Tag: design

  • Paharul de 3 milioane de lei

    După o investiţie iniţială de 12.000 de euro, o familie de antreprenori a ajuns la afaceri de 3 milioane de lei cu o reţea de cafenele stradale, ce se bazează pe un design ce ia forma unui pahar. Care sunt planurile lor în continuare?

    „Pentru mine antreprenoriatul n-a fost doar o idee, ci mai degrabă o traiectorie prestabilită încă din timpul facultăţii”, îşi descrie Vlad Timaru, unul dintre fondatorii lanţului de cafenele Coffee 2 Go, alegerea de a se orienta spre antreprenoriat. La doar 19 ani şi-a înfiinţat prima firmă şi povesteşte că de atunci şi până în prezent a administrat şapte SRL‑uri, în domenii diferite.

    Dacă unul dintre pariurile sale mai vechi a fost deschiderea unui magazin online de utilaje agricole, în prezent conduce o afacere cât se poate de „fizică”. A lansat în 2013 lanţul de cafenele Coffee 2 Go, o afacere de familie pe care a creat-o împreună cu sora sa (Iuliana Timaru) şi soţul ei (Mircea Rădulescu), afacere operată sub firma MaxJoi Euro Trade Concept. La finalul lui 2016, afacerea ajungea la 15 unităţi răspândite în Bucureşti, Piteşti, Braşov şi Piatra-Neamţ, ce au generat afaceri de 3 milioane de lei, în creştere cu 88% faţă de anul anterior. Familia de antreprenori a mizat pe un design inedit al cafenelelor, care apar sub forma unui pahar de cafea, poziţionat în locaţii stradale (coffee spot este denumirea pe care o folosesc antreprenorii).

    Timaru spune că prin Coffee 2 Go vor să aducă un gust al cafelei care să nu ţină cont de tendinţele trecătoare, ci să se prezinte într-o formă modernă, în pas cu nevoile prezentului. „Ne-a fost clar că un avantaj în promovarea produsului este impactul vizual – forma specifică punctului de comercializare”, descrie el alegerea designului chioşcului în formă de pahar, ce iese în evidenţă nu doar prin dimensiune şi formă, dar şi prin cromatică, deoarece folosesc culori tari, cu un impact vizual puternic – negru şi portocaliu. În oferta Coffee 2 Go există 22 de preparate pe bază de cafea, ceai sau limonadă, cu un preţ care variază între 3 lei pentru un espresso şi 6 lei pentru un cafe latte, iar în cele două unităţi de interior deschise recent comercializează şi produse de patiserie. Totodată, ei s-au bazat pe francizare pentru extinderea mărcii în toată ţara. Astfel, dintre cele 15 unităţi ale lanţului de cafenele, în prezent şase sunt deschise în regim de franciză.

    Toţi cei trei membri ai familiei de antreprenori sunt absolvenţi ai Academiei de Studii Economice – în Contabilitate, Management şi Economie Agroaalimentară. Ulterior, ei şi-au completat studiile cu specializări în Psihologie, Drept şi Agricultură. Vlad Timaru povesteşte că sora şi cumnatul său au fost atraşi în „curentul antreprenorial” în 2011, odată cu fondarea magazinului online în domeniul utilajelor agricole. Spune că deşi ideea Coffee 2 Go le-a venit în 2007, au reuşit să o pună în practică abia în 2012. Pentru Vlad Timaru şi Mircea Rădulescu, parcursul ca angajaţi s-a încheiat în 2011, când s-au asociat pentru a dezvolta magazinul online care a generat şi capitalul ce urma să fie investit în conceptul Coffee 2 Go. Iulia Timaru însă conduce în continuare departamentul antifraudă din cadrul unei instituţii bancare de top în paralel cu activitatea de la Coffee 2 Go.

    Primul pas în dezvoltarea acestui business a fost înregistrarea la OSIM a modelului minicafenelei. Următorul pas a fost construirea efectivă a acesteia, iar modelul trebuia să respecte atât normele de siguranţă şi confort, cât şi să fie suficient de voluminosă ca să poată înmagazina ergonomic toate utilajele şi echipamentele necesare preparării celor 22 de repere din meniu. „Prototipul a fost realizat după mii de ore de muncă, teste şi eşecuri; a rezultat un modul de 3,3 metri înălţime, în interiorul căruia încap uşor patru persoane, pe lângă echipamente şi mobilier”, descrie antreprenorul provocările designului. Amplasarea primului chioşc a fost o etapă la fel de importantă ca şi realizarea modelului: pentru un impact cât mai mare, acesta trebuia poziţionat într-o zonă cu vad comercial bun şi cu o diversitate cât mai mare de consumatori, astfel încât ei să înţeleagă preferinţele clienţilor lor.

    Astfel justifică Vlad Timaru alegerea zonei Gării de Nord, unde, potrivit lui, există un trafic zilnic de 10.000 de persoane. Investiţia în primul chioşc a fost de 12.000 de euro, sumă care a inclus realizarea, mobilarea, personalizarea, iluminatul, transportul şi amplasarea, totalitatea echipamentelor de bar necesare funcţionării (espressoare, blendere, aparate de spumă lapte, frigider, congelator, accesorii de bar) precum şi chiria iniţială, cu racordarea la utilităţi, autorizarea, stocul iniţial de materii prime şi materiale. Un an mai târziu, acesta începuse deja să aducă profit. „Nişa cafelei to go era neexploatată în acea perioadă, piaţa fiind într-o continuă dezvoltare şi adaptare, trendurile europene urmând să apară şi în România. Am prins cele mai bune locuri în trenul care se îndreaptă cu viteză în această direcţie”, explică Vlad Timaru. El spune că în prezent 80% dintre clienţii sunt fideli şi revin zilnic (sau cu prima ocazie) la toate spaţiile lor.

     

  • Desenul care a distrus o întreagă campanie McDonald’s de sărbători

    Atunci când alegeţi numele unei companii, produs sau un nou design, trebuie să fiţi atenţi la toate unghiurile în care poate fi abordată respectiva alegere. Apoi, este util să îi rugaţi şi pe oamenii pe care îi cunoaşteţi să facă acelaşi lucru.

    Concluziile aparţin jurnaliştilor publicaţiei Entrepreneur, în urma unui exemplu recent, care are legătură cu recipientele pentru băuturi de sărbători folosite de McDonald’s şi care s-au dovedit a nu fi foarte inspirate.

    Un client care şi-a cumpărat o astfel de băutură a făcut un desen simplu pe pahar, iar întreaga conotaţie a mesajului transmis – ”Decembrie este aici! Simţiţi spiritul sărbătorilor cu o McCafe Peppermint Mocha!” – s-a schimbat.

    ”Este un semnal că nu ar trebui să uităm de copilul din noi sau – poate, să angajăm un consultant de 14 ani când luăm astfel de decizii de marketing”, concluzionează editorii Entrepreneur.

  • Plaja poate fi o sursă de inspiraţie pentru antreprenori. Afaceri de milioane construite de costume de baie

    Multi antreprenori se lupta pentru a-si pune in practica ideile de afaceri. In 2016, multi dintre ei au mizat pe idei legate de alimentatie sanatoasa sau bijuterii hand made. Dar cele mai spectaculoase evolutiii ale afacerilor sunt legate de designul de costume de baie, relateaza Daily Mail. Dovada ca un numar impresionant de femei din Australia au dezvoltat afaceri in domeniul costumelor de baie, o industrie care la nivel mondial are o valoare estimata de 23 de miliarde de dolari, cu un ritm de crestere anual care se invarte, conform previziunilor, in jurul a 5%.
     
    La 26 de ani, australianca Karina Irby are un stil de viata care poate starni invidia multora. Dupa ce a petrecut cateva zeci de ore pe YouTube pentru a afla cat mai multe despre designul de costume de baie, ea s-a lansat in afaceri, avand drept motto: “Nu este doar un bikini, ci este un stil de viata”. Iar acum, tanara australianca are cumparatori din Australia, America, Europa sau Rusia. Clientii ei sunt interesati de costumele de baie colorate si cu un design plin de imaginatie, pe care le pot gasi pe site-ul pe care antreprenoarea australianca l-a devoltat pentru a-si vinde produsele. “Intotdeauna mi-au placut produsele mai vesele, care sunt vandute, de pilda, in locuri precum Hawaii, dar nu le intalnesti si in alte locuri din lume, de pilda in Australia.
     
    Cand aveam 19 ani, am fost intr-o calatorie in Hawaii si am fost inspirata de produsele care se vindeau acolo.” La scurt timp, a inceput sa vanda in tara natala produsele pe care le importa din Hawaii. La scurt timp, a ales sa-si dezvolte propria marca de costume de baie – Moana Bikini – iar aceasta afacere este acum evaluata la milioane de dolari. Brandul are nu mai putin de 400.000 de follower-i pe Instagram. In luna decembrie a acestui an, volumul de vanzari a ajuns la 1.000 de produse in numai 45 de minute.
     
    Karina Irby nu este insa singura care si-a dezvoltat o afacere pe aceasta nisa, a costumelor de baie, care se dovedeste a fi profitabila. Summer Addiction Swimwear este o alta firma, infiintata de doua australience care au 22 de ani si deja fac valva in acest domeniu. Chantal Umpelby si Jasmine Young au constatat, inca de pe vremea cand erau la scoala, ca gaseau cu dificultate costume de baie de lux, astfel ca recent au ales sa mizeze pe cartea antreprenoriatului, atacand exact aceasta nisa. In numai o luna de la lansare, au reusit sa vanda o treime din volumele produse pentru colectia lor de debut, white Label. “Ne inspiram din colectiile creatorilor de fashion europeni,” spunea recent, pentru Daily Mail Jasmine Young. “Tintim un aspect unic, sofisticat, si credem cu tarie ca exista cerere pentru costume de baie de lux. Intrucat am crescut intr-o zona plasata la malul marii, au fost mereu interesate de bikini si costume de baie sic”.
     
    Si Kendall Layt si-a construit o afacere in segmentul costumelor de baie, Inca de pe vremea adolescentei, ea I-a spus mamei sale ca isi doreste sa dezvolte o cariera in domeniu, sa devina designer de costume de baie. Acum, la mai bine de un deceniu de acel moment, ea conduce adacerea numita Kokoh Bikini, pe care a initiat-o in vremea cand lucra ca insotitoare de bord, calatorind pretudindeni in lume. “Am inceput sa fac suft la 15 ani si mereu am fost interesata de bikini”, povesteste ea.
  • A trecut de la Platon, Kant şi Heidegger la business development, programare şi design, iar acum conduce un business de 350.000 de euro

    38 DE ANI   /   FONDATOR ŞI DIRECTOR GENERAL, ANAGRAMA

    CIFRĂ DE AFACERI 2015: 350.000 de euro

    CIFRĂ DE AFACERI 2014: 500.000 de euro

    Gabi Dumitru se ocupă în acelaşi timp de propria firmă, Anagrama, înfiinţată în urmă cu zece ani, dar lucrează şi cu două firme: ca strategy design la Moovel Group GmbH şi ca design director la 47Nord. Drumul spre domeniul designului este oarecum neaşteptat, fiind un autoditact în digital & tech; a trecut de la Platon, Kant şi Heidegger la business development, programare şi design, pentru că este licenţiat al Facultăţii de Filosofie, din cadrul Universităţii Bucureşti, unde a urmat şi cursurile unui master.

    La 28 de ani era angajat al Humanitas, ca director de design, şi dorea, povesteşte el, să realizeze vizualuri mai bune pentru audiobookurile pe care le producea Humanitas Multimedia. „Ulterior, aveam să înţeleg că designul pentru tehnologie (mobile, screen, car displays, infokiosk etc.) presupune un proces constant de pregătire şi înţelegere.“ Şi pentru că în acea perioadă primea din ce în ce mai multe oferte pentru colaborare pe proiecte, înfiinţarea propriei firme, Anagrama, „a fost ceva firesc“.

    Despre postura de antreprenor, Gabi Dumitru spune că munca „presupune conceptul, lansarea şi managementul unui business nou (indiferent că vorbim de servicii, produse sau procese), iar ceea ce facem pentru clienţi sau pentru noi nu diferă, în esenţă. Chiar şi strict din perspectiva managementului unui departament de design, activitatea este în definitiv aceeaşi, doar că rezultatul este preluat şi integrat mai departe în procesele de business“.

    În cadrul firmei nemţeşti Moovel, Gabi Dumitru coordonează un departament cu peste zece designeri, este responsabil, între altele, de livrarea de concepte noi sau asigurarea de materiale pentru proiectele existente. Moovel este o firmă fondată de Daimler AG, cu scopul de a descoperi cum noile tehnologii vor afecta mobilitatea urbană în viitor.

    „Anagrama derulează şi proiecte de cercetare în tehnologie – fie şi la un proiect mai complicat de smart city. De exemplu, în 2013 am lucrat cu 47Nord la un proiect dezvoltat de MIT la Seanseable Lab în Singapore.“

    Despre dificultăţi, Gabi Dumitru spune că fiecare moment are particularităţile lui, fie ele provocări de consultanţă, management, operaţiuni sau procese, de design sau tehnologie. „Totuşi, probabil cele mai multe dificultăţi sunt generate de momentele de creştere a companiei şi de deciziile de natură strategică“, spune antreprenorul, care, pe termen lung, se vede lucrând în cercetare şi inovaţie în tehnologie.
     

  • Design cu gelatină şi deşeuri

    Pentru a-şi atrage şi uimi publicul, designerii îşi demonstrează ingeniozitatea apelând la materiale mai puţin obişnuite pentru creaţiile lor, aşa cum o arată recenta ediţie a expoziţiei Design Miami.

    În cadrul evenimentului, aceştia s-au întrecut în machete ale unor clădiri importante ale lumii realizate din gelatină, cum ar fi macheta Palatului Buckingham, obiecte decorative şi piese de mobilier confecţionate din lut cu bălegar, lămpi din fire de hârtie tricotate manual şi prevăzute cu becuri de leduri, obiecte noi ca farfurii sau sfeşnice confecţionate din argintărie veche sau o combinaţie de iarbă, piese auto şi diverse deşeuri ori piese realizate din materiale provenite de la albine sau viermi de mătase. 

  • Povestea tânărului de 35 de ani care a fondat unul dintre cele mai mari start-up-uri din lume

    Antreprenorul american este cunoscut pentru rolul său de cofondator al start-up-ului Airbnb, companie specializată în închirierea apartamentelor de către persoane private. Chesky este şi CEO-ul companiei, iar în 2015 a fost inclus pe lista Time a celor mai influenţi oameni din lume.

    Brian Chesky s-a născut în 1981 în Niskuyana, New York. În 1999 a început să urmeze cursurile Şcolii de Design Rhode Island, pe care a absolvit-o în 2004 cu diplomă în designul industrial. În timpul facultăţii, el l-a cunoscut pe Joe Gebbia, care avea apoi să devină cofondator al Airbnb.

    Din 2005, Chesky a lucrat ca designer pentru compania 3DID, în Los Angeles; s-a mutat apoi în San Francisco, unde locuia şi Gebbia.

    Ideea fondării Airbnb le-a venit în 2007, în timpul unei conferinţe: toate camerele de hotel erau ocupate, aşa că Brian Chesky şi Joe Gebbia s-au gândit să închirieze apartamentul lor pentru câteva zile pentru a câştiga nişte bani. Au închiriat imediat spaţiul, aşa că au decis să pornească un business având la bază această idee.

    Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori că nu trebuie să renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori. În 2008, anul în care compania a fost fondată, Airbnb căuta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate; cinci dintre acestea au declinat oferta de a investi în Airbnb, iar celelalte două firme nici nu s-au obosit să-i răspundă. Investitorii au refuzat fie pentru că o astfel de investiţie nu intra în aria lor de interes, fie din cauza lipsei de entuziasm a consumatorului pentru afaceri legate de călătorii. În momentul acela, cine era de acord să finanţeze compania cu 150.000 de dolari primea 10% din acţiunile firmei. În prezent, Airbnb este evaluată la 30 de miliarde de dolari.

    La sfârşitul primului an de activitate, compania a deschis mai multe birouri în Europa. În 2015, Chesky a anunţat că Airbnb va fi sponsor oficial al Jocurilor Olimpice de Vară de la Rio; în iunie 2016, antreprenorul s-a alăturat iniţiativei The Giving Pledge, un grup select de miliardari care au acceptat să doneze o mare parte din avere unor cauze caritabile. Din acest grup mai fac parte, printre alţii, Bill Gates şi Warren Buffett.

    În 2015, Brian Chesky a fost numit de către Forbes unul dintre cei mai bogaţi antreprenori de sub 40 de ani; în acelaşi an, preşedintele american Barack Obama l-a numit „Ambasador al antreprenoriatului global”. În prezent, Brian Chesky are o avere estimată la 3,3 miliarde de dolari.

  • Spectaculos şi înfricoşător în egală măsură. Podul invizibil pe care vor să îl construiască chinezii

    În China se construieşte un pod înfricoşător, din sticlă, în munţii ”Avatar” – lanţul muntos Zhangjiaje, ce a inspirat filmul Avatar; potrivit unui articol publicat de Daily Mail. 

    Anunţul vine după ce în luna august a acestui an, chinezii au inaugurat cel mai lung şi mai înalt pod de sticlă din lanţul muntos care a inspirat filmul Avatar, în provincia Hunan. Potrivit Daily Mail, arhitecţii au mers acum chiar mai departe decât atât. Au făcut designul unui pod aproape invizibil, spectaculos şi înfricoşător în egală măsură.

    Designul a fost creat astfel încât să ses integreze perfect în peisajul lanţului muntos Zhangjiaje. Podul transparent este suspendat între două piscuri montane, iar construcţia acestuia va costa peste 4 milioane de lire sterline. A fost creat de companii de arhitectură care au câştigat două competiţii de design – Martin Duplantier Architesc (MDA) şi Daqian Landscape Architects.

  • Compania care-şi ajută clienţii să inoveze mai rapid

    La începutul anului 2016, Qualitance a lansat o nouă linie de business, Technology Innovation, prin care îşi ajută clienţii să inoveze atunci când creează noi produse şi servicii bazate pe tehnologii revoluţionare de ultimă generaţie – inteligenţă artificială şi machine learning, realitate virtuală, blockchain, computer vision, realitate augmentată.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Qualitance este în prezent singura companie din lume care a creat şi care implementează acest model de proiecte de inovaţie, potrivit reprezentanţilor companiei.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Transformarea fundamentală pe care acestea o generează la nivelul membrilor echipei, care preiau un nou mod de a gândi, o modalitate accelerată de a livra şi un nou mod de a construi colaborativ şi de a interacţiona cu utilizatorii finali. Compania a realizat deja două proiecte de inovaţie pe două continente diferite, pentru companii internaţionale, una dintre ele fiind Virgin Group.

    DESCRIERE:

    În 2015, Tom Chi, cofondator al laboratorului de inovaţie Google X, iniţiatorul unor proiecte precum Google Glass sau  Project Loon, a devenit advisor al Qualitance. „Cu ajutorul lui, am introdus în Qualitance rapid prototypingul, metodologia de accelerare a inovaţiei dezvoltată de el şi utilizată în GoogleX pentru a crea produse revoluţionare”, au spus reprezentanţii companiei. Rapid prototypingul a fost primul pilon în dezvoltarea liniei de proiecte de inovaţie Technology Innovation. Celelalte două elemente fiind framework-ul de experience design – bazat pe metodologia de design thinking a Stanford d.school (Design School) – şi competenţa în tehnologii emergente.

    Proiectele de inovaţie încep cu sesiuni de research de patru până la şase săptămâni care definesc design framework-ul proiectului, apoi urmează o sesiune de rapid prototyping în cadrul căruia se creează prototipuri şi faza de construcţie a MVP-ului (Minimum Viable Product), care se încheie în zece săptămâni; în urma acestui proces rezultă versiunea 1.0 a noului produs sau serviciu.

    „Într-un sprint de rapid prototyping se construiesc în doar două zile peste două sute de prototipuri, care sunt validate cu utilizatorii. Dacă majoritatea companiilor au nevoie de 12 până la 18 luni pentru a ajunge de la idee la prima versiune live a unui produs, Qualitance reuşeşte în doar 10 săptămâni să dezvolte un MVP pentru clienţii săi”, au spus reprezentanţii companiei.

  • Rolul IoT în programele de training

    Metro Systems România aplică metodologia Design Thinking pentru generarea de idei şi proiecte, folosind conceptul Internet of Things, într-un program de training pentru studenţi.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    „Am vrut să le transmitem că avem încredere în dorinţa, viziunea şi mai ales implicarea lor într-un proces ce îmbină concepte de business cu tehnologii noi şi idei creative”, declară Juergen Boekholt. Proiectul are două elemente care aduc o noutate în scopul şi modul de implementare. Pe de o parte, este aplicată metodologiei Design Thinking pentru generarea de idei şi proiecte, folosind conceptul Internet of Things. Asta înseamnă că s-a pornit cu un proces orientat pe înţelegerea şi interacţiunea directă în mediul real cu clienţii, urmat de generarea de idei inovative pe baza acestui proces.

    Programul este dedicat trainee-ilor din companiei încă din faza de integrare, oferindu-li-se spaţiul şi resursele necesare pentru a-şi folosi energia şi visurile în direcţia inovaţiei.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    În program au fost implicaţi 30 de studenţi, cărora li s-au alăturat în diferite momente cu sfaturi, ghidare şi energie, circa zece membri din echipa Metro Systems România.

    Din mai mult de 80 de idei generate iniţial, opt au fost alese pentru a fi puse în practică. S-a lucrat în echipe mixte, multidisciplinare, cu organizare independentă.

    Rezultatul final a constat în trei prototipuri funcţionale, care au fost prezentate managementului companiei într-o sesiune internă de pitching. „Cel mai important efect îl reprezintă o înţelegere mai profundă a businessului, consecinţă a unui proces de inovaţie care pune în centrul atenţiei clientul şi nevoile lui, precum şi o apropiere mai mare de acesta”, adaugă Boekholt.

    DESCRIERE:
    „Trainees Innovate In Retail with IoT” este un program de inovare dedicat celor mai tineri angajaţii din Metro Systems Romania, de regulă studenţi în an terminal la facultăţi tehnice cu profil IT, selectaţi pentru a experimenta timp de un an mediul de business din cadrul companiei.

    Programul se ghidează după metodologia Design Thinking şi se axează pe cunoaşterea clientului, identificarea nevoilor acestuia, pe generarea de idei inovative şi crearea unor prototipuri funcţionale. „Toate acestea se întâmplă explorând lumea Internet of Things, un ecosistem fără limite din punctul de vedere al imaginaţiei, în cadrul unui proiect sprijinit de toată echipa de management Metro Systems Romania”, explică Juergen Boekholt, managing director, Metro Systems România.
    Proiectul a constat în mai multe faze. A început cu înţelegerea directă a clientului şi nevoilor acestuia, care s-a realizat prin vizite în magazinele Metro Cash & Carry şi studierea ghidată a tot ceea ce se întâmplă într-un astfel de magazin.
    Au urmat apoi procesarea informaţiilor adunate şi o serie de sesiuni de identificarea a nevoilor şi de generare de idei de proiecte Internet of Things care pot satisface aceste nevoie sau pot crea noi oportunităţi.

    Procesul a fost continuat cu o perioadă de lucru la proiecte, care s-a finalizat cu prezentarea unor prototipuri către managementul Metro Systems România, precum şi organizarea unui hackathon de două zile pentru crearea conceptelor finale. Acestea urmează să fie prezentate către client pentru a fi selectate proiectele care urmează să fie instalate în magazine.

    „Acest proiect este o modalitate de a ne concentra pe zona de înţelegere a clientului, pe generarea de idei, pe alegerea proiectelor, pe învăţarea de tehnologii, pe experimentare, pe abilităţi de prezentare a proiectului în faţa unui public, pe echipe cu autoorganizare. Toate astea într-un cadru pus la dispoziţie de companie şi creat împreună cu un grup de inovaţie ce susţine tot acest efort,” a declară Sorin Lăpădat, managing director la Metro Systems Romania.

  • Motivul pentru care angajaţii Apple nu luau niciodată masa cu Steve Jobs: “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el”

    CEO-ul Apple Steve Jobs a devenit cunoscut mai ales pentru exigenţele sale în materie de designul produsului şi dezvoltarea companiei. O mare parte din aceste standarde implicau convingerea angajaţilor să muncească din greu şi să fie pregătiţi în orice moment – valori pe care Jobs le lua foarte în serios, potrivit unui fost angajat citat de Business Insider.

    David Black a lucrat la Apple timp de aproape 12 ani înainte de a părăsi compania pentru a-şi înfiinţa propriul start up. Black a declarat că, deşi nu a interacţionat cu Jobs prea mult, s-a aflat în apropierea lui suficient de mult timp astfel încât să observe cum prezenţa lui influenţa angajaţii. Spre exemplu, când Jobs îşi lua prânzul pe o peluză din apropierea companiei, angajaţii îşi terminau pauza cu 15-20 minute înainte ca Jobs să intre în zonă.

    “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el. Doar pentru că trebuia să fii pregătit pentru acel moment.”, a spus Black. Unul dintre primele lucruri pe care le înveţi la Apple este să fii pregătit să răspunzi la întrebarea “La ce lucrezi acum?”. Un exemplu în acest sens este dat de un reprezentant de vânzări care s-a întâmplat să fie în acelaşi lift cu Jobs la plecarea de la birou. Jobs l-a întrebat la ce lucreză în ziua respectivă, iar el a spus că a vândut software toată ziua. “Făcea lucruri de genul acesta pentru a vedea cum răspund oamenii. Cred că este o chestiune care ţine de putere”, a spus Black.

    Un intern care s-a aflat în aceeaşi situaţie, i-a spus lui Jobs că lucrează la QA (quality assurance) pentru un produs. Jobs l-a întrebat apoi „De ce cobori atunci? Ar trebui să urci pentru am lucra”. Internul s-a îngălbenit brusc, moment în care Jobs i-a spus că glumea.

    Un alt intern care s-a întâlnit cu Jobs în lift şi i-a spus despre proiectul la care lucru, Jobs i-a cerut să vadă proiectul chiar în acel moment, în lift. „Acesta este motivul pentru care nu voiau să împartă acelaşi spaţiu cu Steve. Erau nevoiţi să îndeplinească diverse sarcini pe loc”.