Tag: economii

  • Daimler vrea sa faca economii de peste 4 mld. euro

    In prezent, grupul nu intentioneaza sa reduca fortat numarul angajatilor, a declarat directorul executiv al Daimler, Dieter Zetsche, pentru publicatia Bild.

    Constructorul auto, ca de altfel toata industria de profil, incearca sa se adapteze la scaderea semnificativa a cererii la nivel global. Vanzarile marcii Mercedes s-au redus cu 17,5% in perioada ianuarie-iulie, in timp ce veniturile diviziei constructoare de camioane au scazut cu 48% in primul semestru, conform Reuters.

    Aproximativ un sfert din cei 160.000 de angajati ai uzinelor Daimler lucreaza deja cu program redus, in cadrul unei scheme finantate de guvern pentru a se evita concedierile.
     

  • Jeremy Newman: Fara crestere economica, se maresc taxele

    Romania nu are nici mai multe, nici mai putine probleme decat alte state europene: si noi, la fel ca altii, am apelat la bani externi ca sa avem parte de o aterizare lina a economiei. De la anul trebuie ca tara sa revina insa la o crestere economica solida, in lipsa careia statul va fi nevoit sa majoreze taxele si impozitele, sustine Jeremy Newman, CEO al BDO International, a cincea firma de audit si consultanta la nivel mondial, intr-un interviu acordat revistei BUSINESS Magazin. “Personal nu cred ca vor exista efecte negative ale imprumutului extern contractat de Romania, pentru ca aceasta decizie era obligatorie.” Problema este, crede Newman, cum inapoiem banii. Daca Romania nu va creste rapid, singura modalitate de a aduna bani va fi din cresterea taxelor. “Este inevitabil. Chiar daca acestea sunt si decizii politice, nu doar economice, daca nu va exista o crestere economica, taxele vor fi majorate.”

    Newman se refera la posibilitatea ca TVA sa creasca din 2010 de la 19% la 21-22% si cota unica de impozitare, momentan de 16%, sa se majoreze si ea cu doua-trei procente. Dar este un risc pe care trebuie sa ni-l asumam, considera Newman: “Daca ai un pacient cu o cangrena la picior, prima data ii amputezi piciorul si doar mai tarziu te gandesti cum va mai munci in viitor.” Romania, dar si alte state, au fost nevoite sa ia masuri pe termen scurt, pentru ca altfel “nu ar mai fi existat un termen lung pentru ele”. Si aici, in lista acestor masuri, intra si impozitul forfetar si toate masurile fi scale viitoare pe care Guvernul le va crede necesare.

    Putini se mai indoiesc acum ca mult discutatul pachet de finantare de aproape 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare era necesar, ca “plasa de siguranta” pentru perioada de criza. Important a devenit acum, in schimb, sa vedem cat ne va costa imprumutul in termeni reali. E un lucru dificil de prezis, crede Newman, pentru ca atunci cand depinzi de climatul economic extern, asa cum e Romania, nu ai cum sa prevezi ce se va intampla cu tine, pentru ca nu ai de unde sti ce se va intampla cu altii. El asaza aceasta incertitudine in capul listei problemelor pe care le intampina si clientii BDO. “Nu poti face planuri de business daca nu stii ce-ti va aduce ziua de maine.” Nu poti sa stii daca ai nevoie de noi angajati, de noi produse sau de noi investitii, pentru ca toate depind de o prognoza pentru un viitor mai apropiat sau mai indepartat.

    A doua mare problema a companiilor si implicit a economiilor este, in viziunea sefului BDO, lipsa lichiditatilor. E si motivul pentru care aproape toate guvernele au fost nevoite sa injecteze bani in economie. “Banii sunt ca sangele”, repeta Newman o formula arhicunoscuta. “Daca circulatia lor se opreste, organismul sau compania – chiar daca are servicii bune, produse exceptionale, birouri frumoase si pare din exterior sanatoasa – va muri.” Despre domeniul sau de actiune, seful BDO se asteapta ca piata de audit si consultanta sa scada cu cinci-sase procente anul acesta. BDO International, al cincilea jucator din piata de consultanta si audit la nivel mondial, dupa “Big Four” (PricewaterhouseCoopers, Deloitte, Ernst & Young si KPMG), a avut venituri de peste 5 miliarde de dolari in anul fiscal 2008. Biroul local de la Bucuresti, unde firma are zece parteneri asociati, a contribuit la acest rezultat cu 10 milioane de dolari.

    BDO Romania cuprinde patru ramuri de business, BDO Conti Audit, BDO Conti Consultants, BDO Conti Insolvency si BDO Conti Tax Advisors, si este administrat din anul 2007 de catre Silviu Manolescu. Biroul din Romania asteapta cresteri de 10% ale veniturilor pentru 2009, cresteri sustinute indeosebi de segmentele de reorganizare si consultanta fiscala.

     

  • Aproape jumatate dintre romani nu isi permit sa economiseasca

    Aproape jumatate dintre romani se afla in imposibilitatea sa puna un ban deoparte. Mai mult decat atat, dorinta lor de a face economii este depasita net de cea de a-si cheltui banii, conform unui studiu al Aviva Asigurari de Viata.

     

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
     

  • Atentie romani! Acum e vremea de facut economii

    In plus, si dobanzile pe care le dau bancile la depozite au crescut. Unii dintre romani au simtit deja acest lucru si au devenit strangatori.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Dobanda de 10%, momeala bancilor pentru a atrage leii

    Foamea de lei impinge tot mai multe banci sa ofere dobanda de 10% la depozitele in lei si chiar sa-si premieze cu bani clientii care economisesc in lunile urmatoare.

    Detalii pe www.zf.ro

  • Dobanda de 10%, momeala bancilor pentru a atrage leii

    Foamea de lei impinge tot mai multe banci sa ofere dobanda de 10% la depozitele in lei si chiar sa-si premieze cu bani clientii care economisesc in lunile urmatoare.

    Detalii pe www.zf.ro

  • GHID DE PENSII: Pensie si inca ceva

    Sistemul de pensii obligatorii, asa-numitul pilon II, nu poate asigura la varsta retragerii din munca venituri spectaculos de mari – si nici nu este, de fapt si de drept, rolul sau sa imbogateasca pe cineva, ci doar sa asigure un nivel de trai cat de cat decent. Pana una-alta, contributiile care se vor indrepta spre acest sistem sunt mici – si oricat de bine ar fi ele investite de catre administratori, castigurile nu pot fi altfel decat proportionale cu sumele investite.

    In 2008, procentul care va fi transferat dinspre sistemul public spre cel privat este de 2% din venitul brut al contributorului, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an. Astfel, in 2016 contributia la fondul de pensii privat obligatoriu va fi, potrivit legislatiei actuale, de 6% din venitul brut al participantului. Un calcul simplu arata ca, si la un venit destul de consistent de 1.000 de euro pe luna, sa spunem, contributia lunara nu este foarte mare. In contul unui participant cu un astfel de nivel de venituri s-ar aduna urmatoarele contributii: in primul an 240 de euro (corespunzator unei contributii lunare de 20 de euro), in al doilea an un total de 300 de euro (la o contributie lunara de 25 de euro) si tot asa, pana in 2016, cand contributia anuala ar fi de 720 de euro. In total, in contul respectivului participant se strang in tot acest interval (fara a pune la socoteala comisioanele percepute de administratori, randamentele obtinute prin investire si eventualele cresteri salariale) circa 4.300 de euro. O proiectie pe termen lung este insa greu de facut, in conditiile in care nivelul acestor contributii s-ar putea schimba – iar discutii in acest sens (la nivel de teorie inca) au aparut deja.

    In completarea produselor obligatorii exista – cu o oferta destul de limitata pentru moment, dar care va creste fara doar si poate in anii ce vin – si pensiile facultative. Si in acest sistem (mai permisiv in privinta categoriei de angajati care au acces la el), nivelul contributiei este limitat. Mai precis, contributia pe care o poate face un participant este limitata la 15% din venitul sau lunar brut. La acelasi exemplu al angajatului ce are un venit lunar brut de 1.000 de euro, contributia anuala pe care ar putea acesta sa o depuna pentru o pensie facultativa este de maxim 1.800 de euro. Din aceasta suma totala, legislatia actuala prevede insa o deductibilitate fiscala doar pentru maxim 200 de euro pe an. In acest moment – la doar cateva luni de la lansarea sistemului – este aproape imposibil de estimat ce venit vor aduce pensiile obligatorii si/sau facultative peste ani buni de acum inainte, cu atat mai mult cu cat acesta depinde mult de cuantumul si perioada de contributie, dar si de randamentele pe care le pot obtine administratorii de fonduri. Estimativ insa, cu o contributie lunara de 150 de euro (ca in modelul de mai sus), un barbat ce economiseste timp de 30 de ani ar putea avea o pensie de circa 4.500 de euro anual, potrivit unui instrument de calcul al Aviva.

    Pentru cei ce si-ar dori un venit mai mare si dispun de posibilitatea de a face investitii suplimentare, mai exista si alte posibilitati de plasare a banilor. Pentru fiecare dintre acestea riscul este diferit – dar pe masura si randamentul pe care il pot oferi.

    Cel mai la indemana este, pentru oricine, banalul (dar si cel mai sigur si usor de urmarit) depozit bancar. Fara a oferi randamente prea mari, depozitul bancar ofera in schimb siguranta si destul de multa predictibilitate. In medie, un depozit constituit pentru un an ofera in prezent dobanzi variabile cuprinse intre 1,3% si 5% pentru moneda europeana si 3% si 8% pentru lei. In genere, dobanda fixa este ceva mai mica, dar ofera mai multa predictibilitate pentru depunator. Trebuie insa avut in vedere ca randamentul depozitelor se impoziteaza cu 16% si exista, in plus, si diferite comisioane percepute de banca.

    Asigurarea de viata cu componenta investitionala (de tip unit-linked, cum se mai numeste) este, pentru cei ce au posibilitatea de a investi o anumita suma pe termen lung si foarte lung, un alt plasament potrivit. Practic, din contributiile lunare, o parte este folosita pentru componenta de protectie, in timp ce cea mai mare parte din prima este investita in diferite instrumente financiare. In Romania, aceste produse au un istoric suficient de indelungat pentru a oferi potentialului contributor macar o idee despre ceea ce pot sa ofere – chiar daca performantele din trecut nu sunt, nici pe departe, o garantie si pentru realizarile viitoare. Totusi, pentru a da doar cateva exemple, programul in lei cu grad scazut de risc oferit de ING Asigurari (Mixt RON) a inregistrat din decembrie anul trecut o crestere de 7,72%; programul de investitii in dolari cu risc ridicat a avut, de la acelasi moment, o crestere de 7,37%, in timp ce programul in dolari cu investitii pe piata monetara a avut o crestere de 4,5%. Programele similare ale Aviva au avut randamente intre 4,4 si 4,7% pentru lei din decembrie 2006 pana in prezent, intre 7,9% si 17,3% pentru cele in dolari si minus 3,7 si 7,31 pentru cele in euro.

    Fondurile mutuale, produse ce pot oferi la randul lor grade diferite de risc si castig, sunt o alta optiune de economisire/investire pe termen lung. De la inceputul anului si pana in prezent, randamentul mediu pe aceasta piata a fost un pic peste 12%, insa procentul variaza foarte mult in functie de gradul de risc al fondului.

    Alternativa valida pentru investitorul neexperimentat a plasamentelor facute direct pe bursa, fondurile mutuale pot oferi deschiderea spre castigurile consistente de pe piata de capital, insa, pe masura, si a pierderilor.

    Oricare ar fi, in final, modalitatile de a pune „ban peste ban“ pentru un trai mai decent la varsta pensionarii, doua lu-cruri trebuie avute in vedere de la bun inceput. In primul rand, cele mai potrivite sunt instrumentele cu scadente cat mai indelungate si randamente (cat de cat) garantate. Si, pentru ca in discutie se pune chiar traiul fiecaruia, poate ca uneori castigul mai mic este de preferat in fata unor mai riscante promisiuni de imbogatire peste noapte.

    Puncte cheie

    PENSII OBLIGATORII. Cotizarea la sistemul pensiilor administrate privat nu presupune pentru angajat niciun cost suplimentar, ci doar virarea unei parti a contributiilor de pensii (CAS) deja platite in sistemul public catre un fond de pensii administrat privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in urmatorii ani. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in nici un alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

    PENSIE FACULTATIVA. Unul dintre avantajele pensiilor facultative sta in deductibilitatea fiscala a contributiilor – care, desi mica (maxim 200 de euro pe an), aduce din start un randament de 16% investitiei. Contributia maxima la un fond de pensii poate fi de 15% din venitul salarial brut lunar. La pensii, accesul la banii economisiti este restrictionat, in timp ce la asigurari banii pot fi retrasi oricand (chiar daca, retrasi dupa o perioada scurta de timp, aduc pierdere si nu profit). In plus, la pensii, administratorul trebuie sa garanteze macar contributiile efectuate (fara comisioane), in timp ce la asigurari, riscul este transferat total participantului.

    INVESTITII UNIT-LINKED. Asigurarile unit-linked presupun plasarea unei parti din contributie in fonduri administrate de societatea de asigurari sau de un administrator extern. In cazul acestor produse exista insa si o componenta de asigurare de viata, spre care merge o parte din contributie. In Romania, politele unit-linked au
    aparut in urma cu aproape zece ani, iar pe piata exista acum mai multe companii ce le ofera. Printre acestea se numara Interamerican, Aviva Asigurari de Viata, ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac, Generali, KD Life, iar BCR Asigurari de Viata si-a anuntat intentia de a le introduce in oferta. Anul trecut, randamentele programelor de investitii unit-linked au variat intre o pierdere de peste 7% si un castig de mai bine de 30%.

    DEPOZITE BANCARE. Fara a oferi randamente foarte mari, depozitul bancar ofera siguranta si destul de multa predictibilitate. In medie, un depozit constituit pe o perioada de un an ofera in prezent dobanzi intre 1,3% si 5% pentru moneda europeana si 3% si 8% pentru lei. Randamentul depozitelor se impoziteaza cu 16% si exista, in plus, si diferite comisioane percepute de banca.

  • Pentru noi si-ai nostri

    Am venit sa cunoastem piata romaneasca“, spunea saptamana trecuta Juan Nin, directorul general al grupului la Caixa, la conferinta de presa prilejuita de lansarea bancii in Romania. Spaniolii au deschis o unica sucursala operativa, la Bucuresti, si nu au in plan sa mai deschida altele. Pariul lor e simplu si aminteste cumva de cel pe care il faceau, in urma cu ani multi, alte grupuri bancare straine, precum ING, Bank Austria sau ABN Amro: sa faca business cu clientii din tara lor sau care vin acolo – companii spaniole ce au sau vor sa isi deschida afaceri pe piata romaneasca si, in sens invers, cele romanesti ce ar vrea sa investeasca in Spania. Contextul de acum pentru spanioli difera insa enorm de cel in care, acum multa vreme, bancile straine isi permiteau sa se concentreze doar pe afacerea de corporate – iar bancherii de aici, care se interesau la randul lor doar de afacerile cu marile corporatii, spun acum ca un business profitabil si de mare anvergura fara retail nici nu mai poate fi gandit.
    In mod declarat, spaniolii nu vor insa un business de mare anvergura. Pana una-alta „am venit sa ne insotim clientii de acasa“, spunea acelasi Nin, aducand in discutie volumul in crestere de investitii spaniole directe pe piata romaneasca. Astfel, daca in 2005 volumul acestora era sub 25 de milioane de euro, 2006 a adus o crestere a investitiilor straine spaniole in Romania pana la peste 150 de milioane de euro. Trecand peste cifra, deloc impresionanta intr-un volum total al investitiilor straine directe atrase de Romania in 2006 de peste 9 miliarde de euro, efervescenta banilor spanioli in economia romaneasca se simte tot mai puternic. Pe piata imobiliara, de exemplu, companiile spaniole au devenit in ultima vreme o prezenta cu un cuvant greu de spus. Urmand sirul dezvoltatorilor israelieni, austrieci sau britanici, companiile spaniole au inceput sa intre in numar tot mai mare pe piata romaneasca.
    Spre deosebire de fondurile de investitii austriece sau britanice, care au achizitionat in ultimii ani proiecte incepute sau finalizate, companiile iberice au preferat sa realizeze preponderent investitii majore in achizitii de terenuri, anuntand ulterior proiecte imobiliare de sute de milioane de euro. Iar sumele anuntate ca investitii de companii ca Fadesa Imobiliaria, GEA Prasa, Riofisa, Detea, Grupo Lar, NH Hoteles sau Hercesa (pentru a numi doar cateva din cele peste 20 de firme de profil prezente in Romania) vor depasi 500 de milioane de euro in urmatorii trei ani. De fapt, zona constructiilor si cea imobiliara sunt cele mai populate de companii spaniole, chiar daca investitiile iberice nu lipsesc nici din alte sectoare, precum industria componentelor auto si prelucrarea lemnului. In total, in Romania functioneaza actualmente in jur de o mie de companii cu capital spaniol, din care aproape jumatate in zona de imobiliar, dupa cum spunea recent Rosa María Sánchez-Yebra, consilierul Biroului Economic din Ambasada Spaniei la Bucuresti.
    Privit prin prisma acestor realitati, pasul facut de grupul bancar spaniol pe piata romaneasca capata mai multa consistenta, chiar si in conditiile in care au lasat deoparte orice business de retail. De fapt, intr-un mod similar au abordat si piata poloneza, cand au deschis in iulie o sucursala la Varsovia. Polonia si Romania, cele mai mari piete din Europa Centrala ca numar de locuitori, sunt din acest punct de vedere o destinatie logica pentru casa de economii spaniola. Nici in Polonia, la Caixa nu se uita inca la zona de retail – obiectivul declarat de Nin la Varsovia fiind ca banca pe care o conduce sa „devina o voce pentru oamenii de afaceri spanioli in strainatate“.
    Revenind insa la piata romaneasca, un lucru mai trebuie notat, iar Juan Nin l-a punctat inca de la prima iesire oficiala in fata presei romanesti: „daca ni se ofera ocazia sa cumparam o banca de retail, nu vom ezita“. Spre deosebire de vecinii lor peninsulari, portughezii de la Millennium bcp – care au lansat recent o banca universala de la zero pe piata romaneasca -, spaniolii exclud investitiile greenfield pentru cucerirea zonei de retail. Nici in Romania si nici in alte tari central si est-europene unde incearca acum sa intre, retailul nu va fi dezvoltat pas cu pas, ci doar prin achizitia unor banci care sa le asigure din start o cota de piata de cel putin 3-4%. Au incercat recent in Bulgaria – concurand cu belgienii de la KBC pentru preluarea unui pachet majoritar al celei de-a noua banci locale, EI Bank -, dar „se pare ca noi am oferit mai putin decat concurenta si am pierdut“, recunostea Nin. Tot el adauga ca, pentru o banca de retail, grupul pe care il conduce ar fi dispus sa plateasca „undeva intre 500 si 700 de milioane de euro“ – dar si ca in Romania nu au pus inca vreo oferta pe masa niciunui bancher. Greu de anticipat cui ar putea sa ii faca o oferta la acest pret, in conditiile in care bancile romanesti (precum Banca Transilvania sau Carpatica) sunt deja mai scumpe, iar nu cu multa vreme in urma statul roman refuza sa vanda CEC pentru o suma ce evalua intreaga banca la peste 800 de milioane de euro.
     
     
    Oamenii din Barcelona
     
    La Caixa, cu sediul in capitala Cataloniei (de unde si numele in catalana – Caixa d’Estalvis i Pensions de Barcelona – Casa de Economii si Pensii din Barcelona), este al treilea mare grup financiar spaniol dupa active si venituri, dupa Santander si BBVA.
    Active
    239,6 mld. euro
    Sucursale
    5.282
    Angajati
    26.055
    Clienti
    10,4 mil.
    Clienti din Romania
    64.167
    Tranzactii bilaterale Spania-Romania
    175,8 mil. euro
    Sursa: la Caixa, septembrie 2007