Tag: Datorii

  • Deputatul PSD Mircea Drăghici: PSD are datorii de 7 milioane euro şi o poprire pe cont

    “În 2010, când am fost investit trezorierul partidului, aveam datorii de peste 10.500.000 de euro, rămase din campaniile electorale precedente, astăzi, datoriile sunt, cum se poate vedea pe site-ul ANAF, undeva la 7 milioane de euro, unde 1 milion de euro este contravaloarea sediului din Kiseleff 10, pe care urmează să îl achiziţionăm”, a declarat deputatul Mircea Drăghici.

    Deputatul PSD a mai afirmat că, în prezent, PSD are instituită o singură poprire pe cont, spre deosebire de anul 2010, când partidul a avut 9 popriri, afirmând că situaţia financiară a formaţiunii este cu mult mai bună.

    “În 2010, când am preluat partidul, aveam nouă popriri, în curs, inclusiv sechestru pe o parte din bunuri. Astăzi, situaţia financiară a partidului este cu mult mai bună. Este o singură poprire, instituită acum trei zile şi este în curs de soluţionare până la sfârşitul săptămânii”, a spus Drăghici.

    Deputatul PSD a mai susţinut că sunt executori judecătoreşti care “respectă mai puţin legea”, precizând că împotriva acestora PSD a făcut sesizări, câştigând la instanţa pe fond.

    “Din păcate, sunt executori judecătoreşti care, în opinia noastră, respectă mai puţin legea. De aceea am fost nevoiţi să face sesizări penale în unele din cazuri. Judecata pe fond ne-a dat dreptate, le-am deblocat, dar în continuare alţi executori vin de la o zi la alta pe filiale din ţară şi se înscriu pe conturile noastre de la centru, pentru că le este mai uşor, ca să ne poprească veniturile. Este puţin dificilă activitatea în felul acesta şi încercăm pas cu pas să le rezolvăm pe toate”, a spus Mircea Drăghici.

    Cât priveşte plata cotizaţiilor membrilor de partid, deputatul PSD a afirmat că îşi propune, ca până la Congres, să amendeze Statutul PSD, astfel încât membrii de partid care nu îşi plătesc cotizaţiile 3 luni sau 6 luni la rând să fie suspendaţi sau excluşi din partid sau dacă nu, cel puţin să li se interzică să se înscrie în competiţiile electorale.

    “Este bine ca partidele să îşi stabilescă intern minimul de cotizaţie pe care fiecare membru să o dea şi a fost propunerea mea ca statutul să fie modificat ca cel care nu cotizează 3 luni sau 6 luni la rând să fie suspendat sau exclus din partid”, a mai declarat Mircea Drăghici.

     

  • Ministerul Muncii cere suplimentarea bugetului cu aproape 4,3 milioane de lei pentru plăţi restante

    Proiectul de act normativ prevede suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), pe anul 2015, cu suma de 4.290.000 lei, la capitolul 68.01 “Asigurări şi asistenţă socială”, titlul 10 “Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice – “Acţiuni generale”.

    În nota de fundamentare care însoţeşte documentul se arată că datoriile totale înregistrate de MMFPSPV totalizează 51.130.000 de lei către salariaţi, conform titlurilor executorii emise până la data de 31 decembrie 2014, precum şi cele emise în cursul anului 2015.

    “Cuantumul fondurilor necesare pentru achitarea sumelor prevăzute în titlurile executorii care cad sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, care reprezintă tranşa a III-a, este de 4.290.000 lei”, arată iniţiatorii proiectului de hotărâre.

    Documentul va fi în dezbatere publică, pe site-ul MMFPSPV, până în 13 august.

     

  • Acesta este sfârşitul: a apărut documentul pe care Victor Ponta n-ar fi vrut să-l vadă nimeni

    Sfârşitul de mandat al lui Victor Ponta la conducerea PSD după cinci ani de la instalarea sa în funcţie, în urma unui congres câştigat în faţa lui Mircea Geoană, a adus o surpriză. Un document oficial făcut public termină urât cariera lui Ponta la şefia celui mai mare partid din România. Iată actele:

    Acesta este sfârşitul: a apărut documentul pe care Victor Ponta n-ar fi vrut să-l vadă nimeni

  • Putin trebuie să scape în trei ani dintr-o capcană a datoriilor regiunilor de 42 miliarde de dolari

    Un exemplu poate fi regiunea Ciukotka, teritoriu separat de Alaska de o strâmtoare, unde guvernul local a acumulat datorii echivalente cu 144% din venituri, cel mai ridicat nivel din Rusia, potrivit datelor Standard&Poor’s citate de Bloomberg.

    Regiuni pornind din Belgorod, de lângă Ucraina, şi până la trei republici din nordul Caucazului provoacă la rândul lor îngrijorare, cu datorii de peste 100%.

    Primele cerute de investitorii în obligaţiuni municipale ruseşti, faţă de obligaţiunile guvernului fedeeral, se află la cel mai ridicat nivel din peste o lună şi cu 1,03 puncte procentuale peste media anului trecut, potrivit datelor UralSib Capital.

    Preşedintele Putin trebuie să detensioneze o situaţie declanşată în 2012, când a decretat creşterea cheltuielilor sociale. Decizia a contribuit la dublarea datoriilor celor peste 80 de regiuni ale Rusiei la 2.400 de miliarde de ruble (42 miliarde dolari) în ultimii cinci ani.

    Presiunea asupra finanţelor autorităţilor regionale va ajunge la un nivel critic în următorii doi-trei ani, amplificând riscul de a avea nevoie de programe de salvare din partea guvernului federal, care a trecut la rândul său pe deficit din 2010, se arată într-o analiză a S&P.

    “Un default al unei regiuni mari ar putea bloca accesul pe piaţă al Ministerului de Finanţe. În prezent, guvernul federal are posibilitatea să ajute regiunile. În trei ani ar putea fi resurse mai puţine, în timp ce datoriile regiunilor ar putea fi mai mari, ceea ce ar provoca riscuri mai mari”, a declarat Karen Vartapetov, director asociat la biroul S&P din Moscova.

    Riscurile la care sunt expuse finanţele regiunilor cresc semnificativ, în condiţiile în care sancţiunile occidentale legate de criza ucraineană limitează accesul pe piaţa de capital, obligând autorităţile locale să finanţeze cheltuielile sociale cu împrumuturi bancare mai scumpe.

    Vânzările de obligaţiuni regiunale au scăzut în acest an cu 53%, dar Moody’s estimează că împrumuturile vor creşte cu până la 25% în 2015, alimentate de cheltuielile din sănătate, educaţie şi utilităţi.

    “Regiunile se confruntă cu o probabilitate tot mai mare de default. Cel puţin un guvern regional a amânat plata principalului unui împrumut bancar în primul trimestru”, a avertizat S&P în luna iunie.

    Administraţiile locale înregistrează un deficit de 625 de miliarde de ruble, în creştere cu 42% faţă de 2014, potrivit S&P.

    Un raport realizat de Şcoala Superioară de Economie din Moscova arată că 75 de regiuni din Rusia au înregistrat deficit bugetar anul trecut.

    Autorităţile de la Moscova vor să reducă criza prin susţinerea regiunilor să înlocuiască obligaţiunile şi creditele comerciale cu împrumuturi subvenţionate de guvernul federal, cu o dobândă anuală de 0,1%.

    Rusia va aloca în acest scop 310 miliarde de ruble, în 2015, potrivit premierului Dmitri Medvedev, care a susţinut şi conversia unor datorii în valută în ruble.

  • RADET a solicitat în instanţă suspendarea executării silite cerute de ELCEN

    Reprezentanţii RADET au arătat, într-un comunicat de presă trimis agenţiei MEDIAFAX, că s-a luat decizia să se ceară în instanţă suspendarea executării silite întrucât, din cauza acestei acţiuni, regia nu mai poate asigura continuitatea serviciului de utilitate publică. De asemenea, RADET a formulat şi contestaţie la executare silită, tot la Judecătoria Sectorului 3.

    Cererea de suspendare a executării silite, acţiune introdusă pe calea procedurii ordonanţei preşedinţiale, va fi judecată joi, iar contestaţia la executare are termen de soluţionare în 25 august.

    Suma impusă de Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) prin dosarul de executare este în valoare de 118.146.981,44 de lei, din care 112.226.665,97 de sunt penalităţi de întârziere, care se actualizează în funcţie de rata inflaţiei începând din 19 decembrie 2012 până la data plăţii efective. De asemenea, din cele peste 118 milioane de lei, 1.130.382,66 reprezintă cheltuieli de judecată, 4.724.742,64 lei este actualizarea creanţei cu indicele de inflaţie (în perioada 19 decembrie 2012 – 31 mai 2015) şi 65.190,17 lei cheltuieli de executare silită, potrivit reprezentanţilor RADET.

    “Am recurs şi la această soluţie pentru că, din lipsa banilor, au fost blocate toate activităţile regiei pentru efectuarea reviziilor şi reparaţiilor la instalaţiile de alimentare cu energie termică a Municipiului Bucureşti, activitate care este necesară şi obligatorie să fie desfăşurată pe timpul verii şi care, în lipsa fondurilor, nu mai poate fi realizată. Dacă nu vor fi efectuate aceste lucrări, cât mai urgent, respectiv în lunile de vară, vor exista pagube iminente atât pentru regie, cât şi pentru populaţia Capitalei”, a declarat Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET.

    Gabriel Dumitraşcu a precizat că aproximativ 1,2 milioane de bucureşteni ar putea fi afectaţi dacă lucrările de reparaţii la instalaţiile de alimentare nu vor fi făcute cât mai repede.

    De asemenea, Gabriel Dumitraşcu a arătat că diminuarea cu 6,57 de procente a popririi impuse pe contul Escrow, făcută în iulie de către ELCEN, este insuficientă şi nu asigură banii necesari reparaţiilor.

    Începând din 2014, ELCEN a instituit popriri în cuantum de 100% pe toate conturile RADET Bucureşti, astfel că toţi banii pe care regia îi încasează se duc la creditor.

    Preşedintele CA al RADET declara, la sfârşitul lunii iunie, că cea mai mare problemă a regiei sunt datoriile acumulate. RADET a încheiat anul 2014 cu datorii de 3,83 miliarde lei, din care cea mai mare parte (3,6 miliarde lei) sunt către ELCEN. La sfârşitul anului 2013, datoriile RADET se ridicau la 3,51 miliarde lei. Regia a înregistrat anul trecut pierderi de 320,1 milioane lei, faţă de un rezultat negativ de 289,4 milioane lei în 2013.

    Guvernul a aprobat, în 27 martie 2014, memorandumul privind fuziunea dintre RADET, aflată în subordinea Primăriei Capitalei, şi Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), furnizorul de căldură al RADET, care aparţine Ministerului Energiei. RADET este cel mai mare datornic al ELCEN.

    Oprescu declara în decembrie anul trecut că fuziunea se va realiza “undeva spre martie 2015”, iar în februarie anul acesta afirma că ELCEN nu doreşte şi nu a dorit niciodată fuziunea cu RADET.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.

  • Lecţiile istoriei pe care creditorii le uită: „Miracolul“ Germaniei a fost posibil doar după ce Europa a iertat-o de datorii

    În urmă cu şase decenii, un acord pentru anularea a jumătate din da­toriile postbelice germane a ajutat Germania să devină o economie puternică şi Europa răvăşită de război să intre într-o perioadă prelungită de prosperitate.

    O clauză a acordului de la Londra din 1953 prevedea că Germania nu-şi va plăti restul de datorii decât atunci când va avea cu ce şi nu prin datorii noi, iar creditorii au fost încurajaţi să cumpere exporturile germane pentru a se asigura că îşi primesc bani înapoi. În 2015, Grecia a cerut doar iertarea datoriei, dar a fost refuzată.

    Citiţi mai mult aici.

  • Opinie Costas Polinakis: Un grec despre Grecia

    Costas Polinakis este născut la Brăila şi a lucrat o perioadă la agenţia de presă Mediafax. În urmă cu 15 ani a plecat în Grecia şi a lucrat în IT. În prezent este şomer.

    Foto: Cosmin Bumbuţ


    Este clar că FMI şi UE trebuie să-şi revizuiască regulamentele. Nu sunt specialist în economie, dar nu este nevoie să fii ca să-ţi dai seama că FMI este incapabil să gestioneze crize (şi nu e vorba numai de Grecia aici).

    Citind recent un articol al lui Thomas Piketty, în care acesta explica cum boomul economic al Germaniei postbelice se datorează în mare parte prescrierii datoriilor de război, aş adăuga că, în cazul Greciei, nu sunt convins că este de ajuns. Ca de obicei, adevărul este undeva la mijloc. Este clar că nu există altă cale decât anularea uriaşelor datorii, sau macar un „haircut“, deoarece datoria publică a Greciei nu a fost niciodată sustenabilă şi toate încercările de până acum erau menite să eşueze. Guvernele corupte ale Greciei au ascuns adevărul, dar FMI şi instituţiile europene au dat dovadă de incompetenţă criminală.

    Problema este că grecii au ales să răspundă la ce li se întâmplă cu socialism. Chiar dacă se va obţine un haircut (şi este sigur că Tsipras o să-şi şantajeze partenerii de negocieri cu rezultatul referendumului), cum poate să repună economia pe picioare un guvern care are ca scop extinderea şi mai mult a sectorului public, neproductiv? Spre deosebire de Germania postbelică, care şi-a concentrat toate eforturile în reconstrucţia ţării, mă îndoiesc că în Grecia lumea conştientizează că acum e momentul să ne punem serios pe muncă. Atmosfera predominantă este o euforie de genul „Am învins! De acum nu mai este nevoie să muncim, statul va avea grijă de toate“.

    Cum se întâmplă de obicei când partidele moderate (şi corupte) eşuează, sărim în braţele extremiştilor. Tânărul premier grec se baza pe faptul că nemulţumiţii din toată Europa (şi nu numai) îl vor urma şi ai fi putut spune, cel mult, că este un romantic sau idealist care admiră reţete vechi, dar neîncercate încă în ţara sa. Acum însă situaţia a trecut la următorul nivel, liderii europeni au început să simtă vârful morcovului şi, sincer, nu ştiu cine are atâta discernământ să propună soluţii pentru ca situaţia să nu scape şi mai mult de sub control. Economişti de prestigiu sunt divizaţi, cu atât mai mult populaţia.

    Tsipras şi echipa lui blamau BCE pentru „închiderea băncilor“ şi, după cum se pare, chiar a convins populaţia că „ceilalţi“ sunt responsabili pentru asta. Şi mai vagă este situaţia privind ultima rundă de negocieri eşuată, care l-a determinat pe Tsipras să anunţe referendumul. Sigur că şi în acest caz reprezentanţii Greciei şi ai UE/FMI se acuză unii pe ceilalţi. După cum relata un ziarist, la ora 10:00 erau la un pas de acord, dar peste numai o oră prim-ministrul grec se ridica de la masa de negocieri fără niciun rezultat. Aceeaşi echipă se declară moderată (dacă nu ştiaţi, avem şi partid comunist în Parlament, iar la ultimele alegeri au participat nu mai puţin de 5 partide care aveau sigla cu „secera şi ciocanul“).

    Tsipras, partidul şi o parte din cei 60% care au votat „Nu“ la referendum, au, însă, agresivitatea şi determinarea comuniştilor din anii ‘50. O societate divizată de 70 de ani este acum şi mai divizata. „Lupta de clasă“, „solidaritate“, „revoluţie“, „exploatare“, „muncitorime“ sunt cele mai uzuale expresii din vocabularul lor. Acum ceva timp încercam să-i fac unui prieten român „profilul“ revoluţionarului grec. Nu este bătrânelul nostalgic, admirator al lui Stalin, care face politică la cafenea. Este tânăr, în cele mai multe cazuri student, care nu a apucat încă să aibă o slujbă serioasă dar „ştie ce trebuie făcut pentru binele clasei muncitoare“. Îl cunoaşte bine pe Marx şi îi admiră pe Che Guevara şi pe Chavez pentru că au îndrăznit să combată imperialismul.

    În afară de cozi la bancomate pentru „raţia zilnică“ de 60 de euro (recent 50, pentru că s-au epuizat bancnotele de 20 de euro), populaţia face cozi şi la supermarketuri, cumpără mai mult ca niciodată baxuri de hârtie igienică şi alimente cu data de expirare îndelungată. La benzinării în ultimele zile s-a mai redus panica şi nu se mai văd cozi, datorită declaraţiilor liniştitoare sau poate a perspectivei că oricând am putea cumpăra petrol din Venezuela, din Iran sau Rusia, cine ştie?

    Un lucru este cert: Tsipras a dezbinat şi mai mult societatea asta, ba chiar şi restul Europei. Nu am fost niciodată paranoic şi nici teoriile conspiraţiei nu prind la mine, dar mi se pare un război de propagandă, iar prostimea crede. În ultima vreme mi-am cam schimbat părerea iniţială despre Tsipras; credeam că este doar un tânăr oportunist care se va detaşa mai devreme sau mai târziu de cei mai radicali din partid, dar încep să cred că e comunist convins şi ştie foarte bine ce face. Poate că scopul lui este să devină Chavezul Europei…

    De menţionat că, odată cu anunţarea referendumului şi a măsurilor privitoare la controlul de capital, guvernul a decis ca, în săptămâna dinaintea referendumului, deplasarea cu mijloacele de transport în comun să fie gratuită. Probabil un exemplu despre „ce bine va fi de acum înainte dacă votaţi pentru noi“, altfel nu se explică de ce, odată cu anunţarea acestei măsuri, la televiziunea naţională au ţinut să precizeze că „gratuitatea nu este valabilă şi pentru trenul urban, companie privată“. În orice caz, lumea a fost entuziasmată de măsură, deşi puţini folosesc mijloacele de transport în comun.

  • Lagarde: Grecia are nevoie de restructurarea datoriilor, dar nu va primi tratament special

    “Restructurarea datoriilor este necesară în cazul particular al Greciei, pentru a fi sustenabile”, a afirmat Lagarde la un eveniment de la Brookings Institution, relatează MarketWatch.

    Chiar dacă Lagarde a reiterat astfel o analiză făcută de FMI săptămâna trecută, faptul scoate în evidenţă presiunile în creştere exercitate de FMI, Statele Unite şi alte părţi, ca Germania să permită restructurarea datoriilor elene,în cadrul acordului de susţinere financiară.

    Germania se opune restructurării datoriilor Greciei, dar marţi nu a exclus discutarea unei posibile extinderi a termenelor de rambursare.

    În pofida apelului pentru restructurare, Lagarde a avertizat autorităţile de la Atena să nu creadă că criza din Grecia este tratată ca un caz unic.

    Oficialii eleni au solicitat FMI amânarea plăţii datoriilor, pe fondul deficitului major de lichidităţi.

    “FMI trebuie să respecte regulile, nu să le încalce. Nu poate exista un tratament special”, a spus Lagarde.

    Şefa FMI a adăugat că Fondul este gata să ajute, în cadrul negocierilor pentru reluarea finanţării.

    “Grecia este în mod clar într-o situaţie de criză acută, care trebuie tratată serios şi prompt. Suntem angajaţi total să găsim o soluţie prin care să restabilim stabilitatea, creşterea şi sustenabilitatea datoriilor”, a mai spus Lagarde.

    Autorităţile din Grecia trebuie să prezinte un program de reforme care să permită un acord cu creditorii internaţionali, pentru reluarea finanţării ţării, duminică urmând să aibă loc un nou summit european.

    Grecia a cerut miercuri, în mod oficial, un plan de salvare pe o perioadă de trei ani din fondul de salvare al zonei euro şi a promis că va începe să implementeze unele dintre reformele solicitate de către creditori începând de săptămâna viitoare.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. În prezent, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro.

     

  • Ultimul plan al lui Tsipras: Cum plănuieşte Grecia să îşi plătească datoriile

    Grecia a cerut miercuri, în mod oficial, un plan de salvare pe o perioadă de trei ani şi a promis că va începe să implementeze reforme începând de săptămâna viitoare, scrie Wall Street Journal online.

    Documentul arată că Guvernul Greciei va începe să implementeze măsuri pentru a reduce din datorie, inclusiv în domeniul fiscalităţii şi pensiilor.

    VEZI AICI CE PRESUPUNE PLANUL LUI ALEXIS TSIPRAS