BusinessMagazin

Tag: credite

  • Dacă falimentează şi „mor” patronii, cine mai readuce businessurile şi companiile la suprafaţă, cine mai face angajări şi plăteşte salarii?

    Până acum, patronii au câştigat sute de mii, zeci şi sute de milioane de euro. Aşa că trebuie să scoată banii din buzunar şi să-şi plătească salariaţii, să-i susţină, nu să-i trimită în şomaj, să-i dea afară imediat etc.
    Deciziile companiilor de a închide fabricile au fost aplaudate fie de angajaţi, care erau speriaţi şi nu mai voiau să vină la muncă, fie de ceilalţi din jur.
    Dar nu toate companiile, nu toţi proprietarii îşi pot plăti angajaţii să stea acasă.
    Ford, Dacia sau marile companii pot să facă acest lucru pentru că sunt puternice, bine capitalizate şi au linii deschise de finanţare externă sau de la bănci.
    Companiile româneşti, patronii români nu au resurse suficiente pentru a-şi ţine businessurile închise şi a-şi plăti angajaţii în timp ce stau acasă.
    Închiderea HoReCa – Hoteluri, Restaurante, Cafenele – prin instituirea situaţiei de urgenţă a atras şi aplauze din partea celor nemulţumiţi, care şi-au amintit de patroni, de chelneri, de preţuri şi de modul cum au fost trataţi când economia duduia.
    Nu cred că au fost mulţi cei care au plâns pe umerii lui George Copos când a fost nevoit să închidă celebrul hotel Athenee Palace Hilton, care nu şi-a închis uşile nici în perioada celor două războaie mondiale. Mulţi au amintit de istoria controversată a lui Copos, sperând chiar să-l vadă falit, după închiderea hotelurilor.
    La fel, nu multă lume plânge pe umerii proprietarilor de malluri care au fost nevoiţi să-şi închidă porţile: a fost o luptă cruntă între proprietari şi chiriaşi, primii dorind să ţină uşile deschise, în timp ce magazinele voiau să fie închise pentru că nu mai existau trafic şi clienţi.
    În business nu există solidaritate, pe care o invoca Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, care a fost nevoit să-şi închidă magazinele şi să trimită acasă 2.400 de angajaţi, ci numai interese, fiecare încercând să câştige cât mai mult sau să piardă cât mai puţin din această criză.
    Băncile s-au lăsat greu convinse când a început criza să reeşaloneze in corpore creditele clienţilor, invocând normele bancare şi regulamentele BNR. Băncile speră ca statul să le plătească o parte din dobânda pe care o pierd în lunile de amânare a plăţii creditelor de către persoanele fizice sau companiile afectate de criza coronavirusului.
    Nu multă lume iubeşte patronii, nu multă lume îşi apreciază jobul, şi de aceea există multă reacţii negative în social media în această perioadă.
    Mulţi vor ca patronii să falimenteze şi să moară economic, iar statul să nu-i finanţeze, aşa cum a salvat băncile în criza precedentă, iar apoi nu a dovedit aceeaşi înţelegere faţă de clienţi.
    Dar dacă „mor” patronii, dacă „mor” companiile, cine redeschide businessurile, cine reface fluxurile de producţie, cine face angajări şi cine mai plăteşte salariile?
    Dacă patronul „moare” economic, unde se mai întorc angajaţii?
    Credeţi că o să preia statul toate businessurile şi o să curgă banii aşa cum curg banii acum la stat?
    Nu am întâlnit foarte mulţi angajaţi care să vrea să preia conducerea unor businessuri sau să ducă crucea unui antreprenor, unui patron care dă de lucru şi plăteşte salarii.
    Mulţi ar vrea să fie patroni ca să numere milioanele, dar nu este mare înghesuială atunci când trebuie să conduci un business, când trebuie să organizezi companiile, când trebuie să umbli după clienţi şi apoi după bani, ca să poţi să plăteşti salariile, taxele şi impozitele la stat.
    Mulţi spun că statul nu ar avea de ce să salveze companiile private acum. Dar aceste firme private au plătit taxe şi impozite ani de zile, fără să primească de multe ori ceva în schimb: autostrăzi nu sunt, birocraţia este şi mai mare, iar sistemul de educaţie şi cel de sănătate sunt la pământ.
    Dacă angajaţii vor să se întoarcă la lucru, prima condiţie este ca patronii să fie „în viaţă” după această criză.
    Apoi vor vedea cum se descurcă cu băncile, de unde obţin finanţare şi cum duc businessurile mai departe. 

  • BNR a creat cadrul legislativ pentru amânarea la plată a ratelor: Creditele nu trebuie reclasificate, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării

    Amânarea la plată (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă,creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării, a decis Banca Naţională.

    Astfel, deşi definiţia stării de nerambursare presupune orice operaţiune de restructurare a unui credit şi trebuie asociată noţiunii de dificultate financiară, în situaţia unui moratoriu (amânare de plată) privat sau public, o astfel de operaţiune nu este apreciată ca o măsură de restructurare, pentru că nu a avut loc din cauza unei dificultăţi financiare a debitorului, a transmis BNR.

    Vedeţi aici comunicatul BNR integral:

     

    Comitetul de Supraveghere al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţă de urgenţă, a clarificat modul în care băncile şi IFN-urile din România trebuie să aplice reglementările în vigoare în contextul pandemiei cu COVID 19. Astfel, BNR va face uz de flexibilităţile cadrului normativ astfel încât persoanele şi companiile cu credite să poată fi ajutate atât de bănci cât şi de instituţii financiare nebancare în perioada următoare.

    Amânarea la plată (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă,creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.

    Astfel, deşi definiţia stării de nerambursare presupune orice operaţiune de restructurare a unui credit şi trebuie asociată noţiunii de dificultate financiară, în situaţia unui moratoriu (amânare de plată) privat sau public, o astfel de operaţiune nu este apreciată ca o măsură de restructurare, pentru că nu a avut loc din cauza unei dificultăţi financiare a debitorului.

    Reglementările actuale permit împrumutătorilor (instituţii bancare şi nebancare) să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice afectate de pandemia COVID‑19, fără aplicarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr.17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările ulterioare, privind gradul de îndatorare, limitarea creditului funcţie de valoarea garanţiei şi durata maximă a creditului de consum.

    În ceea ce priveşte instituţiile de credit, Banca Naţională a României menţionează că, măsurile de susţinere a debitorilor vor fi reflectate în situaţiile băncilor în mod similar cu practica la nivel UE, prin aplicarea în mod unitar a cadrului european de reglementare în domeniile prudenţial şi contabil.

    Cadrul de reglementare prudenţial conţine o serie de instrumente special create pentru situaţii precum cea pe care o traversăm în prezent, în scopul asigurării condiţiilor pentru depăşirea perioadelor dificile cu menţinerea sănătăţii financiare a băncilor.

    Astfel, în perioadele anterioare, băncile au constituit amortizoare de capital potrivit reglementărilor europene şi naţionale adoptate de Banca Naţională a României în baza recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.

    Dat fiind contextul actual, Banca Naţională a României a decis să permită băncilor să utilizeze temporar (până la o dată ce va fi comunicată ulterior) amortizoarele de capital anterior constituite, cu menţinerea respectării cerinţelor prevăzute de cadrul legal pentru aceste flexibilizări. Adaptarea la noile condiţii a amortizoarelor de capital sprijină băncile în a-şi menţine rolul de suport al economiei reale.

    Totodată, conform cadrului de reglementare, băncile au constituit şi menţinut rezerve de lichiditate care pot fi utilizate pentru a face faţă unei cereri mărite de lichiditate pe parcursul unei situaţii de criză. Astfel, în linie cu acţiunile întreprinse în acest sens la nivel european, BNR permite băncilor neîncadrarea în nivelul minim al indicatorului de lichiditate, cu scopul utilizării acestor rezerve pentru a contribui la o bună funcţionare a sectorului bancar şi a ajuta băncile în asigurarea de lichidităţi suficiente firmelor şi populaţiei.

    Instituţiilor de credit li se va comunica modul în care poate fi utilizată flexibilitatea cadrului prudenţial pentru a reflecta măsurile de amânare la plată într-un mod care să urmărească totodată menţinerea sănătăţii financiare a sectorului bancar astfel încât acesta să poată continua să furnizeze sprijin economiei reale.

    În condiţiile în care o instituţie de credit negociază o măsură de amânare la plată, pe bază individuală, nelegată de situaţia pandemiei COVID 19, o astfel de operaţiune trebuie clasificată ca restructurare.

    Instituţiile de credit trebuie să continue să evalueze, în mod adecvat, calitatea tuturor expunerilor din credite pentru identificarea indiciilor de improbabilitate de plată.

    BNR va evalua, la rândul ei, în mod permanent, situaţia fiecărei bănci şi, în funcţie de evoluţia impactului generat de pandemia COVID-19, va lua măsurile ce se impun.

    Aceste interpretări legate de starea de nerambursare în condiţiile pandemiei de COVID 19, se bazează pe prevederile Ghidului EBA GL/2016/07, fiind agreate cu Autoritatea Bancară Europeană (European Banking Authority – EBA). Ele creează premisele pentru sprijinirea clienţilor cu credite în curs de derulare şi facilitarea accesului la noi linii de finanţare, cu menţinerea în limite acceptabile a bonităţii instituţiilor financiare.

    În ceea ce priveşte instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general, Banca Naţională a României confirmă acestor împrumutători că restructurările creditelor acordate persoanelor afectate în mod negativ de pandemia COVID-19, prin mecanismul suspendării/îngheţării pe o perioadă determinată a plăţilor scadente, nu atrag în mod automat necesitatea constituirii de provizioane specifice de risc de credit, în considerarea faptului că acest mecanism nu va implica acumularea de zile de întârziere la plata ratei de credit.

    În plus, în cazul instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, care sunt supuse unor cerinţe suplimentare de prudenţă în ceea ce priveşte regimul restructurărilor de credite, banca centrală confirmă acestor creditori că restructurarea creditelor persoanelor afectate de pandemia COVID-19 nu determină clasificarea automată a respectivelor împrumuturi într-o categorie inferioară de risc de credit şi, implicit, nici cerinţe suplimentare de provizionare.

    Banca Naţională a României, în calitate de autoritate de supraveghere a instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, confirmă acestor entităţi că, din perspectiva cerinţelor referitoare la adecvarea nivelului fondurilor proprii de care acestea dispun, neîncadrarea temporară în limitele aplicabile referitoare la expuneri din credite, potrivit Regulamentului BNR nr.20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările ulterioare, în cazul în care este generată de aplicarea de către creditor a unor măsuri de sprijinire a debitorilor sau de stimulare a creditării în contextul pandemiei COVID 19, reprezintă un caz excepţional şi bine justificat, pentru care, conform reglementarilor, IFN afectate vor notifica BNR pentru agrearea unui termen de reîncadrare în nivelurile prevăzute de cadrul normativ specific.

    Banca Naţională a României va transmite scrisori de informare tuturor creditorilor (instituţii bancare şi instituţii financiare nebancare) prin care li se va confirma posibilitatea restructurării creditelor debitorilor şi modalitatea de aplicare a reglementărilor în vigoare, potrivit celor de mai sus.

    Referitor la sprijinul guvernamental sub forma garanţiilor pentru susţinerea în continuare a creditării, Banca Naţională a României va colabora cu autorităţile statului pentru ca respectivele garanţii să îndeplinească condiţiile reglementărilor prudenţiale bancare aplicabile la nivelul Uniunii Europene în scopul diminuării cerinţelor de capital, astfel încât potenţialul de finanţare al instituţiilor de credit să crească.

  • În toată lumea scad dobânzile, numai în România Robor a crescut şi cresc şi ratele la credite plătite de populaţie şi de companii. Ce face BNR?

    În România, BNR a menţinut până acum dobânda cheie la un nivel ridicat de 2,5%. Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a ajuns vineri la 3,24%, după creşteri în salturi în ultima săptămână, potrivit datelor afişate de BNR. Creşterea ROBOR din ultima săptămână a fost una accelerată, de la valoarea înregistrată de 2,85% pe data de 9 mai.

    Băncile centrale din regiune au demarat proceduri excepţionale de politică monetară şi de finanţare în contextul pandemiei de coronavirus. Banca centrală din Ungaria a anunţat măsuri de urgenţă şI a lărgit varietatea pe care le acceptă de la bănci. De asemenea, a cerut băncilor comerciale să amâne rambursările de credite pentru firmele cu probleme până la sfârşitul anului 2020. De asmenea, o altă măsură pe care banca centrală din Ungaria o va lua este injectarea de lichiditate în sistemul bancar prin intermediul operaţiunilor de swap valutar. 

    Banca centrală a Poloniei a redus dobânda de politcă monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%. De asemenea, banca a introdus un program de ajustare cantitaivă îmrepună cu operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci. De asemenea, banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligaţiuni de stat, iar băncile locale vor putea refinanţa la rate favorabile noi credite acordate companiilor şI populaţiei.

    O altă serie de măsuri luate de banca centrală din Croaţia implică cumpărarea obligaţiunilor guvernamentale de către bancă, dar şi o intervenţie, pentru prima dată în ultimii cinci ani pe piaţa valutară pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.

    În Cehia, banca centrală sprijină mediul de business a guvernului printr-o sumă de 36,9 milioane de euro pusă la dispoziţia companiilor afectate de coronavirus, sub forma unor credite fără dobândă şi extinderea eligibilităţii pentru aceşti bani.

  • Companiile şi antreprenorii comentează măsurile guvernului de sprijinire a economiei în faţa căderii provocate de criza coronavirus: Bune, dar prea puţine!

    ♦ Ce acordă guvernul: IMM-urile primesc garanţii pentru credite cu dobândă subvenţionată ♦ Statul promite să-şi achite datoriile către companii (9 mld. lei, doar rambursări de TVA) ♦ Guvernul plăteşte din surse proprii şomajul tehnic pentru angajaţii ale căror companii s-au închis sau se vor închide.

     

    La trei zile de la intrarea în vigoare a stării de urgenţă pe teritoriul României, guvernul a anunţat joi măsurile legislative în domeniul fiscal pe care le-a ridicat, într-o primă eta­pă, în faţa valului care loveşte economia: IMM-urile pri­mesc garanţii pentru credite cu dobândă subvenţionată, statul promite să-şi achite datoriile către companii (9 mld. lei, doar rambursări de TVA) şi s-a angajat să plătească şomajul tehnic pentru angajaţii ale căror companii s-au închis sau se vor închide. În plus, unele obligaţii fiscale sunt amânate, la fel şi controalele la companii.

    În acest peisaj tulburat de veşti deloc bune, ce vin aproape de peste tot, mediul de afaceri a primit mai degrabă bine anunţul guvernului, dar nu şi-a ascuns scepticismul. Oricum, aşteptă­rile nu erau foar­te mari, iar senti­mentul do­mi­nant a fost sinte­ti­zat de Dragoş Anastasiu, preşedin­tele Ca­merei de Comerţ şi In­dus­trie Româno-Germa­ne (AHK): sunt măsuri foar­te bune, dar pentru di­men­siu­nea crizei pe care o tra­versăm ele sunt insuficiente.

    Cinci miliarde de lei este suma aprobată de gu­vern (cu po­si­bilitate ca ea să ajungă la 10 mld. lei şi apoi la 15 mld. lei) pentru a garanta cre­ditele cu dobânda subvenţionată de stat pe care ar urma să le contracteze companiile mici şi mijlocii.

    Acum fiecare priveşte din unghiul lui. Dragoş Petrescu, proprietarul restaurantelor City Grill şi preşedintele HORA (patronatul hote­lurilor şi res­tau­rantelor din România), spune despre suma oferită drept garanţii că este foarte mică şi, în plus, majoritatea proprie­tarilor din breaslă – 96% – deţin restaurante mici cu puţini angajaţi. Va fi greu pen­tru aceştia să acceseze aceste credite.

    Sectorul în care activează Petrescu a fost spulberat de criză, sunt mii şi mii de afaceri închise, mii şi mii de angajaţi sau foşti angajaţi pe drumuri. De aceea Petrescu apreciază decizia guvernului de a-şi asuma plata şomajului tehnic pentru aceşti lucrători.

    Guvernul a adoptat măsurile mai sus descrise, dar multe alte aspecte nu au fost lămurite. Situaţia mallurilor sau a centrelor comerciale mari, încă nu a fost clarificată, arată Petrescu.

    Şi Cristian Pârvan, secretar general al AOAR, comentează în aceeaşi direcţie: măsurile guver­nului sunt bune, dar încă sunt lucruri lăsate de­opar­te: „Sunt domenii care mai trebuie examinate sectorial şi unde trebuie luate măsuri“.

    Pârvan are o înţelegere mai largă faţă de starea de fapt: „Este clar că, în măsura în care nu ai o economie proprie puternică, axată pe piaţa internă, şi depinzi foarte mult de exporturi, acum suferi mai mult decât alţii.“

  • Ministerul Finanţelor anunţă oficial programul pentru sprijinirea financiară a companiilor afectate de criză, aprobat în şedinţa de Guvern de miercuri

    Ministerul Finanţelor Publice spune că va pune în practică un program multianual de sprijinire a IMM-urilor pentru diminuarea efectelor răspândirii virusului COVID – 19, prin garantarea unor credite, subvenţionarea dobânzilor pentru aceste finanţări, facilităţi pentru societăţile care întâmpină dificultăţi financiare, prorogarea termenelor de depunere a cererilor de restructurare a obligaţiilor bugetare şi a termenelor de plată a impozitelor locale datorate de populaţie. Fiscul va suspenda popririle pentru populaţie, iar IMM-urile care obţin certificat de situaţie de urgenţă vor putea amâna plata utilităţilor şi a chiriilor.

     

    * Potrivit deciziei guvernului de miercuri,  Ministerul Finanţelor va garanta până la 80% din valoarea finanţărilor acordate IMM. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5 milioane lei. Pentru creditele de investiţii, valoarea maximă a finanţării este de 10 milioane de lei.

    * Totodată, valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilităţi este de 10 milioane lei.

    * Pentru microîntreprinderi sau întreprinderi mici, statul va acorda garanţii pentru credite/linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, exclusive dobânzile, comisioanele şi speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90%. Valoarea maximă a finanţărilor va fi de 500.000 lei pentru microîntreprinderi şi de 1 milion de lei pentru întreprinderile mici.

    * Valoarea maximă a fiecărei finanţări acordate unui beneficiar nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurile prevăzute anterior.
    Ministerul Finanţelor Publice va subvenţiona 100% din dobânzile pentru creditele ce urmează a fi garantate, atât pentru microîntreprinderi, cât şi pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

    * Dobânda va fi subvenţionată de la momentul acordării creditului până la data de 31 martie 2021.

    * Acordarea subvenţiei de dobândă se menţine în anii 2021-2022, începând cu luna aprilie 2021 doar în condiţiile în care creşterea economica estimată de CNSP pentru aceşti ani se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020 şi se stabileşte prin Hotărâre de Guvern.

    * Obligaţiile fiscale restanţe şi alte creanţe bugetare se vor achita din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordate în cadrul programului.

    * Perioada de garantare a creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru va fi de 36 de luni cu posibilitatea prelungirii cu 36 de luni. Pentru creditele de investiţii a fost menţinută perioada de 120 de luni.

    MFP va acoperi de la buget şi comisionul de administrare pentru acoperirea costurilor de acordare şi monitorizare a garanţiilor acordate de F.N.G.C.I.M.M.

     

    Alte măsuri:

    Guvernul a decis să se suspende sau să nu înceapă măsurile de executare silită prin poprire a persoanelor fizice, cu excepţia executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti se aplică, prin efectul legii, de către instituţiile de credit sau terţii popriţi, fără alte formalităţi din partea organelor fiscale.

    * Pe perioada stării de urgenţă, pentru obligaţiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi neachitate până la încetarea măsurilor prevăzute de starea de urgenţă nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform Codului de procedură fiscală. Această facilitate va fi menţinută pentru încă 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă.
    În acest fel, contribuabilii sunt eligibili să participe, de exemplu, la procedurile de achiziţiile publice derulate în această perioadă sau să nu li se anuleze diverse autorizaţii.

    * Prin derogare de la prevederile privind Codul Fiscal, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plăţile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se păstrează pentru toate trimestrele anului fiscal 2020. De asemenea, pentru cei care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, se aplică pentru plăţile anticipate datorate pentru trimestrele rămase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum şi pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anului fiscal modificat care începe în anul 2020 şi sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.

    *Pe durata stării de urgenţă, întreprinderile mici şi mijlocii care deţin certificatul de situaţie de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilităţi – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice si de internet, precum şi de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinaţie de sediu social şi de sedii secundare.

    * Prin derogare de la alte dispoziţii legale, în contractele în derulare, altele decât cele prevăzute anterior încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii, care deţin certificatul de situaţie de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, poate fi invocată forţa majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părţi prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condiţiilor excepţionale generate de starea de urgenţă.

    * Guvernul a decis şi prorogarea termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020, perioadă în care se vor primi în continuare bonificaţiile stabilite de consiliile locale.

    * În aceste condiţii, Guvernul a aprobat ca plata ratelor şi dobânzilor aferente împrumuturilor din venituri rezultate din privatizare acordate de Ministerul Finanţelor Publice unităţilor administrative-teritoriale să se poate amâna, la cererea acestora, pe o perioadă de trei luni, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Pentru această perioadă Ministerul Finanţelor Publice nu calculează dobânzi şi dobânzi de întârziere. Facilitatea nu este acordată împrumuturilor care înregistrează restanţe la plată.

     

  • BNR va asigura stabilitatea cursului valutar, dobânzile la lei nu vor creşte, va da lichiditate cât este nevoie, dar băncile trebuie să amâne, să reeşaloneze creditele, astfel încât să scadă ratele de plată pentru firme şi persoane fizice nu pe 2-3 luni, ci pe 5-10 ani, să-şi susţină clienţii, pentru că altfel vor pierde cu toţii

    Din cauza coronavirusului, toată lumea este în criză – atenţie!, mult mai puternică decât acum 10 ani.

    Statele puternice – SUA, China, Germania, Japonia, Franţa, Elveţia, Italia, Austria etc. au anunţat că pun la bătaie zeci, sute şi se va ajunge la mii de miliarde de dolari sau euro pentru susţinerea propriilor economii, a companiilor, dar şi a băncilor.

    În joc nu sunt numai companiile aviatice, hoteliere, de turism, restaurantele sau cafenelele, mallurile, cinematografele, ci toată lumea.

    De luni, 16 martie, România intră în Situaţie de Urgenţă, un eveniment fără precedent în timp de pace.

    Guvernul Orban, acum cu drepturi depline, poate lua orice măsură economică, fiscală sau bugetară. BNR este la masa discuţiilor, la fel ca şi băncile şi marile companii.

    În joc este situaţia întregii economii, 600.000 de companii, 5 milioane de angajaţi, 5 milioane de pensionari şi în final 19 milioane de români (şi cei 5 milioane de români care lucrează în afară au familii, case şi chiar businessuri în România).

    Dacă firmele nu produc, dacă oamenii nu au ce şi unde să lucreze, statul nu va avea din ce să trăiască, de unde să ia taxe şi impozite,şi să-i plătească pe cei pe care îi are pe lista de plată.

    Nici nu se va mai pune problema a 3% din PIB sau orice alt procent de deficit bugetar, ci problema va fi a asigurării finanţării bugetului şi a lichidităţii în economie, în sistemul bancar şi apoi la nivelul companiilor, pentru ca în final să poată să fie plătite pensii şi salarii, nu numai la cei de la stat.

    Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, spune că are nevoie de încă 1% din PIB, adică peste 2 miliarde de euro.  Mă tem că România va avea nevoie de cel puţin 10% din PIB, adică peste 20 de miliarde de euro pentru a traversa această criză.

    Cât mai repede, Guvernul trebuie să discute cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială, pentru a putea primi sprijin, inclusiv financiar, şi a nu ajunge în situaţia în care să depindă de pieţe pentru a se împrumuta, având în vedere că necesarul de finanţare al statului va creşte exponenţial.  

    BNR va asigura o stabilitate a cursului leu/euro, un ban în plus sau în minus nu se pune, pentru că are o poziţie valutară mult mai stabilă decât acum zece ani (rezerva valutară este mult mai mare, plus 10 miliarde de euro), băncile sunt mult mai bine capitalizate, nu mai sunt expuse pe valută (aproape 70% din credite sunt în lei şi numai 30% în euro – acum 10 ani era invers) şi nu mai depind de resursele externe (economiile interne atrase de la populaţie şi companii sunt mai mari decât creditele acordate cu 30%).

    Având în vedere că două treimi din împrumuturi sunt în lei, iar BNR controlează politica monetară, dobânzile la lei nu vor creşte. Mai ales că inflaţia va scădea.

    BNR va asigura lichiditate băncilor cât vor cere şi cât este nevoie, pentru a nu exista probleme în sistemul de plăţi sau situaţii de criză ca acum 10 ani, când nu mai erau lei în piaţă.

    Guvernul va acorda garanţii pentru companii, mai ales că la la nivelul Uniunii Europene vor intra fonduri de stabilitate.

    Până Guvernul, Uniunea Europeană se vor înţelege la nivelul măsurilor de urgenţă, băncile din România trebuie să acţioneze primele şi rapid pentru a stopa orice fel de criză şi a pune o presiune în plus pe umerii clienţilor, care şi aşa nu înţeleg ce se întâmplă şi cum se poate schimba totul într-o săptămână.

    Băncile trebuie să amâne plata creditelor cât va ţine starea de urgenţă, mai ales că oamenilor le va fi frică să se deplaseze la bancă (spre exemplu, 90% din clienţii CEC, care are cea mai extinsă reţea de retail, interacţionează direct cu banca).

    Băncile trebuie să reeşaloneze imediat toate creditele pentru companii şi persoane fizice pe o perioadă 5-10 ani, dacă nu chiar mai mult, în funcţie de evoluţia economiei şi a afacerilor.

    Prin reeşalonare, ratele lunare trebuie să scadă, cel puţin în primul an, cu mai mult de 50%, dacă nu chiar mai mult.

    Sute de mii de angajaţi sunt trimişi acasă, magazinele se închid, iar salariile scad cu cel puţin 25% din această săptămână.

    Spre exemplu, grupul Mobexpert a anunţat închiderea tuturor magazinelor pe o perioadă nedeterminată, angajaţii urmând să fie plătiţi cu 75% din salariul brut.

    La un calcul sumar, 25% reprezenta o rată bancară.

    Pentru cei care vor fi daţi afară (în criza de acum 10 ani, 600.000 de angajaţi au plecat peste noapte) băncile trebuie să găsească soluţii, cu o plată la minim şi reeşalonare a împrumuturilor pe o perioadă mult mai lungă de timp.

    Băncile trebuie să-şi susţină clienţii, companiile, în toată această perioadă de “carantină”, pentru că dacă nu-i susţin, vor cădea împreună.

    Cu experienţa crizei precedente, patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri îşi vor declara imediat insolvenţa şi chiar falimentul şi apoi se vor lupta ani de zile cu băncile prin tribunale pentru active.

    Ce să facă hotelurile, dezvoltatorii imobiliari, lanţurile de restaurante, proprietarii de malluri dacă se închide tot, dacă vor intra în vigoare restricţii de circulaţie?

    Ce să facă transportatorii dacă nu mai pot lua comenzi ?

    Ce să facă hotelierii dacă turismul a dispărut peste noapte?

    Nu toată lumea lucrează în supermarketuri sau au business de livrare de produse în magazine, unde vânzile duduie ca de Crăciun.

    În restaurante, cafenele, malluri, în magazine traficul s-a prăbuşit, iar vânzările au căzut cu 90%.

    Băncile trebuie să aibă grijă cum gestionează piaţa imobiliară şi reeşalonarea creditelor ipotecare prin reducerea substanţială a ratelor pentru că altfel se vor trezi ca în criza precedentă, cu prăbuşirea preţului apartamentelor cu 50% sau a terenurilor cu 90%, şi în final vor fi nevoite să facă provozioane, care vor fi mult mai mari decât dacă ar acorda acum extinderea scadenţelor şi reducerea ratelor.

    Bancherii pot spune că, dacă dau aceste reeşalonări, li se va schimba poziţia de lichiditate, având în vedere că resursele atrase prin depozite sunt pe termen scurt, iar creditele acordate sunt pe termen lung.

    Această situaţie va fi rezolvată de Banca Naţională prin asigurarea de lichiditate, atât cât va fi nevoie.

    Băncile sunt pline de titluri de stat, 20% din bilanţul lor se bazează pe aceste instrumente, care pot fi puse imediat garanţie la BNR pentru lichiditate.

    Dacă nu vor face aceste lucruri acum şi se vor împotmoli în chestiuni birocratice, băncile se vor trezi că nu vor putea să gestioneze crizele de lichiditate şi financiare care vor apărea la nivelul companiilor şi a persoanelor fizice.

    Nu toţi salariaţii vor beneficia de o plată de 75% din salariul de bază dacă stau acasă, nu toate companiile au puterea financiară a Mobexpertului.

    Gândiţi-vă că primele 1.000 de companii din România controlează 47% din business, iar restul de 599.000 se bat pentru restul de venituri.

    Bineînţeles că nu numai băncile trebuie să reeşaloneze creditele, ci şi furnizorii (din păcate volumul creditelor furnizor este de trei ori mai mare decât volumul creditelor bancare, ceea ce reprezintă principala problemă a economiei în acest moment), pentru că nu au altă soluţie. Închiderea liniilor comerciale şi de finanţare afectează pe toată lumea.

    România nu are economia Germaniei, unde guvernul a anunţat un plan de susţinere de 500 de miliarde de euro, şi ăsta-i doar începutul.

    Guvernul, BNR, băncile şi marile companii, adică cei care au lichidităţi şi resurse financiare trebuie să susţină pe toată lumea, pentru că România nu are o altă economie.

    În criza precedentă au fost peste 100.000 de insolvenţe, sute de mii de locuri de muncă au dispărut, antreprenorii au albit şi acum nu mai au niciun fel de energie să se lupte cu o nouă criză, băncile s-au trezit cu clienţi furioşi, iar bugetul public s-a umplut de datorii.

    Lumea, inclusiv România, se va confrunta cu o criză mult mai mare şi cu efecte mult mai rapide.

  • CEC Bank amână plata ratelor pentru creditele luate de persoanele fizice, pentru o perioadă de 30 de zile

    CEC Bak urmează să anunţe săptămâna viitoare amânarea plăţilor ratelor pentru creditele luate de persoanele fizice pentru o perioadă de 30 de zile, având în vedere criza coronavirus şi imposibilitatea clienţilor de a ajunge la bancă, conform unor surse de pe piaţa bancară.

    Apelul autorităţilor către populaţie de a rămâne acasă şi de a interacţiona cârt mai puţin, îi poate pune pe oameni în postura de a nu mai ajunge la bancă să-şi plătească ratele.

    Conform surselor citate, amânarea se va face fără nici un fel de penalitate.

    CEC Bank este una dintre cele mai mari bănci de retail şi poate insitutţia bancară cu cea mai mare interacţiune umană.

     

  • Veşti bune pentru românii cu credite: ROBOR a atins minimul ultimelor 13 luni

    Dobânda interbancară ROBOR la trei luni a continuat să scadă joi, atingând un nivel de 2,87% pe an, faţă de 2,89% pe an, miercuri. 

    Acelaşi nivel al dobânzii interbancare cu scandenţa la trei luni a fost înregistrat pe 17 ianuarie 2019 – 2,87% pe an, ceea ce înseamnă că joi indicatorul a atins cel mai redus nivel al ultimelor 13 luni.

    ROBOR la trei luni reprezintă dobânda interbancară la care băncile comerciale îşi acordă împrumuturi cu maturitate la trei luni.

    Totodată, acesta este unul din indicele în funcţie de care se caculează nivelul dobânzilor creditelor în lei aflate în soldul băncilor.

  • Robor la trei luni continuă să scadă. Scad şi ratele la creditele în lei

    Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut, marţi, la 2,96%, de la 2,98%, luni, potrivit datelor afişate pe site-ul Băncii Naţionale a României.

    Nivelul de marţi al dobânzii interbancare este cel mai redus din luna decembrie încoace.

    „Ratele românilor la bancă au scăzut în fiecare lună de guvernare PNL”, a scris, la finalul săptămânii trecute, Florin Cîţu, ministrul interimar al Finanţelor, într-o postare pe Facebook.

    Tot marţi, Robor la 6 luni a stagnat la 3,10%.

    Robor este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în moneda naţională.

  • Topul celor mai mici dobânzi la credite de nevoi personale din România. Ce dobânzi percep băncile mari din top 10 în februarie 2020: de la 8% la 16%

    Dobânzile practicate de cele mai mari zece bănci din România la creditele în lei pentru populaţie în luna februarie pleacă de la 8,64% şi pot ajunge până la 15,99%, în cazul unui credit de nevoi personale standard de 20.000 de lei pe o perioadă de cinci ani, cu dobândă fixă, fără virare venit sau alte produse, potrivit datelor colectate de ZF de pe platforma Finzoom.

    Astfel, Garanti BBVA, subsidiara locală a Garanti BBVA Turcia, practica în luna februarie o dobândă standard de 8,64% la creditele de consum în lei cu dobândă fixă pe o perioadă de cinci ani, cea mai mică dintre primele zece bănci mari din piaţă. Creditorul ocupa poziţia a 10-a în topul băncilor după active pe datele din 2018.

    Creditorul elen Alpha Bank se situează pe poziţia a doua, cu o dobândă de 9% la creditele de nevoi personale în lei, pe exemplul reprezentativ de 20.000 de lei.

    În acelaşi timp, ING Bank, subsidiara locală a grupului olandez cu acelaşi nume, se situează pe locul trei în luna februarie, cu o dobândă de 9,75%. CEC Bank, singura bancă a statului român din top 10 bănci pe piaţa locală, practică o dobândă de 10,4%.

    În acelaşi timp, BCR, a doua cea mai mare bancă din Româna, controlată de austriecii de la Erste, oferă o dobândă de 10,74%.