Tag: dobanzi

  • Cum au reuşit băncile să facă profit record de 10,2 mld. lei în 2022. Băncile au încasat în 2022 venituri din dobânzi la credite de 29 mld. lei, dar au plătit la depozite doar 9 mld. lei

    Băncile au încasat în anul 2022 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 29,1 mld. lei, mai mari cu circa 10 mld. lei, respectiv cu 52% faţă de 2021, creşterea substanţială fiind influenţată şi de saltul ROBOR pe piaţa interbancară, la 7-8%.

    Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig. În a doua jumătate a anului 2022 dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%. În ceea ce priveşte cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite, nivelul a ajuns în 2022 la 9,1 mld. lei, în creştere cu 6 mld. lei, respectiv cu 184% faţă de 2021, conform datelor BNR. Cu toate că şi chel­tuielile cu do­bân­zile la depozite au sprintat în anul 2022, volumul este în conti­nuare  mic raportat la nivelul veni­tu­rilor din dobânzi la credite, reprezentând doar o treime.

    Nivelul veniturilor nete din dobânzi a fost în 2022 de 20 mld. lei, iar veniturile nete din comisioane au ajuns la 5,2 mld. lei, nivelul însumat fiind cu 22% mai mare faţă de 2021.

    Veniturile nete cumulate ale băncilor din activitatea de bază, adică veniturile nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) şi veniturile nete din comisioane, au depăşit 25 mld. lei în 2022, în timp ce profitul operaţional la nivelul sistemului bancar a fost de 13,7 mld. lei, diferenţa fiind destul de mare.

    Veniturile operaţionale (venituri totale) la nivelul sistemuli bancar au urcat în 2022 la 28,4 mld. lei, cu 17,4% peste nivelul din 2021.

    Sistemul bancar românesc a reuşit să obţină în anul 2022 un profit net record de 10,2 mld.lei, cu 24% peste nivelul din 2021.

     


     

     

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a scăzut ieri la 6,95%.

    Indicele începuse săptămâna în scădere, coborând luni la 6,96%, de la 6,97% vineri, potrivit datelor BNR.

    Ultima oară când ROBOR la 3 luni s-a aflat sub pragul de 7% a fost pe 13 iulie 2022. Indicele a fost de la începutul anului 2023 pe o tendinţă preponderent de scădere.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut ieri la 7,28%, de la 7,30% luni, iar indicele ROBOR la 12 luni a ajuns la 7,64%, de la 7,65% luni.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

    Valoarea IRCC, dobânda de referinţa pentru calculul ratelor la bancă pentru creditele ipotecare şi consum, a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%, de la 4,06% la finalul anului trecut.

    Valoarea de 5,71% este calculată pe baza datelor din trimestrul III al anului 2022.

     

     

  • BREAKING: Undă de şoc pe bursele lumii după ce preşedintele FED Jerome Powell a spus că ratele dobânzilor vor fi “probabil mai mari” decât s-a anticipat anterior

    Scăderi abrupte pe bursele din toată lumea, de la 0,6% în câteva minute pe Wall Street, în teritoriu negativ pe Bursa din Londra şi pe cea din Frankfurt, cu minus 0,3% la Paris şi cu vânzări agresive după ce preşedintele FED Jerome Powell a spus că ratele dobânzilor vor fi “probabil mai mari” decât s-a anticipat anterior.

    Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a avertizat marţi că este posibil ca ratele dobânzilor să se îndrepte mai sus decât se aşteptau factorii de decizie ai băncii centrale, potrivit CNBC. Citând date de la începutul acestui an care arată că inflaţia a inversat decelerarea pe care a arătat-o la sfârşitul anului 2022, liderul băncii centrale a avertizat că urmează o politică monetară mai strictă.

    “Cele mai recente date economice au venit mai puternice decât se aşteptau, ceea ce sugerează că nivelul final al ratelor dobânzilor va fi probabil mai ridicat decât se anticipa anterior”, a declarat Powell în remarcile pregătite pentru două apariţii în această săptămână la Capitol Hill. “Dacă totalitatea datelor ar indica faptul că se justifică o înăsprire mai rapidă, am fi pregătiţi să mărim ritmul de creştere a ratelor.”

    La Bucureşti, unde investitorii marchează profituri pe energie încă de astăzi dimineaţă, cu un indice BET în scădere încă din primele ore de la deschiderea, unda de şoc pare că momentan nu a ajuns indicele fiind în scădere cu 0,2%. La jumătatea orarului de tranzacţionare a avut şi minus 0,4%.

    Aceste observaţii despre care vorbeşte Powell au două implicaţii, notează CNBC. În primul rând, că nivelul maxim, sau terminal, al ratei fondurilor federale va fi probabil mai ridicat decât indicau anterior oficialii Fed şi, în al doilea rând, că trecerea de luna trecută la o creştere mai mică de un sfert de punct procentual ar putea fi de scurtă durată dacă datele privind inflaţia vor continua să fie ridicate.

    În estimarea lor din decembrie, oficialii au fixat rata finală la 5,1%. Preţul actual al pieţei este puţin mai mare decât atât, în zona 5,25%-5,5%, potrivit datelor CME Group. Powell nu a precizat cât de sus crede că vor ajunge ratele în cele din urmă.

    Discursul are loc în contextul în care pieţele sunt în general optimiste că Fed poate domoli inflaţia fără să ducă economia în şanţ.

    Cu toate acestea, datele din ianuarie arată că inflaţia, măsurată prin preţurile cheltuielilor de consum personal – parametrul preferat de factorii de decizie politică -, a continuat să se desfăşoare într-un ritm anual de 5,4%. Această cifră este cu mult peste ţinta pe termen lung de 2% a Fed şi cu puţin peste nivelul din decembrie.

    Powell a declarat că tendinţa actuală arată că sarcina de combatere a inflaţiei a Fed nu s-a încheiat.

    “Am parcurs o mulţime de teren, iar efectele depline ale înăspririi noastre de până acum nu s-au făcut încă simţite. Chiar şi aşa, mai avem mult de lucru”, a spus el.

    Fed a majorat rata de referinţă a fondurilor de opt ori în ultimul an, până la nivelul vizat în prezent, cuprins între 4,5%-4,75%. La prima vedere, rata fondurilor stabileşte ceea ce băncile îşi cer reciproc pentru împrumuturile overnight. Dar ea se transmite la o multitudine de alte produse de îndatorare a consumatorilor, cum ar fi creditele ipotecare, împrumuturile auto şi cărţile de credit.

    În ultimele declaraţii, unii oficiali, precum preşedintele Fed din Atlanta, Raphael Bostic, au indicat că, în opinia lor, majorările de rate se vor încheia în curând. Cu toate acestea, alţii, printre care guvernatorul Christopher Waller, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la datele recente privind inflaţia şi spun că este probabil ca politica restrictivă să rămână în vigoare.

    “Restabilirea stabilităţii preţurilor va necesita, probabil, să menţinem o poziţie restrictivă a politicii monetare pentru o perioadă de timp”, a declarat Powell. “Recordul istoric ne avertizează puternic împotriva relaxării premature a politicii. Vom menţine cursul până când ne vom face treaba.”

    Powell a remarcat unele progrese în ceea ce priveşte inflaţia pentru domenii precum cel al locuinţelor.

    Cu toate acestea, el a remarcat, de asemenea, că “există puţine semne de dezinflaţie” atunci când vine vorba de categoria importantă a cheltuielilor cu serviciile, cu excepţia locuinţelor, alimentelor şi energiei. Acesta este un calificativ important, având în vedere că, la conferinţa de presă de după şedinţa de la începutul lunii februarie, preşedintele a declarat că procesul dezinflaţionist a început în economie, remarci care au contribuit la creşterea acţiunilor.

    Pieţele se aşteaptă, în mare parte, ca Fed să promulge a doua majorare consecutivă a ratei dobânzii cu un sfert de punct, sau 25 de puncte de bază, la şedinţa Comitetului federal pentru piaţa monetară deschisă de la sfârşitul acestei luni. Cu toate acestea, traderii estimează o probabilitate de aproape 30% pentru o creştere mai mare de jumătate de punct, potrivit datelor CME Group.

    Powell a reiterat faptul că deciziile privind ratele vor fi luate “şedinţă cu şedinţă” şi vor depinde de date şi de impactul acestora asupra inflaţiei şi activităţii economice, mai degrabă decât de un pre-se​

     

  • Citatul săptămânii: FranÇois Bloch, CEO al BRD – SocGen: Ne aşteptăm ca inflaţia să se scrie din nou cu o singură cifră spre sfârşitul acestui an

    Ne aşteptăm ca inflaţia să se scrie din nou cu o singură cifră spre sfârşitul acestui an, într-un context caracterizat de dobânzi de piaţă înalte şi foarte probabil de o mai mare prudenţă din partea companiilor şi gospodăriilor, care ar putea fi tentate să-şi amâne sau să-şi limiteze planurile de investiţii.

    FranÇois Bloch, CEO al BRD – SocGen, într-un interviu ZF


     

     

  • Surpriza din buget: Guvernul Ciucă a plătit dobânzi de 3 mld. lei în ianuarie 2023, dublu faţă de ianuarie 2022

    Cheltuiala cu dobânzile din 2023 continuă să crească şi dacă se păstrează ritmul din ianuarie, la final de an factura dobânzilor ajunge la 7,4 mld. euro (37 mld. lei).

    Execuţia bugetară din prima lună din 2023 arată că Guvernul Ciucă a plătit dobânzi în valoare de 3 mld. lei în ianuarie 2023, un nivel aproape dublu faţă de ianuarie 2022. România a plătit doar dobânzi în valoare de 137 mld. lei în ultimii 10 ani, adică circa 27 mld. euro, cât este valoarea totală a fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), conform datelor istorice ale Ministerului de Finanţe. În 2023, dacă se păstrează ritmul cheltuielilor cu dobânzile, România va ajunge să plătească 37 mld. lei, adică 7,4 mld. euro. „România este pe ultima treaptă de rating recomandată investiţiilor, ceea ce înseamnă costuri de finanţare mai mari. Vedem că guvernul s-a împrumutat mult şi pieţele ştiu lucrul acesta. O cerere mare automat a dus şi dobânzile în sus. Dobânzile se pot duce în jos reducând puternic deficitul bugetar şi scăzând inflaţia”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

  • Bancherii rămân „în gardă”, deşi presiunea scade. Ce spune omul din fruntea OTP Bank România despre evoluţia sectorului bancar în următoarea perioadă

    România va evita o recesiune în acest an şi chiar va marca o uşoară creştere dacă nu vor apărea noi dezechilibre, creditarea va fi pe o tendinţă clară de creştere în a doua jumătatea lui 2023, ROBOR şi IRCC ar trebui să se stabilizeze în semestrul al doilea, cursul valutar leu/euro poate avea o depreciere anuală uşoară, iar presiunea generală ar putea scădea în a doua jumătate a anului, crede Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România.

    Cea mai mare provocare, şi în acelaşi timp o oportunitate pentru sectorul bancar, este să găsească şi să construiască soluţii financiare inteligente pentru companii şi persoane fizice exact atunci când au cea mai mare nevoie de ele, în perioada de declin economic. Este o oportunitate deoarece cooperăm mai în detaliu cu clienţii şi ajutăm la construirea de parteneriate testate chiar de contextul economic, aşa cum am reuşit să facem în ultimii ani.

    Dar un mediu economic mai dificil sigur reprezintă şi un risc, deoarece trebuie să fim prudenţi şi vigilenţi în ceea ce priveşte abordarea şi acoperirea riscului de finanţator”, spune Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România. Presiunea generală ar putea scădea în a doua parte a anului, anticipează el, pentru că este previzionat un declin al inflaţiei şi al ratelor dobânzilor, urmat de o revenire treptată a activităţii economice. „Cea mai eficientă modalitate de a găsi soluţii pentru redresarea economică este de a avea grijă mai întâi de factorii importanţi, de stabilizarea inflaţiei şi consolidarea fiscală, iar apoi de utilizarea eficientă a fondurilor UE şi multiplicarea efectului acestora în economie.” Pentru ca sectorul bancar local să devină mai performant, consolidarea şi optimizarea constantă, principalele obiective generale ale ultimilor doi ani, ar trebui să fie obligatorii, în opinia şefului OTP Bank, a noua cea mai mare bancă din România după active. În acelaşi timp, nu ne confruntăm cu acelaşi tip de criză ca în deceniul anterior, aşa că nu este nevoie în acest moment de o restructurare la acel nivel.

    „Băncile au resursele pentru a continua să-şi îmbunătăţească activităţile şi să lupte împotriva riscului actual, aşa că se va pune accent pe consolidarea poziţiilor, pe îmbunătăţirea performanţei şi operaţiunilor bancare şi poate chiar şi pe achiziţii”, a spus Gyula Fatér într-un interviu. În ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2023, şeful OTP Bank anticipează că România va evita o recesiune în acest an şi chiar va marca o uşoară creştere dacă nu vor apărea noi dezechilibre. „Anul trecut, odată cu creşterea bruscă a preţurilor la gaze naturale, majoritatea analiştilor au început să discute de o recesiune pentru zona euro în 2023. Cu toate acestea, scăderea recentă a preţurilor la gaze naturale şi îmbunătăţirea indicatorilor de activitate economică şi de inflaţie sugerează că zona euro ar putea rezista mai bine crizei energetice decât se prevedea iniţial şi ar putea chiar să evite o recesiune.” Un scenariu al recesiunii zonei euro ar fi limitat şi oportunităţile economiei româneşti, completează Gyula Fatér, dar uitându-ne la activitatea de anul trecut, putem spune cu siguranţă că economia locală a traversat destul de bine această perioadă, oferind un cadru macroeconomic relativ stabil pentru afacerile locale. „România se află într-o poziţie şi mai bună pentru a evita o recesiune faţă de regiunea euro. Pe de o parte, având în vedere producţia internă semnificativă de gaz a ţării, creşterea bruscă a preţurilor la energie are un efect comparativ mai mic asupra economiei faţă de majoritatea ţărilor din zona euro sau UE. O modalitate de a sprijini companiile şi gospodăriile ar putea fi creşterea impozitării companiilor din energie în loc de asumarea creşterii deficitului bugetar. În al doilea rând, potenţialul de creştere al României se situează cu mult peste media UE sau a zonei euro, iar ţara s-a numărat printre cele trei economii cu cele mai bune performanţe în ceea ce priveşte creşterea PIB-ului pe cap de locuitor în ultimele decenii.” Iar potenţialul ridicat de creştere a României este susţinut şi de disponibilitatea extinsă a fondurilor UE pe termen mediu. Pe de altă parte, nu putem ignora ceea ce se întâmplă în ţara vecină, Ucraina, la impactul social şi incertitudinea pe care războiul le generează, atenţionează şeful OTP Bank. „În consecinţă, este dificil să avem o certitudine pentru viitoarele evoluţii economice, dar pe baza condiţiilor actuale nu ne aşteptăm la recesiune pentru România în 2023. Sunt aşteptate evoluţii diferite pe parcursul anului şi de aceea creşterea anuală ar putea încetini până la aproximativ 2,0- 2,5% în prima jumătate din 2023, cu o posibilă accelerare până la 3,0-3,5% în a doua parte. Accelerarea va fi determinată de reducerea efectelor crizei energetice, inflaţiei mai scăzute şi declinului ratelor dobânzilor.”

    2022 a fost un an mixt, atât cu elemente negative, cât şi favorabile pentru piaţa bancară din România, la fel ca pentru întreaga economie, ceea ce a avut ca rezultat evoluţii diferite în funcţie de sector. S-a înregistrat o încetinire a creşterii creditării pentru gospodării, comparativ cu 2021, şi o creştere aproximativ stabilă pentru sectorul corporate. Cu toate acestea, performanţa anuală a fost foarte neuniformă, aminteşte şeful OTP Bank.


    ♦Œ OTP Bank, subsidiara de pe piaţa românească a celui mai mare grup bancar din Ungaria, a înregistrat în primele nouă luni din 2022 un profit operaţional de 146 mil. lei, în creştere cu 67% faţă de acelaşi interval din 2021, în urma efectului pozitiv al unei creşteri dinamice de 20% a veniturilor totale, potrivit celor mai recente date anunţate de bancă.

    ♦ În acelaşi timp, cheltuielile de exploatare au crescut cu 9% în 9 luni/2022, având în vedere cheltuielile mai mari cu personalul în urma creşterii salariilor şi din creşterea cu 3% a numărului mediu de angajaţi.

    ♦Ž OTP Bank România a ajuns în cele din urmă după 9 luni din 2022 la o pierdere de 15 mil. lei, rezultat determinat în principal de majorarea provizioanelor totale, în valoare de 151 mil. lei, din care 58 mil. lei au fost constituite în trimestrul al treilea, potrivit raportului financiar publicat la Budapesta, care prezintă rezultatele consolidate ajustate în conformitate cu standardele de raportare ale grupului.

    ♦ În perioada ianuarie-septembrie 2021, veniturile nete din dobânzi ale băncii au crescut cu 33%, ajungând la un total de 484 mil. lei.

    ♦ Volumul creditelor performante acordate de OTP Bank  a crescut cu 13% în 9 luni/2022 faţă de 9 luni/2021, evoluţie susţinută de o creştere de 19% a segmentului de creditare corporate, în timp ce creditarea retail a crescut cu 7%.

    ♦ ‘ Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins nivelul de 21,5 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de nivelul consemnat în luna septembrie 2021.


    „Până în lunile de vară, ratele de creştere au repetat aproximativ performanţa foarte bună din 2021, iar pe segmentul corporativ creşterea creditelor a fost şi mai mare. Apoi, din septembrie, ratele de creştere au început să scadă brusc, pe fondul scăderii veniturilor reale, al inflaţiei ridicate şi al creşterii ratelor dobânzilor. Întreaga matrice de risc s-a schimbat rapid, preţurile la gaze naturale au crescut vertiginos şi, cu apariţia ameninţării unei recesiuni europene, băncile au devenit prudente în acordarea de noi împrumuturi. La fel, acum presiunea asupra acordării de noi împrumuturi ar putea să se reducă ţinând cont de evoluţiile recente, deoarece preţurile gazelor au scăzut de la niveluri extreme şi temerile de recesiune s-au redus.” Având în vedere toate acestea, 2023 ar trebui să ne aducă reversul a ceea ce am experimentat în 2022, anticipează Gyula Fatér, în timp ce ritmul general de creştere a creditelor va fi probabil puţin mai slab decât cel observat anul trecut. „Prima jumătate a anului va aduce o nouă încetinire a ratei de creştere, care ar putea reveni în al doilea sau al treilea trimestru, şi să devină deja o tendinţă clară a creşterii activităţii de creditare în al doilea semestru. Acest lucru ar putea fi declanşat de scăderea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor, precum şi de o redresare a activităţii economice.” În zona creditării personale, ROBOR şi IRCC ar trebui să se stabilizeze în a doua parte a anului odată ce ratele dobânzilor vor avea un nivel constant, pe fondul unei inflaţii anuale în scădere, mai spune şeful OTP Bank. „Estimăm o evoluţie stabilă a creditelor de consum în 2023 şi o revenire treptată începând cu a doua parte a anului pentru creditele ipotecare. Pentru zona de creditare corporativă, ar trebui să vedem o creştere de o cifră în acest an, deoarece o bună parte din companiile locale vor continua cu planurile lor de dezvoltare şi vor atrage finanţări europene.” După cea mai recentă creştere a dobânzii de politică monetară, de 25 de puncte de bază, până la pragul de 7%, Banca Naţională ar putea închide ciclul de măsuri de înăsprire a politicii monetare, crede Gyula Fatér. „Depinde de cât de repede se va schimba sensul de evoluţie al inflaţiei. Deocamdată, apreciem că va rămâne la nivelul actual până în lunile februarie-martie, cu un declin rapid ulterior. Odată ce vârful inflaţiei este clar, BNR ar putea trece de la majorare la reducerea ratelor, care are putea avea loc cel mai devreme în doua jumătate a anului.” Şi pieţele au început să anticipeze finalul ciclului de creştere a ratelor, după ce cu doar câteva luni în urmă curba randamentelor era destul de abruptă. „Valoarea actuală este deocamdată constantă, de circa 7%. Având în vedere încheierea majorărilor ratelor şi scăderea recentă a randamentelor pe termen lung, nu vor mai exista creşteri suplimentare ale ratelor la împrumuturi şi depozite.” Având în vedere cele menţionate anterior, şeful OTP Bank anticipează că ratele interbancare ar putea începe să scadă lent faţă de nivelul actual de circa 7%. Iar cursul de schimb leu/euro ar putea urma o traiectorie anuală de depreciere foarte uşoară, de circa 1-2% pe an.

    „Sectorul bancar se aştepta ca cel mai ridicat nivel al inflaţiei să fie atins în decembrie trecut, pentru ca apoi să fie urmat de o scădere lentă pe tot parcursul anului. Aşa că acum este oarecum clar că inflaţia a atins un vârf sau este pe cale să atingă vârful în curând, poate chiar în primele luni ale anului şi la un nivel cu adevărat ridicat. Va scădea, odată ce economia va trece peste amintirile anului 2022 şi va începe să folosească influxul financiar european, dar pentru sfârşitul anului 2023 ar trebui să ne pregătim să ne confruntăm în continuare cu o inflaţie de două cifre.” La fel ca şi în cazul inflaţiei, OTP Bank estimează şi că ratele dobânzilor interbancare sunt aproape de maxim şi ar putea începe să scadă încet de la nivelul actual de 7%. „Deocamdată, cursul de schimb prezintă o uşoară îmbunătăţire, deoarece BNR şi-a slăbit controlul strict asupra lichidităţii interbancare, în timp ce pentru restul anului ar trebui să urmeze ratele dobânzilor interbancare şi să aibă o depreciere anuală uşoară, de 1-2%.” Spre deosebire de evoluţia europeană, România a avut o scădere constantă a ratei creditelor neperformante în cursul anului trecut, ajungând semnificativ sub 3%. Prin urmare, până acum, afacerile locale au demonstrat o bună rezilienţă şi planificare financiară, spune CEO-ul OTP Bank. „În acest an, luând în considerare recenta înăsprire a politicii monetare de către BNR şi încetinirea creşterii economice la 2-2,5%/an, situaţia s-ar putea schimba. Bineînţeles, creşterea NPL trebuie luată în considerare şi previzionată, dar nu ar trebui să afecteze piaţa în mare măsură, deoarece tendinţa doar urmăreşte direcţia europeană.”

    Dar care este strategia OTP Bank pe piaţa românească? „După experienţa ultimilor doi ani, am putea spune că suntem în permanenţă «în gardă» în privinţa multor schimbări pe care nimeni nu le poate anticipa suficient de repede. Dar avem o adevărată «Steaua Nordului» în strategia noastră, programul de transformare a băncii. Vrem să creştem organic, valorificând integral investiţiile operaţionale şi în infrastructură pe care le-am realizat în aceşti ani, aşa că 2023 este pentru noi o parte importantă a programului de dezvoltare locală. Avem avantajul unor rezultate solide, o valoare a activelor mai mult decât dublă faţă de acum patru ani, când am lansat acest program, aşa că prioritatea este să ne consolidăm poziţia, având în vedere că piaţa de creditare pare să se restrângă după mulţi ani de creştere rapidă”, spune şeful băncii româneşti cu capital maghiar. În privinţa investiţiilor, OTP Bank va avea o abordare echilibrată, „cu multă grijă pentru reţeaua naţională de sucursale şi entuziasm pentru modul în care canalele digitale continuă să crească.” La fel ca anul precedent, 2022 a determinat OTP Bank să menţină starea de alertă şi să fie pregătită pentru toate schimbările anticipate, după cum spune şeful băncii. „A fost o necesitate pentru noi să facem faţă provocărilor anului trecut cu un răspuns corect, întrucât suntem angajaţi într-un program de creştere pentru a obţine o cotă de 5% din piaţa de creditare. Este o strategie de dezvoltare organică, cu progres şi creşteri constante, care ne consolidează poziţia pas cu pas. Suntem mulţumiţi cu rezultatele anului 2022, cu creşterile istorice de 20% pe unele linii de business din anii anteriori şi cu un portofoliu vast de proiecte de investiţii implementate. Prin urmare, suntem aproape de obiectivul nostru de cotă de piaţă şi priorităţile viitoare sunt acum legate de consolidarea acestor creşteri.” Principalii indicatori ai OTP Bank s-au îmbunătăţit, dă asigurări Gyula Fatér, în special rezultatul operaţional şi raportul cost-venit, în timp ce parametrii de risc sunt stabili. De asemenea, mai spune el, banca este pregătită pentru un mediu mai puţin pozitiv, aşa îşi consolidează rezervele de risc. „Indiferent de dificultăţile şi incertitudinile anului 2022, pentru OTP Bank este un an de dezvoltare şi consolidare. Avem în implementare programul Apollo, cu rezultate excelente, care ne apropie de obiectivul nostru de piaţă, iar dovada este poziţia pe care o avem acum în sectorul bancar, după ce anul trecut am făcut un nou pas în clasamentul băncilor locale, cu o creştere de 25% a activelor. Comparativ cu patru ani în urmă, pe durata implementării programului de creştere, valoarea activelor OTP Bank s-a dublat. OTP Bank, subsidiara de pe piaţa românească a celui mai mare grup bancar din Ungaria, a înregistrat în primele nouă luni din 2022 un profit operaţional de 146 mil. lei, în creştere cu 67% faţă de acelaşi interval din 2021, în urma efectului pozitiv al unei creşteri dinamice de 20% a veniturilor totale, potrivit celor mai recente date anunţate de bancă. În acelaşi timp, cheltuielile de exploatare au crescut cu 9% în primele nouă luni, având în vedere cheltuielile mai mari cu personalul în urma creşterii salariilor şi din creşterea cu 3% a numărului mediu de angajaţi. OTP Bank România a ajuns în cele din urmă după 9 luni din 2022 la o pierdere de 15 mil. lei, rezultat determinat în principal de majorarea provizioanelor totale, în valoare de 151 mil. lei, din care 58 mil. lei au fost constituite în trimestrul al treilea, potrivit raportului financiar publicat la Budapesta, care prezintă rezultatele consolidate ajustate în conformitate cu standardele de raportare ale grupului. În conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins în septembrie 2022 nivelul de 21,5 mld. lei, în creştere cu 11% faţă de nivelul consemnat în luna septembrie 2021. Dar cât de importantă este profitabilitatea versus cota de piaţă pentru OTP Bank? „Planurile şi strategia noastră pentru piaţa locală implică o anumită poziţie şi considerăm că o cotă de 5% din piaţa creditelor este pragul sănătos pentru o bancă comercială locală. Pentru 2022 avem un nivel bun al profitului operaţional, aşa că nu trecem cu vederea performanţele financiare doar pentru alimentarea creşterii. Desigur, planul de dezvoltare Apollo a necesitat un plan de investiţii extins, cu o mulţime de resurse folosite pentru a creşte eficienţa şi a extinde operaţiunile, a dezvolta noi instrumente bancare şi a ne creşte echipa. Toate acestea înseamnă cheltuieli, aşa că profitabilitatea este afectată pentru a ne asigura şi implementa planurile. Mai mult, trebuie să luăm în considerare şi costul adaptării la mediul economic care se deteriorează rapid şi costul provizioanelor cu risc mai ridicat din ultimii ani.” În zona comercială OTP Bank s-a concentrat şi pe atragerea de noi clienţi şi dezvoltarea unei experienţe îmbunătăţite pentru aceştia, susţine Gyula Fatér. „Este un obiectiv pe termen mediu şi lung în raport cu rentabilitatea şi necesită investiţii constante în faza iniţială. În strategia noastră, creşterea este importantă pentru a ajunge la un nivel operaţional care susţine profitabilitatea pe termen lung. Suntem pe drumul cel bun.” Volumul creditelor performante acordate de OTP Bank  a crescut cu 13% de la an la an în primele nouă luni din 2022, evoluţie susţinută de o creştere de 19% a segmentului de creditare corporate, în timp ce creditarea  segmentului retail a crescut cu 7%, potrivit raportului băncii-mamă din Ungaria. Ce sectoare economice, ce tipuri de companii sunt preferate la creditare de OTP Bank? Agribusiness, real estate, sectorul de producţie, finanţarea proiectelor din energie sau din zona comercială, IMM-uri şi antreprenori locali se regăsesc pe lista proiectelor finanţate de OTP Bank. „Diversitatea proiectelor finanţate a crescut rapid în ultimii ani, odată cu amprenta noastră la nivel naţional, dar putem spune că avem o implicare mare în rândul IMM-urilor şi antreprenorilor locali, pentru că suntem în mod constant unul dintre principalii parteneri pentru programele garantate de stat. De asemenea, suntem impresionaţi de activitatea partenerilor noştri din agribusiness, zonă în care am finanţat un volum important de investiţii în agricultura sustenabilă şi în noi capacităţi de producţie. Avem, de asemenea, un portofoliu considerabil în sectorul de real estate, sectorul de producţie, finanţarea proiectelor din energie sau din zona comercială, precum şi finanţări sindicalizate împreună cu alţi parteneri locali.” Revenind la strategia de finanţare, abordarea OTP Bank este mai puţin legată de un anumit sector economic şi se înscrie mai mult în direcţia diversificării portofoliului prin parteneriate cu companii care au planuri şi proiecte solide, care pot funcţiona în orice condiţii sau şocuri economice, concluzionează şeful OTP Bank.   ■

  • BCE, în faţa realităţii dure: companiile profită de pe urma inflaţiei încăpăţânate, în timp ce muncitorii şi consumatorii suportă costurile

    Strategii Băncii Centrale Europene s-au aflat recent în faţa unor date crude: companiile profită de pe urma inflaţiei ridicate, în timp ce muncitorii şi consumatorii duc greul, scrie Reuters.

    În ultimele nouă luni, imaginea macroeconomică principală a fost că scumpirile dramatice la orice, de la energie la alimente şi semicon­duc­tori împing puternic în sus costurile pentru companii în cele 20 de ţări din zona euro.

    BCE a reacţionat prin cea mai agresivă majorare a dobânzilor din patru decenii pentru a tempera cere­rea, argumentând că există riscul ca preţurile mai mari de consum să împingă în sus salariile şi să creeze o spirală inflaţionistă.

    Însă, recent, o imagine uşor dife­rită s-a înfăţişat băncii, potrivit unor surse familiare cu situaţia: marjele de profit ale companiilor sunt în creş­tere, şi nu scădere, cum ar fi de aştep­tat în condiţiile creşterii atât de viguoase a costurilor.

    Ideea că firmele au majorat pre­ţu­rile exagerat pe seama consumato­rilor şi salariaţilor ar putea stârni mâ­nia publicului general, dar are în acelaşi timp şi implicaţii pentru ban­cherii centrali. O nouă imagine privind inflaţia concentrată pe marje i-ar putea încuraja pe membrii consiliului guvernator al BCE care susţin că nu mai sunt necesare noi majorări de dobânzi, potrivit econo­miştilor intervievaţi de Reuters.

    Dezbaterea ar putea fi reluată la următoarea şedinţă de politică mo­ne­tară a BCE de pe 16 martie, când banca a promis să majoreze dobân­zile până la cel mai ridicat nivel de la momentul de apogeu al crizei finan­ciare din 2008.

    Preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat recent că ar putea fi necesar ca majorările de dobânzi să persiste dincolo de o majorare plă­nuită în martie, notează Bloomberg. „Cu cât vor fi majorate dobânzile la fiecare şedinţă este imposibil de precizat în acest moment“, a arătat Lagarde.

    Aceasta a descris majorarea din martie drept atât necesară, cât şi foarte probabilă, subliniind că strategii vor face totul pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%, în special prin prisma ultimelor date privind creşterile de preţuri din Europa.

    Inflaţia din zona euro a scăzut mai puţin decât anticipaseră mulţi economişti în februarie. Rata inflaţiei a slăbit uşor la 8,5%, de la 8,6% în ianuarie, în condiţiile în care preţurile serviciilor, bunurilor şi alimentelor au accelerat chiar dacă scumpirea energiei a încetinit. Economiştii chestionaţi de Reuters anticipaseră o scădere la 8,2%, scrie Financial Times.

    Inflaţia de bază, care exclude preţurile energiei şi alimentelor, a urcat la un nou record de 5,6%, de la 5,3% în ianuarie.

    În Germania, inflaţia a reizbucnit în februarie, sfidând estimările privind un declin.

    Accelerarea scumpirilor din Germania la 9,3% în februarie, de la 9,2% în ianuarie a venit după creşteri similare ale inflaţiei din Franţa şi Spania.

     

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, scade la 6,96% după ce în ultimele zile de tranzacţionare a staţionat la pragul de 7%, arată datele BNR.

    Ultima oară când Robor la 3 luni a fost sub pragul de 7% a fost pe 13 iulie 2022.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,30%, de la 7,34% luni.

    Indicele ROBOR la 12 luni a coborât la 7,67%, de la 7,69% luni.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

    Valoarea IRCC, dobânda de referinţa pentru calculul ratelor la bancă pentru creditele ipotecare şi consum, a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%, de la 4,06% la finalul anului trecut. Valoarea de 5,71% este calculată pe baza datelor din trimestrul III al anului 2022.

     

     

     

  • Investitorii sunt încrezători ca BCE va continua majorarea dobânzii. Christine Lagarde: Banca „urmăreşte evoluţia salariilor îndeaproape”

    Investitorii pariază că Banca Centrală Europeană va ridica ratele dobânzilor la maxime istorice, stimulaţi de rezistenţa economiei din zona euro şi de semnele că inflaţia s-ar putea dovedi mai greu de controlat decât se preconiza, scrie Financial Times.

    Banca centrală, considerată pe scară largă drept una dintre cele mai conciliatoare din lume, se aşteaptă acum să ridice ratele substanţial în acest an.

    „Este cu adevărat surprinzător să vedem că BCE pare acum cea mai agresivă dintre marile bănci centrale”, a declarat Sandra Phlippen, economist şef la banca olandeză ABN Amro.

    Pieţele au revizuit previziunile privind evoluţia dobânzilor după ce datele recente din zona euro privind activitatea dinamică a sectorului serviciilor şi creşterea cererilor salariale.

    Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a declarat marţi că banca „urmăreşte evoluţia salariilor îndeaproape” – un semn de îngrijorare că o creştere bruscă a salariilor în acest an va menţine presiunea asupra preţurilor, deoarece companiile transferă costurile către consumatori.

     

  • BCE devine cea mai aspră dintre băncile centrale: Investitorii pariază că Banca Centrala Europeana îşi va majora ratele dobânzilor la 3,75% până în septembrie

    Investitorii pariază că Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până la cele mai ridicate niveluri din toate timpurile, stimulaţi de rezistenţa economiei zonei euro şi de semnele că inflaţia s-ar putea dovedi mai greu de ţinut în frâu decât se aşteaptau analiştii, scrie Financial Times.

    Pieţele swap estimează o creştere a ratei de depozit a BCE la 3,75% până în septembrie, faţă de nivelul actual de 2,5%. Acest nivel ar egala vârful atins de indicele de referinţă în 2001, atunci când BCE încă încerca să susţină valoarea monedei euro nou lansate.

    „Este cu adevărat surprinzător să vedem că BCE a devenit cea mai aspră dintre marile bănci centrale”, a declarat Sandra Phlippen, economist şef la banca olandeză ABN Amro.

    Pieţele au revizuit în creştere previziunile privind ratele dobânzilor după recenta publicare a detelor din zona euro privind activitatea dinamică din sectorul serviciilor şi cererile salariale.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat marţi că banca „analizează foarte atent situaţia salariilor” – un indiciu al îngrijorării că o creştere puternică a salariilor în acest an va menţine presiunea asupra preţurilor, deoarece companiile transferă costurile asupra consumatorilor.

    Randamentul obligaţiunilor germane cu scadenţa la doi ani a atins marţi un maxim al ultimilor 14 ani, de 2,95%, după ce indicele managerilor de achiziţii S&P Global a depăşit previziunile.

    Perspectiva unor noi creşteri substanţiale ale ratelor în zona euro contrastează cu cea a SUA şi a Regatului Unit, care sunt considerate în general ca fiind mai aproape de finalul ciclului de creştere a ratelor dobânzilor, deoarece au majorat deja costurile de împrumut mai devreme şi mai agresiv decât BCE.

    Cu toate acestea, pieţele bursiere din SUA au scăzut puternic marţi, deoarece datele economice au determinat investitorii să reevalueze cât de mult ar mai putea creşte dobânzile Rezervei Federale.

    Inflaţia din zona euro a fost de 8,5% în ianuarie, comparativ cu 6,4% în SUA, în timp ce inflaţia din Marea Britanie rămâne în continuare de două cifre. Cu toate acestea, nivelul inflaţiei a scăzut mai repede decât se aştepta, iar perspectivele anemice de creştere ale ţării au diminuat presiunea asupra Băncii Angliei pentru a majora ratele.

    În ultima săptămână, Goldman Sachs, Barclays şi Berenberg au ridicat la 3,5% previziunile lor cu privire la cât de mult va mai creşte BCE ratele. Miercuri, Deutsche Bank şi-a majorat prognoza la 3,75%.

    „Există riscul ca inflaţia să se dovedească a fi mai persistentă decât este estimată în prezent de pieţele financiare”, a declarat săptămâna aceasta pentru Bloomberg Isabel Schnabel, membru al comitetului executiv al BCE.

    Frederik Ducrozet, şeful departamentului de cercetare macroeconomică de la Pictet Wealth Management, a prognozat că ratele BCE vor atinge un vârf de 3,5%, dar a adăugat că banca centrală ar putea „să rămână în modul de înăsprire până în septembrie, iar acest lucru va urca rata dobânzilor aproape de 4%”.

    BCE a majorat deja ratele cu un nivel fără precedent de 3 puncte procentuale din vara anului trecut şi a semnalat luna aceasta că intenţionează să facă o altă mişcare de jumătate de punct procentual în martie.

    Deşi inflaţia din zona euro a scăzut timp de trei luni consecutive, inflaţia de bază – care exclude preţurile la energie şi alimente pentru a arăta presiunile de bază asupra preţurilor – a rămas neschimbată la un nivel record de 5,2% în ianuarie.