta Straub, reprezentant în România şi Republica Moldova al Koelnmesse, unul dintre cele mai importante spaţii de târguri din întreaga lume. „Încet, dar sigur, ieşim din categoria B a ţărilor cu «apetit» în ce priveşte participarea la târguri şi intrăm în categoria A, din care fac parte Italia, Franţa, Olanda, Spania, Polonia“, spune Roberta Straub. Tot ea completează că, în măsura în care participările la expoziţii reprezintă oglinda exporturilor unei ţări, „vedem astfel că şi exporturile româneşti sunt tot mai importante şi în creştere“. Pentru ediţia din 2016 a târgului de mobilă de la Köln sunt contractaţi deja peste 1.000 mp din partea României, iar la târgul alimentar Anuga din acest an suprafaţa închiriată se apropie de 1.000 mp. Şi acestea sunt doar două dintre cele peste 40 de târguri din portofoliul Koelnmesse. Centrul expoziţional de la Köln este însă doar unul din polii către care se îndreaptă firmele româneşti.

    Şi asta pentru că „în businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu. În domeniul vinurilor, participarea la târguri internaţionale este una din puţinele ocazii în care avem acces direct la produse din toate zonele viticole“, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE. Ea enumeră în rândul beneficiilor concrete de pe urma participării la târguri şi forumuri internaţionale obţinerea de contacte comerciale sau dobândirea de informaţii despre pieţele de export şi despre gusturile consumatorilor. „Participarea la astfel de târguri reprezintă un efort financiar considerabil, iar bugetele variază foarte mult, între 3.000 de euro pentru un târg pe plan local şi până la 7.000 de euro pentru un târg în străinătate“, arată Mihaela Tyrel de Poix. De regulă, bugetul de participare la un târg este influenţat în primul rând de suprafaţa închiriată şi de costurile de transport.

    La Köln, pentru un stand de minimum 12 mp costurile ajung la aproximativ 4.000 de euro pentru chirie şi construcţia lui şi pot ajunge până la 30.000 de euro pentru o suprafaţă de aproximativ 100 mp, spune Roberta Straub. Cu cât standul este mai personalizat, cu atât cresc şi costurile. „O participare la târg se pregăteşte cu mult timp înainte, prin rezervarea spaţiului şi prin informarea clienţilor existenţi sau potenţiali.“ Bugetul participării poate fi păstrat la un nivel relativ scăzut dacă înscrierea se face din timp, organizatorii oferind de multe ori discounturi la chiria de stand în cazul înscrierilor timpu-rii. În plus, costurile cu transportul şi cazarea cresc extrem de mult dacă rezervările nu se fac cu cel puţin 6-8 luni înainte de începerea târgului. „Am întâlnit din păcate cazuri în care costurile de cazare le-au depăşit pe cele de închiriere şi con-strucţie a standului. O planificare proastă atrage cu sine costuri mari şi, de multe ori, neatingerea scopurilor participării. Putem spune acum că 80% din clienţii noştri din România se înscriu din timp şi îşi planifică manifestările cu un an îna-inte“, afirmă Roberta Straub.

    Participarea la astfel de manifestări este absolut necesară pentru companiile care pun accent pe activităţile de export, spun chiar reprezentanţii acestora. 40% din cifra de afaceri a SERVE se datorează exporturilor, iar antreprenoarea are ca ţintă să listeze vinurile în mai multe restaurante clasificate cu stele Michelin, cu precădere în Franţa; vinurile SERVE se află deja în oferta a două restaurante cu stele Michelin din Belgia. Cu toate acestea, din punctul de vedere al rentabilităţii, exporturile nu sunt în mod neapărat de preferat, dar Mihaela Tyrel de Poix consideră că vânzările pe piaţa locală şi externă se completează, în acelaşi mod în care vinurile unei companii trebuie să se regăsească deopotrivă în retail şi în horeca, chiar dacă fiecare canal are, adeseori, game dedicate.

    Şi în opinia Rucsandrei Hurezeanu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Ivatherm, participarea la târguri interna-ţionale este extrem utilă producătorilor români: le dă ocazia să întâlnească parteneri şi distribuitori din alte ţări, să compare produsele lor cu cele ale competitorilor, să afle care sunt tendinţele, inovaţiile în domeniul lor de activitate, să găsească furnizori sau distribuitori noi pentru produsele lor. „Expunerea produselor tale «faţă în faţă» cu ale celorlalţi este şi un exerciţiu de sinceritate, foarte necesar“, spune antreprenoarea.

    Ea spune că a participat în ultimul an la târguri internaţionale de cosmetice în zonele de interes pentru Ivatherm, adică îndeosebi Asia şi Orientul Mijlociu, pieţe emergente cu potenţial de creştere şi cu mai puţine bariere la intrare. „Am găsit de fiecare dată mulţi parteneri de discuţie. Sigur, nu toate discuţiile se concretizează în contracte. Nu vrem să vindem cu orice preţ, pe orice piaţă, în orice tip de magazin. Astfel, internaţionaliza-rea înseamnă timp şi resurse“, arată fondatoarea Ivatherm. De la finalul anului trecut, Rucsandra Hurezeanu se preocupă de participarea companiilor de cosmetice româneşti la târguri internaţionale cu sprijinul Ministerului Economiei, în calitate de preşedinte al Patronatului Industriei Cosmetice din România. Prima participare a asociaţiei va fi în luna mai la DubaiBeauty-World, cu opt companii româneşti care vor expune în pavilionul românesc.

  • Unul dintre cele mai mari evenimente de ecommerce se organizează în luna mai la Bucureşti

    Participantii vor avea sansa sa afle tendintele 2015 in ecommerce, modele de business, modalitati de finantare, optimizare si eficientizare a costurilor, workshopuri tehnice din comertul online de la specialisti internationali in vanzari online din Marea Britanie, Germania, Polonia, Rusia, Cehia şi Olanda, notează un comunicat de presă.

    Prin prima editie din Bucuresti, TeCOMM ajunge acum in patru orase importante din tara: Bucuresti, Cluj-Napoca (29-30 octombrie 2015, editia a 5-a), Timisoara (editia 1) si Iasi (6 noiembrie 2015, editia a 2-a).

    Printre speakerii de la această editie se numără Martin Newman (CEO, Practicology), Ralf  Haberich (CCO, Webtrekk) şi Florian Jansen (Managing Director & Co-founder, LaModa).

  • De la rezerva de sirop la cea de locomotive: cele mai ciudate patru rezerve de stat ale lumii şi istoria acestora

    Dar în lume există şi rezerve strategice ceva mai ciudate. Prima ar fi rezerva strategică de carne de porc din China. Rezerva a fost constituită în urma apariţiei unui mare număr de consumatori, chinezi care au devenit mai puţin săraci şi şi-au diversificat meniul. Drept urmare, China consumă acum mai mult de jumătate din producţia de carne de porc a lumii. Guvernul chinez a constituit rezerva în 2007, pentru a stabiliza preţurile şi a reduce volatilitatea pieţei. Când preţurile urcă, rezerva vinde carne pe piaţă şi o stabilizează. La scăderea preţurilor, rezerva cumpără şi menţine profitabilitatea fermierilor.

    Rezerva de sirop de arţar din Canada este iniţiativa Federaţiei producătorilordin Quebec, care produce 70% din producţia mondială. Rezerva are o capacitate de 10 milioane de kilograme de sirop, este adăpostită în depozitele aflate în trei sate din apropierea oraşului Quebec şi este menită a prelua eventualele scăderi ale producţiei.

    Constituirea rezervei americane de heliu nu a fost umplerea baloanelor, ci întrebuinţările din zona comercială – heliul este folosit pentru răcirea ssuperconductorilor folosiţi la fabricarea dispozitivelor medicale cu rezonanţă magnetică, a telescoapelor astronomice sau a hard-diskurilor de mare capacitate. Heliul este destul de rar pe Pământ, deşi reprezintă 24% din masa universului, aşa că The National Helium Reserve din Amarillo, Texas, asigură 42% din consumul Statelor Unite şi 35% din consumul mondial. A fost înfiinţată în 1925 şi are o capacitate de un miliard de metri cubi. Heliul aflat pe Terra ar urma să se epuizeze în următorii 20, cel mult 30 de ani.

    Rezerva de locomotive cu abur a Rusiei este o rămăşiţă a Războiului Rece. Scenariul,în cazul unui conflict nuclear, este distrugerea reţelelor de electricitate, fie din cauza pulsurilor electromagnetice, fie din cauza exploziilor, aşa că strategii ruşi au decis să constituie o rezervă de locomotive cu abur care să poată fi folosite în astfel de situaţii. După 1991 rezerva a scăzut (la fel şi în România) aşa că în prezent doar 12 locomotive se mai află undeva în regiunea Smolensk.
     

  • Britanicii de la ATPI, lideri mondial în travel management, intră pe piaţa locală printr-un parteneriat cu firma Paulei Dobrescu

    “Sunt ţări în care ATPI are birouri proprii şi ţări în care fac contracte de reprezentare cu un jucător local. După semnarea parteneriatului, Business Travel Turism a devenit reprezentantul lor exclusiv pe piaţa românească. În urma acestui parteneriat, mă aştept să avem acces la piaţa internaţională de travel management. În acest moment, pe piaţa românească nu mai este foarte mult loc de creştere”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Paula Dobrescu, proprietar şi director general al Business Travel Turism.

    După parteneriatul cu Business Travel Turism, grupul ATPI are o reţea de birouri (deţinute integral şi parteneri) în 42 de ţări din întreaga lume, în cele mai diverse locuri, precum Taiwan, Vietnam, Japonia, Brazilia şi Finlanda.

    “Vrem de la partenerii noştri experienţă şi excelenţă regională şi suntem foarte încântaţi să adăugăm Business Travel Turism reţelei noastre aflate în continuă creştere. Extinderea activităţii grupului nostru prin achiziţii şi prin noi parteneri reprezintă un aspect esenţial al planurilor noastre de dezvoltare. Aşteptăm cu nerăbdare oportunităţile pe care acest nou parteneriat le poate aduce ambelor organizaţii”, a declarat într-un comunicat Graham Ramsey, directorul general executiv al Grupului ATPI.

    Ca parte din reţeaua de companii partenere ale ATPI, Business Travel Turism va beneficia de tehnologia grupului, de palmaresul acestuia la nivel mondial şi de servicii extinse de asistenţă.

    “Regiunea Europei Centrale beneficiază de un ritm rapid de dezvoltare, iar economia noastră depăşeşte multe state din nordul şi vestul Europei. Organizaţia noastră a crescut semnificativ în România datorită unei pieţe locale în curs de dezvoltare şi suntem încântaţi de potenţialul pe care îl aduce parteneriatul nostru la nivel global cu Grupul ATPI, deoarece ne va permite să ne consolidăm poziţia de companie de top în Europa Centrală în managementul serviciilor de turism”, a mai spus Paula Dobrescu.

    Grupul ATPI are peste 100 de sedii la nivel mondial şi desfăşoară activităţi în sectorul de turism corporativ, management de evenimente corporative, tehnologie de turism online şi management de specialitate în turism, pentru o serie de industrii-cheie, inclusiv sectorul energetic şi de transport. Veniturile anuale din vânzări ale ATPI depăşesc 1,4 miliarde de dolari. ATPI se află între primele 50 de companii cu capital privat din Marea Britanie, conform Sunday Times Deloitte Buyout Track.