BusinessMagazin

Tag: Donald Trump

  • Donald Trump nu se mai joacă: SUA vrea să pună 2.000 miliarde de dolari la lucru, adică 10% din PIB, în lupta cu COVID-19

    Pachetele de stimulare economică care se negociază în prezent la Senatul american pentru a combate efectele economice ale pandemiei COVID-19 ar putea ajunge şi la 2.000 miliarde dolari, a spus Larry Kudlow, consilierul economic de la Casa Albă, sâmbătă, citat de CNBC.

    Planul reprezintă aproape 10% din economia SUA – cea mai mare din lume – le-a spus Kudlow reporterilor, în drum spre o întâlnire a senatorilor Republicani de astăzi.

    La acest nivel, pachetul pregătit este practic dublu faţă de ce a cerut iniţial administraţia Trump în urmă cu câteva zile. „Încercăm doar să acoperim bazele potrivite”, a spus Kudlow.

    El a mai explicat că businessurile mici vor primi o vacanţă de la plata taxelor, deşi nu este clar dacă acest aspect a fost deja convenit sau dacă este încă în negocieri.

    Senatul american a fost pus sub o presiune imensă zilele acestea să termine de negociat şi votat planul economic împreună cu Casa Albă şi cu administraţia cât mai repede.

    Legiuitorii încearcă să respecte deadline-ul anunţat de Administraţia Trump – care a transmis că luni va fi prezentată forma finală.

    Pachetul propus de 2.000 miliarde dolari este al treilea pachet economic aruncat în lupta cu criza COVID-19.

    Preşedintele Donald Trump a semnat săptămâna aceasta un pachet de ajutor de 100 miliarde dolari, care cuprinde provizioane pentru concediile forţate ale angajaţilor şi pentru testare gratuită.

    Înainte de acesta, Trump a semnat un pacht de 8,3 miliarde dolari prin care furnizează ajutor federal autorităţilor din sănătate şi segmentului de cercetare şi dezvoltare, întrucât SUA a promis că va găsi un vaccin.

    Cererile de şomaj în SUA s-ar putea ridica la trei milioane, a transmis Bank of America săptămâna aceasta, în contextul în care unii angajaţi sunt concediaţi fără să primească plăţi compensatorii, condediu plătit sau asigurare medicală plătită.

    Cu 22.132 de cazuri confirmate, dintre care 147 de persoane s-au vindecat, iar 282 au decedat, SUA a devenit a patra cea mai afectată ţară din lume – după numărul de cazuri – în urma Chinei, Italiei şi Spaniei.

  • BREAKING. Donald Trump anunţă Urgenţă Naţională şi deblochează 50 miliarde dolari. UPDATE. Bursele americane cresc accelerat după anunţ: Dow Jones plus 9%, S&P 500 plus 9%, Nasdaq plus 8%

    UPDATE. Bursele continuă creşterea accelerată şi sunt în punctul în care ar putea înregistra cea mai bună şedinţă de creştere din 2008 până în prezent.

    Indicele Dow Jones creşte cu 9,3%, Nasdaq creşte cu 8,3% şi S&P 500 creşte cu 9,3%.

    UPDATE. Bursele americane cresc rapid vineri după discursul preşedintelui Donald Trump, după ce au suferit una dintre cele mai proaste săptămâni din istorie.

    Indicele Dow Jones se tranzacţiona pe o creştere de 7%, S&P 500 plus 7%, Nasdaq plus 7%, cu o oră înainte de închiderea şedinţei de tranzacţionare.

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat oficial că declară stare de Urgenţă Naţională în SUA, ceea ce deblochează fonduri de urgenţă de 50 miliarde dolari. 

    „Asta va debloca 50 miliarde dolari din fonduri pentru state şi teritorii şi localităţi în lupta noastră comună împotriva bolii. Fiecare stat va trebui să înfiinţeze centre operaţionale de urgenţă”, a spus preşedintele american Donald Trump. 

    În SUA numărul cazurilor confirmate a ajuns la 1.678 în prezent, cu 41 de decese.

    Preşedintele Trump a anunţat că se aşteaptă să aibă încă 1,4 milioane de kituri de testare pentru coronavirus în SUA valabile în maximum o săptămână, şi un total de 5 milioane de kituri de testare în următoarea lună.

    El a mai spus că pune la îndoială faptul că ţara va avea nevoie „de ceva apropiat” de nivelul de 5 milioane de kituri.

    „Nu vrem ca oamenii să facă testul dacă noi ştim că nu au nevoie de el, şi nu vrem ca toată lumea să alerge să facă testul. Doar dacă ai simptome specifice”, a adăugat Trump.

    Dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase, a avertizat, „vor fi mult mai multe cazuri” de coronavirus în săptămânile următoare.

    Preşedintele Trump a anunţat că va exista o opţiune de tip „drive-thru” pentru testare, astfel încât oamenii pot rămâne în maşini în timp ce sunt testaţi pentru virus.

    Decizia de a anunţa Urgenţă Naţională vine la două zile după ce Trump a impus o interdicţie pentru străinii care vin din Europa în SUA.

    Însă anunţul interdicţiei nu a reuşit să calmeze investitorii, ba chiar a răvăşit pieţele, în special industria de turism la nivel global.

    Până acum, administraţia Trump a fost criticată pentru că aduce prea lent testele pentru coronavirus în teritoriu, întrucât autorităţile medicale din mai multe state nu pot răspunde cu viteza necesară în criză.

    Trump negociază împreună cu Democraţii din Congres un pachet de stimuli care ar trebui să ajute economia, însă nu este clar sub ce formă va veni acesta sau când.

    În timp ce Democraţii vor concedii medicale plătite pentru muncitori, mai multe ajutoare alimentare, beneficii de şomaj şi fonduri federale mai mari pentru asistenţă medicală acordată familiilor cu venituri foarte mici. Însă administraţia Trump vrea să ajute anumite industrii afectate, precum industria de turism şi industria ospitalităţii, precum şi introducerea unei reduceri de impozit pe salarii

     

  • Donald Trump decretează starea de urgenţă în SUA din cauza pandemiei

    Preşedintele Donald Trump a decretat, vineri seară, starea de urgenţă în Statele Unite ale Americii, din cauza pandemiei de coronavirus, o decizie care permite alocarea urgentă de fonduri federale.

    “Întreprindem demersuri vigilente pentru a contracara şi a învinge această epidemie de coronavirus. Depunem eforturi şi am făcut progrese uriaşe (…). Prin eforturi colective, vom depăşi situaţia de risc”, a afirmat Donald Trump.

    “Pentru a mobiliza întreaga putere a Administraţiei federale în aceste efort, declar astăzi în mod oficial starea de urgenţă naţională. Decizia va permite accesul la fonduri de până la 50 de miliarde de dolari destinate statelor americane şi localităţilor afectate”, a spus preşedintele SUA, potrivit CNBC.

    “Fiecare stat american va crea imediat centre de coordonare a operaţiunilor antiepidemice”, a subliniat Donald Trump, lăudând decizia sa de a suspenda accesul în SUA al cetăţenilor din ţări membre ale Spaţiului european de liberă circulaţie Schengen.

    În Statele Unite sunt în prezent 1.268 de cazuri confirmate de coronavirus şi 33 de persoane decedate, conform unui bilanţ realizat de Universitatea Johns Hopkins.

  • Donald Trump anunţă un plan masiv de stimulente fiscale: Bursele americane deschid şedinţa pe creştere

    Contractele futures pe piaţa americană (care arată poziţiile pe care vor să le cumpere investitorii când se va deschide şedinţa de tranzacţionare – n.red), înregistrează creşteri încurajatoare marţi dimineaţă după ce indicele S&P 500 a trecut prin cea mai proastă zi de la criza financiară.

    Indicele Dow Jones înregistra marţi dimineaţă o creştere de 794 de puncte pe piaţa future, ceea ce arată că ar putea avea un salt de 839 de puncte la deschidere. În acelaşi timp, futures pe S&P 500 şi Nasdaq au înregistrat creşteri uşoare marţi dimineaţă, potrivit CNBC.

    Contractele futures au trecut într-o zonă de creştere după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat o potenţială facilitate fiscală prin care vrea să combată impactul coronavirusului în economie.

    Potenţiala facilitate fiscală ar fi complementară pachetului de urgenţă de 8,3 miliarde dolari aprobat de Trump luna trecută, în contextul epidemiei.

    Donald Trump a anunţat luni că va propune un plan fiscal „masiv”, care ar putea include o reducere de impozit pe venit care să îi ajute pe muncitori.

    Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei, spune că măsurile ar fi direcţionate către muncitorii care au fost loviţi cel mai sever, pe lângă afacerile mici. El spune că statul intenţionează să furnizeze lichiditate pentru a-i ajuta pe oameni şi pe companii să treacă prin efectele temerilor legate de coronavirus.

    „Economia va fi într-o formă foarte bună peste un an de zile. Nu este ca la criza financiară”, a spus Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei.

    Cotaţiile petrolului şi-au revenit, marţi, înregistrând o creştere cu 7%, după ce luni au consemnat cea mai mare scădere din ultimii 30 de ani, scrie Reuters. 

    Creşterea cotaţiilor s-a produs după ce Donald Trump a anunţat că va lua măsuri menite să sprijine economia.

    Marţi, cotaţia barilului a crescut cu 2,51 dolari în raport cu nivelul înregistrat luni, respectiv cu 7,3%, până la 36,87 de dolari. Luni, cotaţia barilului ajunsese la cel mai scăzut nivel din februarie 2016 încoace, după o scădere de 25%, cea mai mare înregistrată din 1991 până acum

     

     

  • Donald Trump aprobă 8,3 miliarde de dolari pentru măsuri antiepidemice: ”Situaţia este bună”

    Situaţia din Statele Unite este “bună”, a declarat vineri preşedintele Donald Trump, imediat după ce a aprobat alocarea a 8,3 miliarde de dolari pentru măsuri antiepidemice.

    “Situaţia este bună, doar că este o problemă neprevăzută”, a declarat Donald Trump, citat de Fox News.

    Liderul de la Casa Albă s-a declarat convins că americanii nu sunt prea îngrijoraţi de epidemia de coronavirus. “Nu cred că sunt panicaţi. Va trece” epidemia, a subliniat el.

    Donald Trump a aprobat fonduri în valoare de 8,3 miliarde de dolari pentru măsuri de contracarare a epidemiei de coronavirus. Planul prevede alocarea de fonduri pentru producerea de vaccinuri, pentru analize medicale şi potenţiale tratamente. De asemenea, sunt prevăzute fonduri pentru ajutarea autorităţilor statale şi locale să contracareze extinderea epidemiei.

    Senatul SUA a aprobat joi fonduri în valoare de 8,3 miliarde de dolari pentru măsuri necesare în contextul epidemiei de coronavirus.

    În Statele Unite au murit 12 persoane din cauza coronavirusului.

  • Procesul privind demiterea lui Donald Trump începe marţi în Senatul Statelor Unite

    Procesul privind demiterea preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, începe marţi în Senatul american, iar liderul senatorilor republicani, Mitch McConnell urmează să propună un calendar pentru desfăşurarea acestui proces, informează CNN.

    Este posibil ca marţi senatorii să decidă să discute unele dintre subiecte în spatele uşilor închise, în condiţiile în care regulamentul privind demiterea preşedintelui nu le permite să facă publice informaţiile din timpul procesului.

    Procesul va începe în mod oficial la ora 13:00, ora Washingtonului (ora 20:00, ora României, n.red.) şi se va desfăşura câte şase zile pe săptămână, de luni până sâmbătă.

    CNN notează că McConnel plănuieşte să le ofere câte 24 de ore senatorilor care susţin demiterea preşedintelui şi echipei de apărători a lui Trump pentru susţinerea cauzei. În opinia specialiştilor, această decizie ar indica faptul că republicanii din Senat şi-ar dori ca procesul să se încheie cât mai rapid, chiar înainte de discursul preşedintelui privind starea uniunii, programat pentru 4 februarie. Dacă Senatul nu va audia martori şi nu va solicita documente suplimentare, Trump ar putea chiar să fie achitat până la jumătatea săptămânii viitoare, notează sursa citată.

    Cu toate acestea, calendarul final după care se va desfăşura acest proces va fi stabilit după ce senatorii se vor reuni, în cursul zilei de marţi.

    Donald Trump este al treilea preşedinte american vizat de această procedură, după Andrew Johnson în 1868 şi Bill Clinton în 1999, care au fost achitaţi de Senat.

    Andrew Johnson a fost acuzat că, printre altele, l-a demis secretarul de Război împotriva voinţei Congresului. Johnson a scăpat la limită, lipsind doar un vot pentru a se întruni majoritatea necesară demiterii sale.

    Bill Clinton a fost pus sub acuzare pentru sperjur şi obstrucţionarea justiţiei, după ce a minţit despre natura relaţiei sale cu Monica Lewinsky, o fostă stagiară la Casa Albă. Însă, la finalul procesului, senatorii au votat împotriva demiterii.

    Un caz aparte este cel al lui Richard Nixon, al 37-lea preşedinte al SUA, care şi-a dat demisia în 1974, înainte de a fi inculpat în urma scandalului Watergate.

    Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul opoziţiei democrate, a decis inculparea preşedintelui Donald Trump pentru abuz de putere şi obstrucţionarea Congresului. Donald Trump este suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden. Cazul va ajunge în Senatul SUA care, după un proces, va stabili prin majoritate de două-treimi dacă Donald Trump este vinovat sau nevinovat. În cazul în care Donald Trump va fi găsit vinovat, va fi destituit. Demiterea preşedintelui Donald Trump este improbabilă în contextul în care Partidul Republican deţine majoritatea în Senatul SUA.

  • Un singur preşedinte american a fost mai puţin popular ca Donald Trump în prima lună din anul realegerilor

    Deşi este aproape de ultimul loc, preşedintele american Donald Trump îi poate mulţumi lui Gerald Ford că nu are cea mai mică rată de încredere înregistrată vreodată în prima zi din anul realegerilor, scrie MarketWatch.

    Potrivit indexului prezidenţial realizat de FiveThirtyEight, doar 42,6% dintre americani sunt încântaţi de performanţa preşedintelui Trump, număr tipic pentru liderul în exerciţiu de la Casa Albă, însă conflictele recente din Iran ar putea să îi crească cifrele în rândul alegătorilor.

    Indexul colectează date din 1948 până în prezent, preşedintele Gerald Ford având cea mai mică rată de încredere înregistrată vreodată la începutul anului 1976, mai exact 39,3%. Cu câteva procente peste preşedintele Trump este Barack Obama, cu 45,7% rată de încredere la începutul anului 2012.

    În vârful clasamentului se află Lyndon B. Johnson, texanul preluând preşedenţia imediat după asasinarea lui John F. Kennedy. La începutul anului 1964, înregistra o rată de încredere de 76%. Pe locurile doi şi trei se află Dwight Eisenhower cu 75,5% şi George W. Bush cu 56,7%, procentre înregistrate la începutul anului 1956 şi, respectiv, 2004.

    Chiar dacă Donald Trump nu este pe cât de popular şi-ar dori să fie la la începutul unui an prezidenţial, nici Barack Obama nu înregistra cifre mai bune în 2012, reuşind într-un final să se impună în faţa republicanului Mitt Romney. Aşadar, şansele lui Trump rămân încă în picioare, chiar dacă războiul comercial cu China i-a şifonat semnificativ imaginea în Statele Unite.

    Toţi preşedinţii cu o rată de încredere în medie de 48,4% la începutul anului electoral au fost realeşi, în timp ce candidaţii cu o medie de sub 43,6% au pierdut. Totuşi, în 1948, Harry Truman reuşea să fie reales după ce înregistrase la începutul lunii ianuarie o rată de 39,6%.

  • Bursele americane au atins maxime record după discursul lui Donald Trump despre situaţia din Iran. Investitorii aşteaptă un acord comercial Beijing – Washington

    Principalii indici de pe Wall Street au atins maxime record în şedinţa de tranzacţionare de joi, pe fondul unei uşoare relaxări în legătură cu tensiunile din Iran – unde americanii l-au asasinat pe generalul Qassem Soleimani, considerat al doilea om din stat după Ayatollah – ceea ce se corelează cu aşteptările optimiste ale investitorilor referitoare la semnarea unui acord comercial Beijing – Washington.

    Sentimentul de relaxare s-a instalat încă de miercuri când preşedintele Donald Trump a adresat un discurs public în care a spus că Iranul pare să nu ia alte măsuri militare momentan, după ce o serie de rachete au lovit baze militare americane din Irak.

    Riscul de confruntare directă iminentă între Washington şi Teheran a scăzut momentan, „chiar dacă riscurile pe termen lung ale unui război asimetric sunt necunoscute”, notează John Hardy, strateg în cadrul Saxo Bank.

    Toţi cei trei indici bursieri majori din SUA au atins maxime record şi au închis şedinţa de tranzacţionare pe maxime record.

    Indicele S&P 500 a închis şedinţa de tranzacţionare de joi cu un avans de 0,7%, evoluţie încurajată de sectorul de tehnologie. Indicele companiilor de tech, Nasdaq, a înregistrat o creştere de 0,8% la finalul şedinţei. În acelaşi timp, indicele industrial Dow Jones a închis şedinţa pe o creştere de 0,7%, la un pas de pragul de 29.000 de puncte.

    Sentimentul de pe Wall Street a fost conslidat în contextul în care negociatorii oficiali ai Chinei ajung la Washington săptămâna viitoare pentru a semna o „faza unu” al unui acord comercial preliminar între SUA şi China.

    În Europa, indicele DAX a închis şedinţa la Frankfurt cu o creştere de 1,3%, în timp ce indicele continental Stoxx 600 a înregistrat o creştere de 0,3%.

    Cererea pentru aşa-numitele „active sigure” – care creşte atunci când se adună tensiunile şi incertitudinea – a încetinit. Preţul aurului a scăzut cu 0,2%.

    Petrolul s-a stabilizat joi după ce a scăzut miercuri cu circa 4% – evoluţie care a urmat unei creşteri bruşte – cu petrolul Brent fiind cotat la 65,41 dolari per baril.

    Şi în Asia pieţele au înregistrat creşteri. Indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 2,3%, în timp ce indicele Hang Seng din Hong Kong a înregistart creşteri de 1,7%.

     

     

  • Discursul lui Donald Trump despre situaţia din Iran a calmat momentan investitorii: Bursele continuă să „respire” şi se îndreaptă spre noi recorduri

    Pieţele de acţiuni au înregistrat creşteri la nivel global, joi, în timp ce preţurile petrolului par a se fi stabilizat momentan, după discursul livrat de preşedintele american Donald Trump referitor la tensiunile din Orientul Mijlociu.

    Bursele americane au atins noi recorduri în timpul şedinţei de tranzacţionare de mericuri după ce preşedintele american Donald Trump a spus că Iranul pare să nu ia alte măsuri militare momentan – după atacul cu rachete asupra bazelor militare americane din Irak, potrivit FT.  

    Sentimentul de calm, după câteva zile în care investiorii s-au confruntat cu o incertitudine alarmantă, continuă să se menţină joi.

    Indicele DAX din Germania a crescut cu 1,4%, în timp ce indicele Stoxx 600 a înregistrat o creştere de 0,4%. Cererea pentru aşa-numitele active „sigure” – care creşte în momentele de incertitudine – s-a domolit. Preţul aurului a scăzut cu 0,6%.

    Preţurile petroului, care au scăzut cu circa 4% la 65,5 dolari per baril miercuri, se menţin stabile astăzi.

    „Chiar şi o pace incertă, ca cea în care pare că am intrat acum, este suficientă pentru ca investitorii să se simtă în siguranţă momentan”, notează analiştii Rabobank.

    Şi în Asia pieţele au înregistrat creşteri. Indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 2,3%, în timp ce indicele Hang Seng din Hong Kong a înregistart creşteri de 1,7%.

     

     

     

     

  • Iranienii pun o recompensă de 80 de milioane dolari pe „capul” lui Donald Trump după asasinarea generalului Qassem Soleimani

    Unul dintre fanii generalului iranian Qassem Soleimani, pe care americanii l-au asasinat la începutul anului, anunţă o recompensă de milioane de dolari pentru „capul” preşdintelui american Donald Trump, încât naţiunea iraniană continuă perioada de doliu în numele fostului comandant al Trupelor Quds, potrivit Newsweek.

    „Suntem 80 de milioane de iranieni. Dacă fiecare dintre noi pune deoparte câte un singur dolar american, vom avea 80 de milioane de dolari americani pe care îi vom da oricui ne va aduce capul (n.r: lui Trump) pentru această sumă”, a spus unul dintre fanii lui Qassem Soleimani în oraşul iranian Mashhad, pe unde a trecut înmormântarea generalului irnanian.

    Străzile Teheranului au fost luate cu asalt, luni, pentru înmormântarea celui de-al doilea cel mai important om din Iran, după Ayatollahul Ali Khamenei, care a fost asasinat de americani, vineri, într-un atac cu drone din Bagdad, Irak.

    Nu există dovezi că o asemenea recompensă ar fi susţinută de regimul de la Teheran. Până acum, guvernul iranian a promis că se va răzbuna pentru asasinarea lui Soleimani, dar niciun oficial al statului nu l-a ameninţat personal pe preşedintele american Donald Trump.