BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Grapini: România pierde exporturi de 1 miliard de euro pentru că nu are suficiente cusătoare şi ţesătoare. Avem cereri, dar nu avem oameni

     “Din păcate începem să pierdem cusătoarele şi ţesătoarele, pentru că ies la pensie şi altele în loc nu se mai angajează, considerând că a fi cusătoare este ceva ruşinos. Se pierd contracte foarte multe, avem solicitări de contracte de confecţii, de la confecţii de copii până la confecţii de textile de casă, lenjerii de pat, şi se refuză de către firme pentru că nu au oameni. Ştiu sigur şi companii din Timişoara sau din grupul de companii ale mele care au respins foarte multe contracte din lipsă de oameni”, a spus Grapini, care a înfiinţat şi condus mai multe afaceri în domeniul textil.

    Practic, nu mai sunt femei care să coasă, afirmă ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Am încheiat anul cu un deficit de 2,5% din PIB şi creştere economică mai mare

     “Am încheiat acest an (2013-n.r.) – acum lucrurile sunt foarte clare – cu un deficit de 2,5% din PIB, ceea ce la nivel european suntem destul de puţine ţări sub 3%. Avem de asemenea creşterea economică mai mare decât cea prognozată. Asta înseamnă că, dacă porneşti de la început, cum am pornit noi, că avem 1,6, şi în final ai 2,7, înseamnă că şi deficitul e din ceva mai mare, produsul intern brut e mai mare”, a spus Ponta la România TV.

    Deficitul bugetar a crescut în luna noiembrie cu 2,2 miliarde de lei, de la 7,6 miliarde de lei în luna anterioară la 9,8 miliarde de lei, respectiv 1,56% din PIB, nivel cu aproape un punct procentual sub ţinta de 2,5% convenită pentru acest an cu Fondul Monetar Internaţional.

    După primele zece luni, deficitul bugetului general consolidat reprezenta 1,21% din PIB. Execuţia bugetară s-a încheiat cu excedent în luna octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marile economii ale lumii trebuie să refinanţeze datorii de 7.430 de miliarde de dolari în acest an

     Valoarea titlurilor de stat scadente în acest an ale ţărilor G7 plus India, Rusia, Brazilia şi China este similară cu cea de anul trecut, după ce în 2012 s-a situat la 7.600 de miliarde de dolari, arată calculele Bloomberg. Din G7 fac parte SUA, Japonia, Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania şi Canada.

    Statele Unite au de refinanţat cele mai mari datorii, de 3.100 de miliarde de dolari, în creştere cu 6% faţă de anul trecut. Pentru Rusia, Germania şi Japonia necesarul de refinanţare va scădea, în timp ce pentru Italia, Marea Britanie, Franţa, China şi India va creşte.

    Deficitele bugetare ale statelor dezvoltate au coborât de la 7,8% în 2009 la 4,1%, dar rămân la circa de două ori media deceniului de dinaintea crizei financiare. Costurile de împrumut ale guvernelor ar putea urca şi mai mult după ce randamentele medii au înregistrat anul trecut cea mai puternică creştere începând din 2006, în contextul îmbunătăţirii situaţiei economice şi a reducerii programului de achiziţii de obligaţiuni derulat de către Rezerva Federală a SUA (Fed).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a trecut pe plus, prima dată după 1989

     “Rezultatul pozitiv a fost obţinut pe fondul creşterii susţinute a exporturilor de produse agroalimentare, cu precădere în ţările terţe şi reprezintă o premieră în perioada postdecembristă, marcată anual de deficite comerciale rezultate din schimburile de produse agroalimentare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

    Importurile de produse agroalimentare aferente anului 2013 sunt mai mici, la nouă luni, decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului anterior, aceste fiind cifrate la 3,506 miliarde euro în timp ce exporturile sunt de 3,509 miliarde euro.

    România a exportat în primele nouă luni ale anului curent peste 8,1 milioane de tone de produse agroalimentare în ţările intra şi extracomunitare, în creştere cu peste 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: România are nevoie de dublarea creşterii economice, dar cu inflaţie şi deficit de numai 2%

     “Ce trebuie să facem pentru a avea o creştere economică mai accelerată? Să ieşim dintr-un nivel de 2%, avem cam 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent, 2% inflaţie şi 2% creştere economică, am vrea ca unul din cei patru de 2%, creşterea economică, să se dubleze, fără ca ceilalţi trei de 2% să nu se strice, să rămânem cu 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent – poate să fie şi mai mare, dar nu cu mult, pentru că atunci trebuie să plăteşti datoriile – şi 2% inflaţie, pentru că asta înseamnă stabilitate, încredere, capacitatea de a-ţi dezvolta planul viitor”, a afirmat Isărescu la seminarul “România investiţiilor. România Dezvoltării”, organizat la BNR.

    Şeful băncii centrale a comentat ideea, “îndrăzneaţă, interesantă”, că ar trebui introdus în constituţie un nivel minim de creştere economică de 5%, iar în cazul în care n-ar fi atins Guvernul să-şi dea demisia.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa ne-au salvat exporturile

    Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.

    În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.

     

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Japonezii tot încearcă să-şi urnească economia

    Importurile au crescut cu 2,2%, în timp ce exporturile s-au redus cu 0,6%. Investiţiile s-au majorat cu numai 0,7%, faţă de 4,4% în trimestrul precedent.

    Ryuzo Miyao, membru al consiliului Băncii Japoniei, a afirmat că “incertitudinile din mediul global”, îndeosebi disputele fiscale din SUA, periclitează şansele de relansare pentru economia niponă, unde parametrii urmăriţi de guvern (cererea internă, investiţiile, salariile în sectorul privat, inflaţia) întârzie să-şi revină.

    Banca n-a mai făcut nicio schimbare în politica monetară din aprilie, când s-a angajat să dubleze baza monetară în următorii doi ani, prin cumpărări agresive de active, spre a stimula economia grevată de deflaţie. Economiştii apreciază însă că pentru o relansare reală a economiei va fi nevoie şi de alte măsuri, în special de o creştere a salariilor, spre a stimula consumul intern.

    Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.