BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Un nou accelerator pentru start-up-uri: Commons Accel lansează în parteneriat ADRVEST un program pentru proiectele aflate la început de dum în regiunea de vest

    Institutul de Excelenţă în Antreprenoriat, care a dezvoltat în ultimii ani diverse proiecte de educaţie antreprenorială, evenimente, hackathoane si acceleratoare, printre care cel mai cunoscut fiind Commons Accel, a demarează un nou proiect antreprenorial în parteneriat cu Agenţia de dezvoltare regională Vest, numit  ”ADRVEST Accel by IdEA”.

    Acest proiect, creat pentru Agenţia de dezvoltare regională Vest, îşi propune să contribuie la dezvoltarea regiunii prin pregătirea antreprenorilor în cadrul unui program de accelerare modern şi dinamic cu un design de învăţare personalizat alături de mentorii, experţii, investitorii şi echipa IdEA susţinuţi şi de resurse şi experţi locali.

    ”Am pornit de la nevoia investitorilor de a găsi start-up-uri în care să poată investi cu succes precum şi de la problema lipsei finanţării pentru start-up-uri. Trebuia ca cineva să construiască o punte între aceste două lumi care nu pot funcţiona separat. Asta înseamnă un accelerator: să pregăteşti start-up-urile astfel încât să ştie să execute un business şi să gestioneze eficient banii investitorilor. Este piesa de legătură dintre oameni şi capital fără de care rata de succes oricum mică a unui start-up se duce spre zero. Este adevărat că în ultimii 10 ani am pregătit mii de antreprenori, însă potenţialul României este să producă zeci de mii de antreprenori, pe an! Misiunea pe care ne-am propus-o, să oferim educaţie antreprenorială tuturor tinerilor din România, nu poate reuşi fără un program scalabil şi replicabil, iar un parteneriat cum ar fi cel cu ADRVEST nu poate decât să ne ajute să replicăm impactul pe care îl avem în ecosistem şi în zona de vest”, a declarat Matei Dumitrescu, fondatorul Commons Accel si IdEA.

    Deschiderea programului va avea loc în septembrie 2022 cu un minim de 20 de participanţi din judeţele Timişoara, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, care vor fi pregătiţi pe parcursul a trei luni în cadrul a câte trei module încărcate cu activităţi, worshopuri, prezentări şi sesiuni de lucru pe temele esenţiale ale antreprenoriatului.

    ”Am aflat de Commons Accel încă de anul trecut şi i-am urmărit şi apreciat în mod deosebit activitatea şi realizările. Apreciem şi deschiderea cu care fondatorul acestui program a răspuns invitaţiei noastre şi a venit luna trecută în Timişoara unde am început discuţiile referitoare la viitoarea noastră colaborare. Dorim să replicăm experienţa acestui program şi să ajutăm antreprenorii din regiunea de dezvoltare Vest să îşi construiască afacerile pe baze solide şi să înveţe cum să opereze un business modern şi eficient, precum şi cum să aibă acces la finanţare”, a spus Sorin Maxim, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest Timişoara.

     

     

  • Cîmpeanu: Toate salariile angajaţilor din educaţie au fost plătite

    Sorin Cîmpeanu a spus că în urma consultării tuturor inspectoratelor şcolare judeţene, toate salariile au fost plătite.

    „Suntem în măsură să vă informăm că la această oră au fost plătite toate drepturile salariale angajaţilor din sistemul de educaţie. Ministerul Educaţiei regretă întârzierile înregistrate din cauza unor erori informatice la nivelul unei instituţii care se află în structura altui minister şi reiterează susţinerea pentru o salarizare motivantă şi, evident, pentru plata la timp a tuturor angajaţilor din învăţământ. Fără resurse financiare nu se poate imagina o educaţie în spiritul calităţii şi echităţii”, a spus Sorin Cîmpeanu.

    Ministerul Finanţelor a anunţat că din cauza unor disfuncţionalităţi s-au înregistrat vineri întârzieri parţiale la plată. Ministerul Finanţelor a anunţat sâmbătă că dispune de fondurile bugetare necesare pentru plata tuturor drepturilor salariale din sistemul bugetar.

     

  • Portretul cursantului de MBA

    Managerul care studiază pentru o diplomă de MBA sau EMBA are între 35 şi 38 de ani, o experienţă de peste 10-12 ani pe poziţii de decizie şi vine predominant din domenii de activitate precum IT-ul, sectorul bancar şi farma. Ce îl aduce din nou pe „băncile şcolii”?

     

    Profilul unui student la programul de EMBA a fost relativ constant pe parcursul anilor. Astfel, portretul clasic al unui aplicant la Tiffin EMBA era reprezentat de o persoană cu vârsta medie de 38 ani, cu o experienţă profesională de aproximativ 15 ani, dintre care 10 ani în poziţie de management”, a spus pentru Business Magazin Roxana Farrugia, director, Tiffin BBA & Executive MBA programs în cadrul Tiffin University. Reprezentanta Tiffin spune că în ultimul an a remarcat o nouă tendinţă în ceea ce priveşte motivaţia aplicanţilor la programul de EMBA.

    Dacă înainte cei mai mulţi dintre ei erau motivaţi de perspectiva unor poziţii mai bune şi, implicit, a unor venituri mai mari în urma absolvirii programului, în ultima perioadă există o dorinţă pregnantă de a-şi dezvolta cunoştinţele manageriale şi de adaptabilitate în tot felul de situaţii reale, printre care şi cele de criză pe care le-am trăit în ultima vreme, accentuate acum de un război la graniţă. De asemenea, spune ea, o altă tendinţă evidentă este creşterea numărului femeilor care aplică la programele de MBA/EMBA.

    „Dacă la Tiffin University, acum 5-10 ani ponderea femeilor în cohortele de Executive MBA era de maximum 20%, în ultimii ani numărul lor a crescut exponenţial. Mai exact, în cohorta 18, care a absolvit anul trecut, procentul femeilor a ajuns la 57%, în timp ce în cohorta care termină anul acesta femeile reprezintă 42% dintre cursanţi”, explică Roxana Farrugia. Conform statisticilor Tiffin, domeniile predominante din care provin studenţii programelor lor sunt: business services – 18%, IT – 16%, pharma – 15%, FMCG şi retail – 14%, maşini şi echipamente – 4% şi educaţie – 3%. Un program şi o diplomă de Executive MBA reprezintă un câştig atât pentru deţinătorul ei, cât şi pentru compania pentru care el sau ea lucrează, spune Roxana Farrugia. După parcurgerea unui astfel de program, absolventul poate pivota mai uşor între diferite direcţii, în funcţie de aspiraţiile profesionale şi abilităţile dezvoltate în timpul cursurilor şi anterior în viaţa profesională, crede ea. „În urma studiului realizat de Tiffin University, aproximativ 65% din absolvenţii programului din ultimii ani au luat decizii cu un impact major asupra activităţii lor profesionale, sau a companiei în care îşi desfăşoară activitatea. Dintre aceştia, 30% au avansat în carieră, 40% şi-au schimbat locul de muncă în condiţii îmbunătăţite, iar 30% dintre manageri au devenit antreprenori. Este important că 10% din numărul total de absolvenţi s-au îndreptat către o carieră internaţională”, a concluzionat Roxana Farrugia.


    Profilul unui student la programul de EMBA a fost relativ constant pe parcursul anilor. Portretul clasic al unui aplicant la Tiffin EMBA era reprezentat de o persoană cu vârsta medie de 38 ani, cu o experienţă profesională de aproximativ
    15 ani, dintre care 10 ani în poziţie de management.
    Roxana Farrugia, director, Tiffin BBA & Executive MBA Programs, Tiffin University

    Tiffin University are o comunitate de peste 500 absolvenţi în România. Vasile Strat, decan al şcolii de afaceri Bucharest Business School (BBS), facultate din cadrul ASE din Bucureşti care gestionează cele două programe de MBA ale universităţii, un MBA Româno-Canadian şi un MBA Româno-Francez, afirmă că experienţa anterioară a studenţilor variază destul de mult, la fel ca şi domeniul în care activează. „Noi, la Bucharest Business School, avem două programe de Executive MBA, probabil cele mai vechi şi cu cele mai mari comunităţi de alumni din România. Programul EMBA Româno-Canadian, desfăşurat în parteneriat cu UQAM din Canada, este dedicat managerilor cu experienţă şi solicităm un minimum de patru ani experienţă managerială înainte de înscrierea în program. Totuşi, nivelul de senioritate al celor admişi este mult mai ridicat, ei având în medie peste 7 ani de experienţă managerială şi peste 12 ani de vechime în muncă.”

    Aplicanţii programelor BSB au vârste care variază de la 30 până la 50 de ani, cu o medie de 36-37 de ani. Programul Româno-Francez EMBA, organizat în parteneriat cu CNAM din Paris, se adresează profesioniştilor tineri şi managerilor aflaţi la început de drum şi aici este definit criteriul de peste trei ani de experienţă în muncă. „Grupa de cursanţi este mai numeroasă, dar şi variabilitatea este mai mare, atât în cazul vârstei, cât şi al experienţei. În cadrul acestui program avem persoane de la 28 până la 47 de ani, cu o vârstă medie de 34-35 de ani. Din perspectiva experienţei manageriale, avem profesionişti care aspiră la o poziţie managerială şi manageri cu experienţă de peste 10-12 ani pe poziţii de decizie. Ceea ce este clar este că interesul pentru dezvoltare nu ţine cont de vârstă şi nici de senioritatea în industrie sau companie şi de aceea mixul în cadrul grupului este unul foarte provocător şi dinamic”, a spus Vasile Strat pentru Business Magazin. În cazul industriilor, varietatea este foarte mare, afirmă el.

    Este vorba despre profesionistul, managerul care vrea să îşi extindă orizonturile şi care se gândeşte chiar să facă pasul spre antreprenoriat. Reuşim să atragem, deşi puţini, şi manageri din sistemul public şi astfel sperăm să contribuim şi noi la creşterea comunicării între sectorul public şi cel privat.

    Vasile Strat, decan, Bucharest Business School

     

    În programele Bucharest Business School sunt înscrişi cursanţi care activează în sectorul bancar, sectorul IT, sectorul asigurărilor, retail, e-commerce, securitate, industria automotive, sectorul imobiliar, sectorul naval, producţie, agricultură, industria medicală şi de sănătate, industria ospitalităţii, arhitectură, drept etc.  „Nu aş identifica o industrie anume ci, din nou, m-aş opri asupra individului. Este vorba despre profesionistul/managerul care vrea să îşi extindă orizonturile şi care se gândeşte chiar să facă pasul spre antreprenoriat. De asemenea, un lucru important pentru noi este faptul că reuşim să atragem, deşi puţini, şi manageri din sistemul public şi astfel sperăm să contribuim şi noi la creşterea comunicării între sectorul public şi cel privat.” Vasile Strat mai spune şi că, în ultimii ani, a observat o creştere a ponderii cursanţilor care provin din sectorul IT. „Fie sunt manageri care provin din profesionişti, fie sunt ingineri care prin intermediul programului nostru încearcă să îşi crească competenţele de business şi manageriale pentru a prelua poziţii de management în care activităţile tehnice, în care sunt specialişti, se vor diminua ca pondere. De asemenea, pentru noi este important mixul între antreprenori şi manageri din sistemul privat, la care încercăm să alipim şi manageri din sistemul public pentru a contribui şi facilita şi comunicarea, şi colaborarea între aceste lumi”, completează el.

    Studenţii programului EMBA Româno-Canadian ocupă poziţii de middle management până la top management (country manager) în momentul înscrierii în program. În cazul programului Româno-Francez poziţiile variază de la profesionişti, fără experienţă managerială până la director de vânzări. Împreună, cele două programe ale Bucharest Business School au peste 2.500 de absolvenţi. Programele au fost deschise la începutul anilor ’90 prin intermediul parteneriatelor interguvernamentale prin care ASE împreună cu UQAM şi ASE împreună cu CNAM au încercat să ofere o alternativă locală managerilor care doreau să îşi susţină evoluţia parcursului profesional prin formare suplimentară. Cei peste 1.000 de absolvenţi ai programului EMBA Româno-Canadian sunt integraţi într-o reţea de peste 12.500 de absolvenţi la nivel global, pe cinci continente, ai unui program de Executive MBA desfăşurat de partneri locali cu UQAM din Canada, spune decanul Bucharest Business School.„Perspectivele internaţionale ale cursanţilor şi absolvenţilor noştri sunt remarcabile şi le oferă acestora multe opţiuni, în funcţie de aşteptările lor individuale”, a concluzionat el. Alina Toader, Country Manager al CITY College în România, spune că media de vârstă a cursanţilor programelor sale de MBA este de 35 de ani, ei vin de pe poziţii de middle si top management şi au un minim de zece ani de experienţă profesională anterioară. „Industriile care trimit cei mai mulţi manageri să urmeze un program de MBA sunt IT, telekom, servicii financiare, agricultură, farma şi retail. În ultimii ani, companiile trimit din ce în ce mai puţini studenţi la MBA şi atunci aceştia îşi plătesc personal investiţia. Cei mai mulţi dintre studenţii din cadrul programului de MBA sunt în poziţii de middle management”, a spus ea. Programele CITY College sunt pe piaţa din România din 2006 şi au aproximativ 500 de absolvenţi.

    Industriile variază, avem de la IT, telecomunicaţii, care este de departe unul dintre cele mai importante sectoare, apoi avem oameni din industria bancară, apoi industriile variază, avem construcţii, avem retail, avem firme de avocatură independente, antreprenori de toate felurile. Aceste industrii se schimbă puţin de la generaţie la generaţie, singura constantă fiind ponderea aceasta mare de IT şi telecomunicaţii.

    Phillip Nell, director academic, WU Executive MBA Bucharest

    În cadrul programelor organizate de WU Executive Academy, pe primul loc este industria de IT, cu o pondere de 28% în anul 2021, în creştere de la 17% în anul 2014. Pe locul al doilea este industria financiară şi de asigurări, cu o pondere de 14%. De altfel, în 2014, această industrie era cea din care veneau cei mai mulţi studenţi ai programului de EMBA, cu o pondere de 27%. Astfel, în opt ani, ponderea studenţilor din industria financiară şi de asigurări a scăzut cu patru puncte procentuale. „Industriile variază, avem de la IT, telecomunicaţii, care este de departe unul dintre cele mai importante sectoare, apoi avem oameni din industria bancară, oameni care vin de BCR, Raiffeisen şi altele, apoi industriile variază, avem construcţii, avem retail, avem firme de avocatură independente, antreprenori de toate felurile. Aceste industrii se schimbă puţin de la generaţie la generaţie, singura constantă fiind ponderea aceasta mare de IT şi telecomunicaţii”, a declarat Phillip Nell, directorul academic al programului WU Executive MBA Bucharest.

    În medie, studenţii din ultimele trei promoţii ale Executive MBA Bucharest aveau 14 ani de experienţă de muncă şi şapte ani de experienţă în poziţii de leadership. De asemenea, 60% dintre studenţii din ultimele trei promoţii ale programului de EMBA sunt bărbaţi şi 40% sunt femei. „Nu suntem încă în situaţia ideală a prezenţei femeilor în programele noastre, proporţia ideală ar fi de 50% femei cu 50% bărbaţi, dar acest lucru se întâmplă la nivel global, nu numai la noi. Nu stăm rău, trebuie să vedem şi ultimele date. Oricum, România stă bine la diferenţa dintre salariile femeilor şi cele ale bărbaţilor faţă de alte ţări. Oricum, ar fi mai bine să ne îndreptăm spre un procent de 50% de femei înscrise în programele noastre”, a explicat Phillip Nell. În total, 48% dintre studenţii din perioada menţionată ocupau poziţii de top management, 38% dintre ei erau în poziţii de middle management, 12% erau în funcţii de entry-level management, 4% nu erau responsabili de angajaţi, iar 2% erau antreprenori. În ceea ce priveşte funcţiile ocupate, 20% ocupau funcţii în departamente de marketing şi vânzări, 16% dintre ei ocupau funcţii în management general, 16% în IT şi tot 16% erau în domeniul financiar şi în contabilitate. Programul Executive MBA Bucharest este organizat de WU Executive Academy, parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena, cu sediul în Viena, Austria. Programul a fost lansat în anul 2006, iar până în prezent are 405 absolvenţi. Pentru a fi admişi în cadrul programului de EMBA, candidaţii trebuie să aibă minimum cinci ani de experienţă într-o poziţie de management şi să aibă o diplomă de licenţă. Programul de EMBA este alcătuit din 14 module care au o durată totală de 16 luni. Taxa pe care o plătesc studenţii acestui program este de 39.000 de euro.


    În ultimii ani, companiile trimit din ce în ce mai puţini studenţi la MBA şi atunci ei îşi plătesc personal investiţia. Cei mai mulţi dintre studenţii din cadrul programului de MBA sunt în poziţii de middle management.

    Alina Toader, Country Manager, România, CITY College

  • Şcolile private, o alternativă din ce în ce mai căutată de părinţi

    În ultimul deceniu, numărul şcolilor private din sistemul de învăţământ preuniversitar aproape că s-a dublat, de la 170 în anul 2011 la 315 în 2020, ultimul an pentru care INS are date disponibile.

    Cel mai mare salt în numărul de şcoli private a avut loc între 2012 şi 2013, cu o creştere de 49 de unităţi în acel an. În următorii ani, creşterea a fost constantă, însă nu şi-a menţinut acelaşi ritm alert.

    Cele mai multe şcoli private sunt în regiunea Bucureşti – Ilfov, 69, dintre care 55 sunt doar în Bucureşti. Pe locul al doilea în clasament este Clujul, cu 24 de astfel de unităţi de învăţământ, urmat de Constanţa, cu 20 de şcoli, şi Iaşi, cu 15, după cum arată statisticile INS.

  • Desenând faţa digitalizării

    Tranziţia către spaţiul virtual a fost una dintre principalele caracteristici ale pandemiei de coronavirus, multe businessuri îndreptându-şi atenţia către mediul online odată cu începutul crizei sanitare din urmă cu doi ani. Fenomenul continuă accelerat până în ziua de astăzi. Ce se întâmplă, însă, când transformarea digitală prinde chip cu ajutorul inteligenţei artificiale?

     

    Conceptul de „Digital Human” a luat naştere deja de câţiva ani şi se bazează pe faptul că tehnologia şi spaţiul digital nu cunosc limite, putându-se crea o varietate de personaje, experienţe, spaţii etc. Conform companiei din spatele conceptului, agenţia de publicitate Mainstage Î The Agency, lansată de grupurile de entertainment Global Records şi Untold, Digital Human constituie următorul pas în manifestarea interacţiunii umane.

    „Prin modul în care creăm un om digital păstrăm cât mai mult posibil din atributele umane, precum vocea, mişcările corpului şi expresia facială, folosind captarea mişcării şi tehnologia în timp real, dar adăugând un nou strat: corp digital. Corpul digital nu are limite în spaţiul digital, putând face orice îşi poate mintea imagina”, a declarat Mădălin Nitiş, director general al Mainstage, pentru Business MAGAZIN. În acest sens, tehnologia poate fi folosită pentru a îmbunătăţi experienţa umană, iar oamenii digitali au rolul de a umple golurile şi a face un pas mai departe, în vreme ce exprimă şi întruchipează în totalitate un brand sau un proiect, scopul fiind reprezentat de exprimarea cât mai succintă a unei idei. Un prim proiect este personajul Wello care, prin intermediul platformei School of Health, aduce în premieră globală, lecţii interactive în domeniul obiceiurilor sănătoase. Astfel, copiii, alături de părinţi sau profesori, primesc acces pe school.wello.ai la informaţii actuale despre nutriţie şi un stil de viaţă sănătos. Următorul pas constă în implementarea în toate şcolile din România, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. „Wello a fost un proiect special deoarece noua tehnologie urma să fie folosită pentru a ajuta adolescenţii şi copiii să deprindă obiceiuri sănătoase, precum nutriţia, sportul, alfabetizarea financiară, bunăstarea etc. Crearea a reprezentat o provocare deoarece corpul Wello nu era simetric din cauza membrelor robotizate, dar rezultatul a fost bun din punct de vedere tehnic şi estetic”, explică Mădălin Nitiş.

    Pe viitor, compania îşi propune să îmbunătăţească personajul, adăugându-i lecţii de economisire, igienă orală, limba engleză şi educaţie sexuală, urmând să apară încă un personaj virtual. În acest caz este vorba despre un artist muzical pentru o casă internaţională de discuri, care va fi în stare să compună un album, să susţină concerte live sub forma unei holograme şi să vorbească în direct la emisiuni TV. În consecinţă, posibilităţile de personalizare a experienţei devin infinite, având în vedere că personajul poate „trăi” pe tot ce înseamnă ecran digital, de la reţele de socializare pe telefoane sau laptopuri la tablete şi panouri de publicitate. Ritmul galopant al tranziţiei digitale, imperceptibil de ochiul liber, ne pune, aşadar, în faţa unei întrebări în aparenţă fără răspuns: cum va arăta spaţiul digital într-un orizont de timp de 20 de ani, de exemplu?

    „La nivel de trenduri, tot ce îmi doresc este să existe o adopţie locală cât mai rapidă a tot ceea ce înseamnă influenţa tehnologiei, a blockchainului şi criptomonedelor, a metaverse-ului şi multe altele. Nu este un secret că piaţa din România are câteodată un comportament de leapfrog (salt de broască – n.r.) în ceea ce înseamnă adopţia tehnologiei.”

    Totuşi, reprezentantul The Agency adaugă că, în industria de publicitate, este extrem de important să existe încredere din partea clienţilor. Cel mai probabil, agenţiile vor propune în continuare proiecte disruptive, însă decizia finală de implementare depinde strict de clienţi.

    „Este dificil să estimăm în acest moment, deoarece (Wello – n.r.) este un produs foarte nou. Însă, ne dorim ca personajele digitale să urmărească modelul influencerilor reali şi să ajungă să aibă comunităţi de milioane de urmăritori şi să genereze venituri pe măsură, inclusiv contracte de sponsorizare cu branduri mari”, spune Mădălin Nitiş, adăugând că prudenţa din piaţă vizavi de investiţiile în proiecte şi produse noi poate fi compensată în curând de o perioadă de supraconsum. Mai mult, fenomenul va fi stimulat de ridicarea măsurilor anti-Covid, ceea ce va oferi din ce în ce mai multă încredere companiilor să investească în marketing, comunicare şi produse digitale.

    Mădălin Nitiş are o experienţă de peste 15 ani pe piaţa locală şi internaţională în coordonarea strategică de marketing a afacerilor în execuţie şi optimizare. A urmat, de asemenea, programul Executive MBA din cadrul London School of Business and Finance şi deţine un master la International Advertising Association (IAA). Din 2020 este cadru didactic la SNSPA Bucureşti.

    Mădălin Nitiş, director general al Mainstage: „Ne dorim ca personajele digitale să urmărească modelul influencerilor reali şi să ajungă să aibă comunităţi de milioane de urmăritori şi să genereze venituri pe măsură, inclusiv contracte de sponsorizare cu branduri mari.”

  • Investiţie pe viaţă, cu randament garantat

    Viena. O aulă plină de bărbaţi îmbrăcaţi la costum şi câteva femei răsfirate printre ei. În mijloc, patru studenţi îşi expun, într-o engleză mai stâlcită sau fără nicio ezitare, cu zâmbetul pe buze sau puţin crispaţi, în faţa unei comisii mixte, partea de prezentare prin care încheie cursurile unui Executive MBA local din portofoliul unei universităţi austriece. Nu sunt însă tineri aflaţi la început de drum, ci manageri cu experienţă în companii de top din diverse industrii. Ce beneficii le poate aduce o astfel de pregătire în carieră şi cât de dificilă e parcurgerea unui program de specializare pe timp de criză?

    „Nu a fost niciodată un moment mai bun decât acum pentru a urma un MBA sau un program educaţional. De ce? Pentru că avem mult mai multe întrebări, provocări, decât în vremuri normale. Şi nu doar pentru că obţii partea de cunoştinţe, ci din punct de vedere al interacţiunii. Vezi lucrurile la clasă, cu alţi peste 30 de oameni care trec prin exact aceeaşi situaţie. Şi nimeni nu are răspunsurile perfecte. Aşa că ai toate aceste discuţii cu alţi executivi, într-un spaţiu sigur, în clasă. Nu e nimic mai bun ce poţi face în aceste timpuri decât să investeşti în propriul potenţial şi să primeşti ajutor şi suport de la manageri experimentaţi, de la cei ce care au de-a face cu aceste situaţii de criză”, spune Barbara Stöttinger, decan al WU Executive Academy, parte a Vienna University of Economics and Business, una dintre cele mai mari universităţi de business din Europa.

    În cadrul WU Executive Academy funcţionează şi Executive MBA Bucharest, singurul program full-time al instituţiei dezvoltat în afara Austriei. Lansat în urmă cu 16 ani, EMBA-ul are o catedră alcătuită din 14 profesori de la şcoli din Austria, Spania, Germania, Statele Unite şi Israel şi a înregistrat, în intervalul 2006-2022, peste 400 de absolvenţi. Programul durează 16 luni şi constă în 14 module, având o taxă de 39.000 de euro, suportată fie de studenţi, fie de compania care îi trimite la studii. Există însă şi o serie de burse care se acordă pentru a facilita înscrierea anumitor candidaţi. Potrivit mediei ultimelor trei sesiuni de admitere, profilul ţintă al celor care urmează acest program este alcătuit din persoane cu vârsta medie de 36 de ani, cu o experienţă de lucru de aproximativ 15 ani şi experienţă de management de circa şapte ani. Numărul de studenţi dintr-o clasă este de circa 25-30 de persoane, iar procentajul femei-bărbaţi e în jur de 40% vs. 60%, deşi „situaţia ideală ar fi 50 – 50”, spune Prof. Phillip Nell, acad. dir. Executive MBA Bucharest. Potrivit lui, România şi celelalte ţări din blocul estic sunt mai focusate să promoveze femei, în timp ce Germania şi alte state din Vest sunt mai conservatoare.

    Ca specific sau nivel profesional, 48% dintre cursanţi sunt din top management, 34% din middle management, 12% sunt pe poziţii de entry level management, 2% self-employed sau antreprenori, în timp ce 4% nu deţin responsabilităţi de echipă. Sectoarele de activitate din care provin studenţii EMBA Bucharest sunt IT/telecomunicaţii (28%), finanţe/asigurări (12%), comerţ (11%), construcţii/inginerie (10%), bunuri de consum (6%), transport (5%), câte 4% venind din sectoarelor energie, industrie/producţie, consultanţă şi servicii, sănătate – 3%, farma 3%, 2% agricultură, 2% educaţie, 1% legal şi 1% servicii sociale. Din punct de vedere al naţionalităţii, proporţia e de 88% studenţi români şi 12% alte provenienţe (Moldova ‒ 4%, Bulgaria ‒ 2%, ş.a.m.d.).

    Cum se face însă selecţia? „Căutăm oameni care aduc valoare adăugată acestui program. Cele mai importante atuuri pe care trebuie să le aibă un candidat sunt ambiţia şi dorinţa de a se dezvolta”, susţine Phillip Nell. Potrivit lui, programul este flexibil, căci studenţii pot, de pildă, să pună pauză un an sau pot achita cursul în trei rate, şi oferă „într-un timp scurt multe informaţii comprimate, îi învaţă pe aceştia tehnici-cheie, le oferă o pregătire mai complexă” şi reprezintă „un element clar în carieră” care îi ajută pe cei înscrişi să obţină un nivel mai bun. Concret, cifrele puse la dispoziţie de reprezentanţii EMBA-ului arată că 84% dintre alumni au făcut o schimbare în carieră, 47% au beneficiat de creşteri salariale în trei ani de la data absolvirii, iar 13% şi-au pornit propriul business. „Nu sunt prea mulţi cei care îşi pornesc propriile businessuri – unii îşi dau seama că nu sunt antreprenori. Avem şi manageri care pleacă spre o carieră internaţională – sunt bine văzuţi, e o universitate globală, conţinutul curricumului e internaţional”, subliniază Nell. La nivelul întregii instituţii, creşterile salariale înregistrate de cei care au finalizat cursurile WU Academy au fost de 30%, cu o evoluţie de 36% în ţările din regiunea CEE, faţă de nivelul salarial dinaintea începerii cursurilor, potrivit unui sondaj efectuat în 2020, în rândul absolvenţilor.  

    În cadrul Executive MBA-ului global din cadrul WU Executive Academy, 72% dintre studenţi sunt străini, ponderea femei-bărbaţi fiind de 32% vs. 68%. Legat de studenţii ruşi, a doua naţionalitate după austrieci ca număr de participanţi, decanul spune că e prea devreme să se pronunţe în legătură cu o eventuală scădere. „Depinde cum va evolua criza. Studenţii trebuie să se decidă dacă rămân în Rusia sau pe o piaţă internaţională. Acum vor fi şi problemele financiare, nesiguranţa jobului.”

    Work-life-balance-ul, pus pe hold

    Dacă înainte de pandemie cursurile se desfăşurau fizic, la Bucureşti, odată cu apariţia crizei sanitare acestea au fost mutate în online. „(Programul – n. red.) a fost intens. Probabil faptul că am avut această pandemie a făcut ca lucrurile să fie ceva mai digerabile. Dacă ar fi trebuit să ne vedem lună de lună fizic ar fi fost un alt consum de energie şi de stres. Dar chiar şi aşa, nu pot să spun că am avut un moment de pauză în care am spus: Gata! Nu mă mai gândesc la MBA”, povesteşte Răzvan Dobrescu, Country Lead & Channel Sales Manager, Fujitsu, şi proaspăt absolvent al Executive MBA Bucharest.

    Nu e singurul care spune că perioada de formare în cadrul programului a fost una draconică. Un coleg din seria sa îl descrie drept „sinistru”, iar un altul recunoaşte că echilibrul între viaţa personală şi profesională nu a existat pe durata studiilor. Sinan Mustafa, Deputy General Manager, Distribuţie Energie Electrică România, susţine însă la rândul său că promoţia 2022 a fost puţin favorizată de pandemie „pentru că nu am pierdut timp pe drumuri”. El spune că lucrurile au fost mai puţin dificile şi pentru că în acest program e încurajată mult munca de echipă. „Noi nu am venit pentru grade-uri, nu a fost niciodată o competiţie între noi. Ne-a interesat să ne ajutăm. Vrem să învăţăm ceva, să plecăm de aici cu ceva. (…) Veniţi şi faceţi (programul – n. red.)! Nu sunteţi prea manageri, nu aveţi prea multă experienţă, nu aveţi prea puţin timp”, le transmite el altor reprezentanţi din business.

    Aveam să aflăm că nu doar programul din Bucureşti, ci şi MBA-ul din Viena, din cadrul aceleiaşi instituţii, este la fel de provocator. „Work-life balance-ul a fost zero. Şase luni nu am ieşit în weekend în oraş, pentru a avea timp să scriu. (…) A implicat multe sacrificii”, povesteşte Alexandra Burchiu, Product Marketing Manager, UNIQA International AG şi fostă studentă a WU Executive Academy, în cadrul programului „People & Organizational Management”. Ea povesteşte că a ales programul din Viena deoarece voia să se stabilească în Austria şi i-a plăcut curricula. „Nu ştiam dacă voi face faţă schimbării. (Prin acest program – n. red.) îţi testezi limitele, te surprinzi tu pe tine, şi acumulezi un know how important. Totul era nou, totul în engleză. Am avut multe key studies şi programe de citit.” Şi-a plătit singură cursul şi, pentru că l-a considerat o investiţie şi a presupus un efort financiar important, dar şi o bună organizare logistică, i s-a dedicat cu sârguinciozitate. Recunoaşte însă că sacrificiile au meritat. „Nu poţi să te duci sub un anumit plafon salarial dacă ai un MBA.” Potrivit Alexandrei Burchiu, austriecii pun mult accent pe studii şi îi respectă pe cei care au o pregătire academică intensă. „Diploma are greutate foarte mare, titlul contează mai mult decât oriunde, iar un program educaţional făcut aici are mai multă valoare. Şi la interviu a avut greutate MBA-ul. În plus, contează şi partea de networking.”

    Spune că a avut colegi din toată lumea dar că, deoarece programul era unul foarte intens, majoritatea studenţilor care erau şi părinţi erau bărbaţi. Mai povesteşte că nu a luat în calcul să se întoarcă în România, unde nu se regăseşte. „Îmi place stilul organizat, îmi plac regulile. (Austriecii – n. red.) investesc în sistemul sanitar, educaţional, stau bine economic. Dar sunt mai reci. Din România îmi lipseşte căldura, partea umană.”

    O altă româncă care a ales să studieze aici, dar un Professional MBA, este Cristina Dobriţă, Project Manager for IT & Digital Projects, OMV. Întăreşte, la rândul său, spusele Alexandrei Burchiu. „Austriecii se uită foarte mult la ce ai studiat. E important să ai o carieră de succes şi ca backgroundul educaţional să fie în linie cu cariera aleasă, e un punct important la interviu.” Potrivit ei, la modul general, unul dintre plusurile studiilor în Austria sunt mijloacele tehnice pe care cei din Austria le pun la dispoziţie. „În România e multă teorie, nu ne focusăm pe prezent. În sistemul austriac au multe platforme educaţionale, exerciţii pentru studenţi şi alte gadgeturi, dar şi multă interacţiune între colegi. În cadrul MBA-ului imitam situaţii din viaţa reală, aveam sarcini bazate pe situaţii cu care chiar ne confruntam la locul de muncă.” Ea îi sfătuieşte pe tinerii români care merg la studii în Austria să nu se simtă mai prejos decât ceilalţi. „Suntem toţi la acelaşi nivel. Da, trebuie să muncim mai mult decât ceilalţi pentru că nu avem mijloacele tehnice necesare. Dar nu trebuie să aibă un sentiment de inferioritate. Au nevoie de concentrare şi atenţie.”

    Barbara Stöttinger spune că românii sunt foarte puternici, dezvoltă rapid relaţii şi conexiuni cu ceilalţi studenţi/absolvenţi, privesc lucrurile dintr-o perspectivă pozitivă şi au o „let’s do attitude”. „Sunt flexibili, agili, au abilităţi sociale, sunt ambiţiosi, determinaţi şi gata să înveţe şi să împărtăşească”. Sfatul său pentru studenţi e să încerce lucruri diferite – internshipuri, companii –, pentru a descoperi ce le place şi ce nu. Despre managerii care se înscriu la cursurile instituţiei pe care o reprezintă spune că, deşi au deja experienţă şi ştiu ce le place şi ce nu, vor să meargă mai departe dar nu neapărat mai sus în carieră, ci să descopere ce îi împlineşte, să îşi descopere chemarea, ce îi motivează să se trezească, să vrea să aibă un impact, să schimbe lucrurile, să facă ceva pentru ei şi pentru ceilalţi. „Şi asta e parte din experienţa unui MBA, care se completează cu activităţile de carieră.”Veribus esenditibus dolum quid mil

    Barbara Stöttinger, decan, WU Executive Academy

    „Nu a fost niciodată un moment mai bun decât acum pentru a urma un MBA sau un program educaţional. De ce? Pentru că avem mult mai multe întrebări, provocări, decât în vremuri normale.”

    Phillip Nell, acad. Dir. Executive MBA Bucharest

    „Căutăm oameni care aduc valoare adăugată acestui program. Cele mai importante atuuri pe care trebuie să le aibă un candidat sunt ambiţia şi dorinţa de a se dezvolta.”

    Alexandra Burchiu, Product Marketing Manager, UNIQA International AG şi absolventă a WU Executive Academy

    „(În Austria –  n. red.) diploma are greutate foarte mare, titlul contează mai mult decât oriunde, iar un program educaţional făcut aici are mai multă valoare. Şi la interviu a avut greutate MBA-ul. În plus, contează şi partea de networking.”

    Sinan Mustafa, Deputy General Manager, Distribuţie Energie Electrica România, proaspăt absolvent al Executive MBA Bucharest

    „Nu sunteţi prea manageri, nu aveţi prea multă experienţă, nu aveţi prea puţin timp (pentru a urma programul – n. red.)”

    Răzvan Dobrescu, Country Lead & Channel Sales Manager, Fujitsu, şi proaspăt absolvent al Executive MBA Bucharest

    „Probabil faptul că am avut această pandemie a făcut ca lucrurile să fie ceva mai digerabile. Dacă ar fi trebuit să ne vedem lună de lună fizic ar fi fost un alt consum de energie şi de stres. Dar chiar şi aşa, nu pot să spun că am avut un moment de pauză în care am spus: Gata! Nu mă mai gândesc la MBA.”

    Cristina Dobriţă, Project Manager for IT & Digital Projects, OMV şi absolventă a WU Executive Academy

    „Îi sfătuiesc pe tinerii români care vin la studii în Austria să nu se simtă mai prejos decât ceilalţi. Suntem toţi la acelaşi nivel. Da, trebuie să muncim mai mult decât ceilalţi pentru că nu avem mijloacele tehnice necesare. Dar nu trebuie să aibă un sentiment de inferioritate. Au nevoie de concentrare şi atenţie.”

  • Blestemul Românica: problema cea mai mare a noastră este legată de opinia pe care o avem noi despre România, despre noi

    Gabriel Stanciu conduce operaţiunile din România, Bulgaria, Republica Moldova ale gigantului francez Alstom, cel mai mare producător de echipamente feroviare din lume, asta dacă excludem companiile chinezeşti de profil, care funcţionează după alte reguli. În România el conduce 1.300 de oameni, printre care un birou puternic de ingineri la Bucureşti şi Cluj, unii dintre aceştia lucrând pentru contractele externe ale grupului. În ultimii doi ani, Alstom România a crescut numărul de ingineri cu 35%, iar pentru acest an trebuie să mai angajeze încă 70 de ingineri noi. O treime din echipa de ingineri este formată din femei. Inevitabil, în discuţia de la ZF Live ajungem la problemele din educaţie.De ce credem noi, cu toţii, că şcoala românească este proastă, în timp ce multinaţionalele caută să angajeze oameni formaţi în sistemul educaţional românesc. Gabriel Stanciu  spune că asta-i principala problemă a noastră, cea legată de opinia pe care o avem noi despre România, despre noi, despre sistemul de educaţie. El spune că românii nu sunt cu nimic mai prejos din toate punctele de vedere, începând de la executivi până la ingineri, faţă de alţii, din alte ţări. Nivelul de competenţă este acelaşi, poate chiar mai ridicat, putem să derulăm proiecte peste tot în lume, la aceeaşi calitate ca oricare altă echipă, spune Gabriel Stanciu.  Educaţia din România este în continuare una de calitate, facultăţile scot în continuare absolvenţi buni, menţionează el. Facultăţile nu pot asigura specializările şi cunoştinţele pe care companiile le-ar cere pentru că nu au cum să aibă acces la aceste lucruri, la modul cum se schimbă tehnologiile şi cunoştinţele. Dar dacă companiile investesc în pregătirea angajaţilor, pot obţine lucruri extraordinare. Străinii, cei care conduc multinaţionalele sau care au afaceri aici, au o părere mult mai bună despre noi, despre ceea ce putem face şi ceea ce facem, decât o avem noi. Din acest motiv, multe multinaţionale caută români. Şi nu este vorba despre salariile mici, ci despre competenţele pe care le au şi mai ales cunoştinţele pe care le pot dobândi într-un termen foarte scurt dacă cineva investeşte training în ei. Este adevărat că noi lucrăm mai bine în cadrul unor multinaţionale, unde lucrurile sunt clare, unde birocraţia este un lucru pozitiv şi nu unul negativ. Noi avem o părere proastă despre sistemul de educaţie din România, în timp ce străinii au o părere mult mai bună. Mulţi dintre ei pot să facă comparaţii cu ceea ce au în ţara lor sau cu ceea ce au văzut în ţările unde au lucrat. Dintotdeauna, sistemul de educaţie românesc a avut probleme în a ţine pasul cu piaţa şi de aceea foarte multă lume este frustrată. Companiile româneşti antreprenoriale sunt extrem de nemulţumite de calitatea absolvenţilor, fie de facultate, fie de liceu, considerând că nu merită banii pe care îi cer sau la care se aşteaptă.  Problema companiilor româneşti versus multinaţionale este legată de cursurile de pregătire şi de training la care au acces angajaţii. Companiile româneşti nu prea vor să investească în cursuri de pregătire, considerând că angajaţii vor pleca ulterior la concurenţă, la multinaţionale, pierzând astfel banii investiţi în ei, plus angajatul în sine. Multinaţionalele, venind cu modelul de afară, sunt mai relaxate în a investi în angajaţi. De foare multe ori avem o părere mult prea bună faţă de ce este în afară şi faţă de şcolile de acolo. Într-adevăr există o elită de educaţie, unde vrea toată lumea să acceadă. Dar asta nu înseamnă că sistemul de educaţie din România este atât de prost încât nu poate fi valorificat sub nicio formă. În acest moment, multă lume vrea să-şi trimită copiii în afară, la şcolile din Occident, considerând că ar obţine astfel mult mai mult. Dar asta nu înseamnă că sistemul de educaţie românesc este de aruncat la gunoi. După criza din 2008, multinaţionalele au ajuns să facă liste de aşteptare la facultăţile din România pentru a prelua studenţi în practică astfel încât, după ce aceştia termină şcoala, să se angajeze la ei. Şi nicio multinaţională nu-şi pune problema că şcoala românească este proastă, ci dimpotrivă. Asta îmi aminteşte de o declaraţie făcută de Daniel Dines, cel care a făcut Facultatea de Matematică la Bucureşti, a plecat să lucreze la Microsoft în SUA, iar apoi s-a întors în ţară pentru a pune bazele UiPath, cel mai valoros start-up de tehnologie pornit din România şi care a ajuns pe Bursa de la New York, fiind acum evaluat la 11 miliarde de dolari (când s-a listat, valoarea companiei ajunsese şi la 45 de miliarde de dolari): Cei cinci ani pe care i-am petrecut la Microsoft, între 2000 şi 2005, mi s-au părut asemănători cu comunismul – totul era blocat, nu se mişca nimic, a fost deceniul pierdut al Microsoft. Viaţa la terasă în Bucureşti, unde poţi discuta despre tehnologie, e mai bună decât cea din San Francisco. El a menţionat că în România ai acces la un bazin de talent care nu te costă o avere. Cei care au lucrat în afară pot să compare cu ceea ce este în România şi atunci părerea lor este alta faţă de părerea noastră despre noi. Trebuie să scăpăm de blestemul Românica.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Antreprenorii din România

    „Insist pe ideea de educaţie. Cu orice putem, vom susţine antreprenorii din România. Trebuie să continuăm să contribuim la dezvoltarea conceptului gândit şi fabricat în România pentru ca noua generaţie să aibă un context de a rămâne”, a spus Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, în cadrul videconferinţei Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    În acest clasament, realizat de ZF şi susţinut de Deloitte, care este de fapt coloana vertebrală a economiei româneşti, 19 afaceri antreprenoriale au trecut de pragul de 1 mld. lei cifră de afaceri. Dar pe lângă ele, mai sunt alte zeci de luptători locali căliţi în cele mai grele crize pe care ultimii 30 de ani le-au pus în calea lor. Unii le-au trecut pe toate, dar una dintre cele mai mari provocări abia acum urmează, succesiunea. Predarea frâielor este cel mai greu pas pentru prima clasă de antreprenori ai României şi asta analizăm în ediţia de faţă a Business MAGAZIN. Unii moştenitori urmează calea părinţilor, iar alţii rup dinastii.

    Dacă produs în România este contextul pentru care copiii noştri vor rămâne aici, întrebarea care se ridică este simplă: cine va pune umărul la construcţia viitorului made in Ro?

    Roxana Petrescu, guest editor

     

     

     

     


     

  • Proiect european de 2,8 mil. euro pentru construirea unui centru şcolar pentru educaţie incluzivă la Cluj-Napoca

    Consiliul Judeţean Cluj derulează un proiect european de 14,1 mil. lei (2,8 mil. euro), fără TVA, pentru construirea unei şcoli speciale pe strada Aviator Bădescu din Cluj-Napoca, termenul estimativ de finalizare a investiţiei fiind luna aprilie 2023.

    Până în prezent a fost finalizată demolarea corpurilor de clădire existente şi au demarat lucrările de construire la corpul nou, acesta urmând a fi structurat pe trei zone de funcţiuni distincte. Sediul şcolii speciale clujene va beneficia şi de o grădină senzorială amplasată pe acoperiş, de un spaţiu special destinat hidroterapiei, precum şi de amenajarea unui loc de joacă şi pentru activităţi în aer liber.

    ’’Odată cu finalizarea investiţiei, finanţată cu bani europeni, judeţul Cluj va deveni un etalon din punct de vedere al condiţiilor oferite la nivelul unei şcoli speciale, aceasta dispunând de dotări moderne, menite să contribuie la dezvoltarea elevilor şi la optimizarea activităţii educaţionale.’’, a declarat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, într-un comunicat de presă.

     

     

     

     

     

     

  • Sindicatele din educaţie îi cer lui Iohannis implementarea reală a proiectului „România Educată”

    Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”, în numele celor peste 300.000 de salariaţi din învăţământ, i-au trimis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare publică.

    Sindicaliştii spun că au constatat că actualul Guvern amână, în continuare, punerea în aplicare a unor acte normative care vizează salariaţii din învăţământ.

    „Având în vedere perioada dificilă pe care o traversăm, ne adresăm Domniei Voastre şi vă solicităm respectuos ca, în baza art. 80 alin. (2) din Constituţia României, potrivit căruia <Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate>) să interveniţi pentru a preîntâmpina o escaladare a conflictului din Educaţie. Excelenţă, considerăm că este imperativ să chemaţi la dialog preşedinţii partidelor politice care formează coaliţia de guvernare, precum şi pe prim-ministrul României, pentru a găsi soluţiile corecte şi concrete pentru ca proiectul naţional „România Educată“ – iniţiat şi susţinut de Domnia voastră – să poată fi implementat”, spun sindicaliştii.

    Scrisoarea este semnată de Simion Hăncescu, Marius Ovidiu Nistor şi Anton hadăr, liderii sindicatelor din Educaţie.