BusinessMagazin

Tag: energie

  • Lecţia Greciei pentru România: Grecia este o ţară lipsită de resurse, dar avem soare şi vânt, iar acestea vor fi coloana vertebrală a unui nou sistem energetic. Devenim exportatori. Tinerii se întorc în ţară iar unul dintre motive este energia

    Grecia a devenit a patra ţară la nivel global în ceea ce priveşte ponderea energiei solare şi eoliene în producţia de energie, iar până în 2028 va închide toate centralele de producţie de energie pe lignit pe măsură ce a accelerat investiţiile în regenerabile şi reţele, a spus Kyriakos Mitsotakis, primul ministru grec, într-o engleză impecabilă, în cadrul evenimentului Eurelectric, unul dintre cele mai puternice la nivel european, ţinut anul acesta la Atena.

    “În 2015, credeam în fantezii populiste, eram pe marginea zonei Euro, aveam cea mai mică creştere economică, tinerii greci îşi căutau viitorul în alte părţi. Azi, rata de creştere de este dublă faţă de media UE, ne-am redus datoria publică mai mult decât orice altă ţară, ceea ce arată dedicarea faţă de disciplina financiară a Greciei. Grecii care au plecat din ţară încep să se întoarcă, iar energia este unul dintre sectoarele unde progresele noastre sunt vizibile”, a spus premierul elen.

    Anul trecut, grupul elen PPC a cumpărat toate operaţiunile Enel din România, într-o tranzacţie de 1,2 miliarde de euro, devenind unul dintre cei mai puternici jucători din energia locală. Nicio companie românească din energie nu a avut o astfel de mişcare în regiune. Pentru următorii 3 ani, grecii au anunţat pentru România un plan de investiţii de 2,5 mld. euro în reţele şi 1,5 GW noi de capacitate.

    “În 2019, ne-am luat angajamentul că Grecia îşi va închide centralele pe lignit până 2028, dar deja suntem înaintea acestui plan. Pe măsură ce am scos lignitul, am pus regenerabile. Grecia este a patra ţară la nivel global în ceea ce priveşte penetrarea producţiei de energie de vânt şi solar în total. Această creştere în regenerabile este parte a unui sistem mai amplu de transformare. În 2023 ne-am dublat investiţiile în reţele. Investim în staţii de pompare, în unităţi de stocare de mare capacitate. Managementul prudent al apei ne permite să echilibrăm reţeaua, dar şi să ne dezvoltăm. Grecia a fost o ţără lipsită de resurse, dar avem soare bun şi vânt puternic şi aceste resurse vor fi coloana vertebrală a unui sistem energetic diferit.”

    Mai departe, premierul elen a mai precizat că zona de eolian offshore este strategică pentru viitorul energetic al Greciei. “Grecia va deveni exportator de energie. Grecia nu mai este copilul problem`, ci un contributor de politic` la nivel european. Singura grij` este s` nu devenim victimele propriului succes.”

  • Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: Tranziţia nu se va produce peste noapte, aşa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiţionali

    OMV Petrom intră în cea mai intensă fază de investiţii din istoria sa, cu un buget estimat pentru următorii trei ani la circa 8 miliarde de lei, o dublare faţă de fondurile alocate anual în perioada 2017-2021.

    De la gazul din Marea Neagră, proiecte de energie verde, mobilitate electrică până la hidrogen, totate sunt pe radarul OMV Petrom în contextul în care tranziţia energetică nu mai este o temă de dezbatere, ci o certitudine.

    Singurul lucru care poate varia este ritmul acestei schimbări, dar ca potenţial, în acest nou context, România pare a avea toate cărţile în mână. Cum le va juca? Aceasta poate fi singura necunoscută şi provocare. Într-un interviu realizat special pentru noua ediţie a anuarului ZF Energie, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, vorbeşte despre strategia de dezvoltare a companiei în perioada în care investiţiile grupului ajung la un nivel istoric odată cu lansarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, dar şi despre provocările din piaţa energiei.

    OMV Petrom a anunţat recent un profit net de 1,4 mld. lei pentru T1/2024, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi afaceri de 8,5 mld. lei, mai mici cu 10%.

  • Citatul săptămânii. Margaret Franklin, CFA Institute: Cred că ultimii 20 de ani au fost remarcabili pentru România. România are pământ, are energie, are angajaţi calificaţi şi are capacitate de dezvoltare în toate acele domenii

    „Cred că ultimii 20 de ani au fost remarcabili pentru România. România are pământ, are energie, are angajaţi calificaţi şi are capacitate de dezvoltare în toate acele domenii. Cred că centrele de date, oamenii calificaţi în administrarea de date, precum şi programatorii, tehnologia joacă un rol mult mai important în industria de management al investiţiilor. Acest lucru este valabil şi aici, în România. Ştim că autorităţile de reglementare de aici sunt foarte dornice de tipurile de informaţii politice pe care le putem furniza. Acum aveţi nevoie de abilităţi în ESG, de abilităţi în gestionarea datelor şi inteligenţă artificială, aveţi nevoie de abilităţi pe pieţele private şi din ce în ce mai mult în managementul averii.“

    Margaret Franklin, preşedinte şi CEO al CFA Institute

  • Dana Dărăban, ACUE: Acest an este critic pentru sectorul de distribuţie a energiei. La cât de mare este nevoia de investiţii, nu ai cum să nu te gândeşti la creşteri de tarife

    La nivelul întregii reţele de dis­tribuţie a energiei, necesarul de in­vestiţii în acest moment este de peste 15 miliarde de euro, în contextul în care 80% din reţele au o vechime mai mare de 20 de ani. La acest nivel de investiţii estimat, creşterea tari­fe­lor este aproape o certitudine, în ca­zul în care România îşi doreşte im­plementarea tuturor proiectelor legate de tranziţia energetică sau conectarea la reţele a miilor de pro­sumatori, a fost unul dintre mesajele transmise de Dana Dărăban, director executiv la ACUE (Federaţia Aso­cia­ţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie), în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit 2024. Un alt mesaj a fost cel al nevoii de stabilitate la nivelul reglementărilor în contex­tul în care orice modificare se descarcă în structura finanţărilor investiţiilor în reţele, investiţii gândite pe termen lung.

    „Este nevoie de investiţii, istoric de crescute în distribuţie. Pe cadrul de reglementare în schimb, atunci când distribuitorul depune un plan de investiţii, ANRE, în scenariul cel mai fericit, în mijlocul implementării se trezeşte cu o reglementare, iar tot impactul investiţiei este dat peste cap în acel an. O mare parte din sumă se duce către implementarea acelor excepţii, care vin cu obligaţii, cu amenzi din cifra de afaceri, etc.“, a explicat Dana Dărăban în intervenţia sa de la ediţia de anul acesta a ZF Power Summit. Anul acesta, ar fi trebuit să intre în vigoare un nou cadru de reglementare, dar din cauza şocurilor la care a fost supusă piaţa energiei în ultimii ani, acesta va intra în vigoare de anul viitor şi va determina practic investiţiile în reţele pentru următorii cinci ani de zile. Perioada este decisivă pentru procesul de tranziţie energetică a României, iar reţelele de distribuţie sunt esenţiale pentru implementarea proiectelor de energie verde, creşterea numărului de prosumatori sau dezvoltarea mobilităţii electrice. Potrivit jucătorilor din piaţă, necesarul de investiţii în reţele la acest moment este estimat la circa 15 miliarde de euro.

    „De aici se impune necesitatea ca acest cadru de reglementare să evite astfel de decizii nepotrivite. Dacă vrem să susţinem o industrie, trebuie să aplicăm instrumentele corecte – ajutoare de stat, scheme de sprijin pentru industria respectivă, nu să intrăm în activitatea altei afaceri cum este sectorul de distribuţie.“

    Ţinând cont de valoarea investiţiilor, fondurile europene sunt extrem de importante şi există un dialog la Ministerul Energiei pentru suplimentarea acestor fonduri.

    „Aceste investiţii vor ţine de cum arată cadrul de reglementare pentru următoarea perioadă. Oricât ne-am dori, nu ai cum la nevoia de investiţii să nu te gândeşti la o creştere de tarife. Toţi distribuitorii aplică pentru fonduri europene. Sunt deja supralicitate. Deja am început un dialog cu Ministerul Energiei pentru suplimentarea fondurilor. Acest an este, pentru sectorul de distribuţie, critic. Trebuie să avem o strategie sau măcar o modelare prin care să înţelegem care sunt costurile pe care tot sectorul de distribuţie trebuie să le aibă în vedere pentru atingerea obiectivelor din PNIESC, după care ar trebui să vedem cum putem să încurajăm investiţiile prin cele mai eficiente instrumente. În acest moment nu avem o estimare de acest gen“, a atras atenţia Dana Dărăban.

  • Consumul de energie în România în T1/2024: resursele de energie primară au scăzut cu 2,4%, iar cele de energie electrică au crescut cu 1,3%

    Resursele de energie primară au scăzut uşor în primele trei luni ale anului 2024, în timp ce producţia de energie electrică a cunoscut o creştere modestă, arată datele publicate miercuri de INS.

    În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, resursele de energie primară au scăzut cu 2,4%, iar cele de energie electrică au crescut cu 1,3%, faţă de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023.

    Principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, au totalizat 7715,0 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 189,6 mii tep faţă de perioada 1.I-31.III.2023.
    Producţia internă a însumat 4477,5 mii tep, în scădere cu 109,2 mii tep (-2,4%) faţă de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023, iar importul a fost de 3237,5 mii tep, în scădere cu 80,4 mii tep (-2,4%).

    În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 17651,4 milioane kWh, în creştere cu 226,3 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023.

    Producţia din termocentrale a fost de 5328,9 milioane kWh, în creştere cu 105,0 milioane kWh (+2,0%).

    Producţia din hidrocentrale a fost de 4423,4 milioane kWh, în scădere cu 305,3 milioane kWh (-6,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3000,3 milioane kWh, în creştere cu 1,5 milioane kWh (+0,1%).

    Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, a fost de 2140,4 milioane kWh, în scădere cu 300,4 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 475,6 milioane kWh, în creştere cu 129,2 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023.

    Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 12897,1 milioane kWh, cu 1,1% mai mare faţă de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 1,4%; iluminatul public a înregistrat o creştere cu 10,5%, iar consumul populaţiei a crescut cu 0,1%.

    Exportul de energie electrică a fost de 3240,3 milioane kWh, în creştere cu 125,5 milioane kWh.

    Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1514,0 milioane kWh, în scădere cu 44,0 milioane kWh.
     

  • Adrian Sârbu: Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei

    “N-o să ne putem confrunta nici militar, nici economic şi nici tehnologic cu o Americă. Care America, ce interes are? Are interesul de a-şi asocia Europa ca piaţă şi principala evoluţie economică a Europei e că, din punct de vedere energetic, a ieşit de sub controlul Rusiei, ceea ce e foarte bine. (…) America ce are? Un congres, un parlament clar ales (…)”

    “Prin ce vot? Fiecare cu fiecare. Individual, fiecare congresmen e ales individual. După aia ce ai? Un executiv foarte clar, cu atribuţiile lui, nu o bucată de preşedinte cu o bucată de Consiliul Uniunii Europene, o

    bucată de Consiliul European, la noi o bucată de preşedinte care nu ştii ce face (…) Europa asta trebuie să arate ca Statele Unite (…) Deci, ajungem inevitabil la un lider al Europei, asta e părerea mea.”

    “E bine să unim Europa, să avem lideri şi clar şi structură, ca America. (…) Şi eu susţin tare şi o să spun de ce. Dar ţi-am dat exemple, de ce vorbeşte Macron, domnule, e fragilă Europa? Nu mai e fragilă, că e

    America, atenţie că-ţi transferă răspunderea acuma, în iulie. Nemo, nu e nevoie să mai fie second Europa. Europa să nu mai fie UE, zona euro. Nu, să fie Europa (…)”

    “Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei. Şi ţi-am propus aici, şi tu ai fost de acord. Până şi voi aţi fost de acord. Domnule, în primul rând, ne uităm la viitor, viitorul Europei e al oraşelor. De ce? Europa este continentul cu cele mai multe oraşe, cele mai dezvoltate, cu cea mai mare moştenire, dar cu patrimoniul cel mai mare, că de-aia a fost

    transformată Europa într-un muzeu acuma şi într-un Versailles nesfârşit şi într-o Italie nesfârşită, ş.a.m.d. Foarte bine, că face bani. Deci Europa trebuie să se bazeze pe oraşe. Care oraşe, pentru că tot Europa era originea knowledge-ului american şi european, să fie centre de knowledge. Deci Europa să se întoarcă şi să investească în knowledge. (…)

    “După care… sunt un teritoriu micuţ. Ce-mi trebuie mie Orbani, Iohannişi şi alţi Nehammeri. Nu, domnule, ţările europene să fie statele americane. Guvernator ales, parlament ales, toată lumea aleasă, toate funcţiile alese. Şi ce avem? Avem un preşedinte al Europei, care este executivul. Deci nu mai am un Michel, o Ursulă, noi nu mai ştiu care rotative. Am un parlament cu o cameră sau două, aleşi unu câte unu. Mă, dar americanii de ce pot să aleagă 400 de oameni, unu câte unu?

    Am un guvern cu principalele funcţii, adică preşedintele care e executiv ales direct şi am o Europă, care e clară, ca structură, ca funcţiuni, curăţată de această muşiţă a bugetarilor (…) care să muncească, să producă, inclusiv să plătească taxe, nu să fie plătiţi din taxe şi să generăm mai mult decât putem. Pentru că mai avem o situaţie. În ultimii 20 de ani Europa a crescut 3%. America a crescut vreo 40%.”

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

    DA- 52%

    NU- 48%

  • Adrian Sârbu: Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei

    “N-o să ne putem confrunta nici militar, nici economic şi nici tehnologic cu o Americă. Care America, ce interes are? Are interesul de a-şi asocia Europa ca piaţă şi principala evoluţie economică a Europei e că, din punct de vedere energetic, a ieşit de sub controlul Rusiei, ceea ce e foarte bine. (…) America ce are? Un congres, un parlament clar ales (…)”

    “Prin ce vot? Fiecare cu fiecare. Individual, fiecare congresmen e ales individual. După aia ce ai? Un executiv foarte clar, cu atribuţiile lui, nu o bucată de preşedinte cu o bucată de Consiliul Uniunii Europene, o

    bucată de Consiliul European, la noi o bucată de preşedinte care nu ştii ce face (…) Europa asta trebuie să arate ca Statele Unite (…) Deci, ajungem inevitabil la un lider al Europei, asta e părerea mea.”

    “E bine să unim Europa, să avem lideri şi clar şi structură, ca America. (…) Şi eu susţin tare şi o să spun de ce. Dar ţi-am dat exemple, de ce vorbeşte Macron, domnule, e fragilă Europa? Nu mai e fragilă, că e

    America, atenţie că-ţi transferă răspunderea acuma, în iulie. Nemo, nu e nevoie să mai fie second Europa. Europa să nu mai fie UE, zona euro. Nu, să fie Europa (…)”

    “Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei. Şi ţi-am propus aici, şi tu ai fost de acord. Până şi voi aţi fost de acord. Domnule, în primul rând, ne uităm la viitor, viitorul Europei e al oraşelor. De ce? Europa este continentul cu cele mai multe oraşe, cele mai dezvoltate, cu cea mai mare moştenire, dar cu patrimoniul cel mai mare, că de-aia a fost

    transformată Europa într-un muzeu acuma şi într-un Versailles nesfârşit şi într-o Italie nesfârşită, ş.a.m.d. Foarte bine, că face bani. Deci Europa trebuie să se bazeze pe oraşe. Care oraşe, pentru că tot Europa era originea knowledge-ului american şi european, să fie centre de knowledge. Deci Europa să se întoarcă şi să investească în knowledge. (…)

    “După care… sunt un teritoriu micuţ. Ce-mi trebuie mie Orbani, Iohannişi şi alţi Nehammeri. Nu, domnule, ţările europene să fie statele americane. Guvernator ales, parlament ales, toată lumea aleasă, toate funcţiile alese. Şi ce avem? Avem un preşedinte al Europei, care este executivul. Deci nu mai am un Michel, o Ursulă, noi nu mai ştiu care rotative. Am un parlament cu o cameră sau două, aleşi unu câte unu. Mă, dar americanii de ce pot să aleagă 400 de oameni, unu câte unu?

    Am un guvern cu principalele funcţii, adică preşedintele care e executiv ales direct şi am o Europă, care e clară, ca structură, ca funcţiuni, curăţată de această muşiţă a bugetarilor (…) care să muncească, să producă, inclusiv să plătească taxe, nu să fie plătiţi din taxe şi să generăm mai mult decât putem. Pentru că mai avem o situaţie. În ultimii 20 de ani Europa a crescut 3%. America a crescut vreo 40%.”

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

    DA- 52%

    NU- 48%

  • Aleksei Sobolev, ministru-adjunct al Economiei din Ucraina: Putem lucra împreună prin investiţii în industria de apărare, capacităţile de producţie şi energie, cât şi printr-o infrastructură ce ar conecta Ucraina de UE

    În Ucraina, unde războiul început în februarie 2022 nu pare să ofere semne că s-ar încheia prea curând, reconstrucţia sectorului energetic reprezintă una dintre priorităţi, spune Aleksei Sobolev, ministru-adjunct, Ministerul Economiei din Ucraina, prezent la evenimentul CFA Central And Eastern Europe Investment Conference – Transmisiune ZF Partners Events, într-un panel în care au mai fost invitaţi reprezentanţi ai gigantului bancar JPMorgan (simbol bursier JPM) şi agenţiei de rating Fitch.

    „Reconstrucţia din sectorul energetic este una dintre priorităţile noastre; din nefericire, nu ne putem mişca rapid. Vrem să diversificăm sursele regenerabile de energie, care ar fi mai greu de lovit de către Rusia. Investiţiile în industria de apărare, capacităţile de producţie şi energie, inclusiv în proiecte regenerabile, ar fi unul dintre modurile în care putem lucra împreună”, afirmă Aleksei Sobolev.

    Un alt mod ar consta într-o infrastructură care ar conecta Ucraina şi Uniunea Europeană, continuă Aleksei Sobolev, adăugând că Ucraina dispune de suficiente lanţuri energetice, iar ţara poate extinde această capacitate şi afara graniţelor.

    „Deci investiţiile realizate de ţările vecine în proiecte de interconexiune ar fi cruciale în iniţiativele noastre comune. Ministrul economiei, Iulia Sviridenko, spune că războiul nu reprezintă un embargo pentru investiţii.”

     

  • Ministerul Energiei: Preţurile facturilor la gaze şi electricitate, mai mici faţă de preţurile plafonate

    Preţurile facturilor la gaze naturale au scăzut în luna aprilie cu 25%, iar cele la electricitate cu 15% faţă de preţurile maximale plafonate, potrivit Ministerului Energiei.

    „Au fost emise primele facturi pe luna aprilie la gaze şi energie electrică. Faţă de preţul maxim prevăzut de plafon, preţurile facturate la gaze naturale sunt cu până la 25% mai mici. De exemplu, preţul practicat de principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici este 0,23381 lei/ kWh (preţul maxim plafonat fiind de 0,310 lei/kWh)”, potrivit unui comunicat de presă.

    Conform sursei citate, la energie electrică, pentru clienţii casnici cu un consum mai mare de 300 kWh/lună, scăderile aplicate de principalii furnizori ajung până la 15% faţă de preţul maximal de 1,3 lei/kWh.

    „Am promis facturi mai mici la electricitate şi gaze naturale. Vă reamintesc că pe 28 martie am declarat public, după şedinţa de Guvern, că românii vor primi facturi mai mici la energie. Am susţinut ferm şi bine fundamentat pe baza analizelor pe care le-am făcut şi pe care le-am promovat prin actualizarea mecanismului de compensare-plafonare (OUG 27/2022). Ceea ce pentru mine a fost certitudine încă de la momentul promovării în Guvern a noului mecanism, se confirmă astăzi prin facturi. Am susţinut întotdeauna: statul trebuie să intervină acolo unde este necesar, când este necesar şi cum este necesar. Nu este nevoie să dăm peste cap un întreg sistem, ci să calculăm, să analizăm şi să aplicăm cu cap. Protejăm facturile românilor în continuare”, afirmă Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

  • Oraşul din România care tratează, prin dezintegrare moleculară, deşeurile şi astfel transformă gunoiul în energie curată

    A fost semnat miercuri contractul de achiziţie a primei instalaţii de tratare, prin dezintegrare moleculară, a deşeurilor municipale de pe teritoriul judeţului Cluj.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe, a semnat miercuri, în prezenţa câştigătorului licitaţiei, contractul privind proiectarea şi execuţia instalaţiei de tratare prin dezintegrare moleculară pentru valorificarea energetică a deşeurilor municipale din judeţul Cluj.

    Valoarea adjudecată a contractului este de 60.794.052 lei, fără TVA, finanţarea fiind asigurată din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Cluj.

    Câştigătorul licitaţiei este societatea Waste Powertech SRL.

    „Suntem la finalul unui drum sinuos şi începutul unei noi etape în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor din judeţul nostru. Este vorba despre o instalaţie ultra-modernă care are rolul de a reduce semnificativ cantităţile de deşeuri municipale rezultate din sortarea reciclabilului şi tratarea mecano-biologică, astfel încât să ne putem încadra în ţinta stabilită prin Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor: valorificarea energetică a minim 15% din deşeurile municipale până în 2025. Este un obiectiv îndrăzneţ pe care îl putem bifa acum mult mai uşor, cu atât mai mult cu cât soluţia tehnică propusă este una ecologică, ce va genera energie verde, valorificabilă economic. De altfel, din estimările noastre, energia produsă într-un an acoperă consumul Consiliului Judeţean, al stadionului Cluj Arena şi al celorlalte instituţii subordonate”, spune Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

    Staţia de dezintegrare moleculară va fi finalizată în prima parte a anului viitor şi va putea fi upgradată cu noi module, în funcţie de nevoile identificate.

    Prima etapă este dedicată proiectării. Conform contractului, antreprenorul lucrărilor va trebui să realizeze inclusiv operarea şi mentenanţa instalaţiei pe perioada de garanţie de 3 ani, timp în care Consiliul Judeţean nu va avea niciun cost suplimentar.

    Instalaţia, integral automatizată, va fi amplasată în cadrul Zonei tehnice a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor Cluj, pe o suprafaţă de circa 1000 mp, în imediata apropiere a Staţiei de sortare şi a Staţiei TMB.

    Conform datelor tehnice din caietul de sarcini, staţia de dezintegrare moleculară va putea valorifica energetic o cantitate de circa 25.000 tone deşeuri reziduale/an. Procesul tehnologic specific unei astfel de instalaţii presupune parcurgerea, în prealabil, a etapei de mărunţire la o granulaţie de sub 25 mm şi de uscare până la o umiditate de sub 20%. Ulterior, deşeurile sunt introduse în reactorul staţiei pentru parcurgerea etapei de descompunere chimică (dezintegrare moleculară). Gazele astfel rezultate sunt trecute printr-un sistem complex de curăţare, răcire, filtrare şi stocare în rezervor sub presiune. Din acest rezervor, gazele se introduc în motorul generatorului de curent, energie care se va livra în sistemul energetic naţional.

    Concret, dintr-o cantitate de 1 tonă de deşeuri mărunţite şi uscate se pot obţine circa 400 m³ gaze, cantitatea exactă depinzând de capacitatea calorică a deşeurilor. Din gazele astfel obţinute, şi care au o capacitate calorică similară cu cea din gazul metan, se pot genera cca. 1,1-1,15 MW/h curent electric, din care până în 10% se va folosi pentru funcţionarea instalaţiei. Astfel, prin generarea gazului rezultat pe parcursul unui an, Consiliul Judeţean îşi propune să producă aproximativ 18.240,00 MWh.