BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • Preşedintele CJ Ialomiţa a concesionat fraudulos un teren de 495 hectare. Prejudiciul este de 7 milioane lei

    Informaţiile apar în documente ale anchetatorilor care instrumentează dosarul de corupţie al lui Ciupercă, obţinute de MEDIAFAX.

    “Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Ciupercă Vasile Silvian, abuzând de prerogativele funcţiei deţinute a favorizat interesele economice ale SC Green Harvest SRL Timişoara, în detrimentul bugetului de stat Ialomiţa, prin atribuirea, în mod fraudulos,a contractului de concesiune a unei suprafeţe de 495,6583 ha, teren agricol, aparţinând domeniului privat al judeţului Ialomiţa, ce a făcut obiectul licitaţiei din data de 14.04.2014”, se menţionează în documentele respective.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, Silvian Ciupercă, împreună cu directorul executiv al Direcţiei de Achiziţii şi Patrimoniu din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Ialomiţa, Cezar Gheorghe Vâlcan, “au acţionat pentru identificarea unor soluţii pentru ca SC Green Harvest SRL Timişoara să fie declarată câştigătoare a licitaţiei, deşi oferta acesteia nu a era cea mai mare, criteriu de bază în acordarea contractului de concesiune”.

    “Prin atribuirea în mod premeditat, a contractului de concesiune firmei care a avut a doua ofertă ca preţ, factorii de decizie din cadrul CJ Ialomiţa, Ciupercă Vasile Silvian şi Vâlcan Cezar Gheorghe, au prejudiciat bugetul acestei instituţii cu suma de 198.263, 32 de lei, pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei pe care se întinde contractul”, se mai precizează în aceleaşi documente.

    În legătură cu aceste fapte, procurorii anticorupţie fac cercetări pentru abuz în serviciu. Ciupercă este însă suspectat şi de alte infracţiuni, între care trafic de influenţă şi instigare la fals, după cum reiese din documentele aflate la dosar.

    Potrivit declaraţiei de avere depusă în luna iunie 2014, preşedintele CJ Ialomiţa, Silvian Ciupercă, deţine un teren intravilan de 800 de metri pătraţi, moştenit în 2003, şi un teren agricol de cinci hectare, pe care l-a cumpărat în 1999 împreună cu soţia sa, Sabina Ciupercă, ambele terenuri fiind în Ţăndărei. Tot în Ţăndărei, preşedintele CJ Ialomiţa are un apartament de 89 de metri pătraţi cumpărat în 1991 cu soţia sa şi o casă în construcţie de 110 metri pătraţi, al cărei parter este nelocuibil.

    Ciupercă deţine şi un autoturism Opel Astra din 2006, iar la capitolul active financiare a trecut în declaraţia de avere un card în euro deschis la BRD în anul 2010, în valoare de 7.000 de euro.

    În declaraţia de avere a lui Silvian Ciupercă apare menţionat şi faptul că este membru supleant la Comitetul Regionilor de la Bruxelles, iar în urma participării la dezbateri şi şedinţe ale comitetului a realizat venituri provenite din decontările de cheltuieli cu transportul şi diurna, fără însă a preciza suma.

    Potrivit aceluiaşi document, Ciupercă a realizat în anul fiscal anterior venituri în valoare de 55.404 lei, în calitate de salariat la Consiliul Judeţean Ialomiţa, iar soţia sa a obţinut pensie în valoare de 1.353 de lei pe lună. Alţi 3.200 de lei au reprezentat venituri pe care soţia lui Silvian Ciupercă le-a obţinut în rma arendării unui teren agricol.

    În declaraţia de avere depusă de Ciupercă sunt trecute şi veniturile obţinute de către cei doi copii ai săi, Lucia şi Mihai, de 27.000 de lei, respectiv 32.000 de lei.

    Potrivit declaraţiei de interese depusă de Ciupercă în 2013 şi neactualizată în 2014, acesta este vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, precum şi membru fondator şi membru în Consiliul de Administraţie al Fundaţiei Ialomiţa 2000.

    De asemenea, Silvian Ciupercă este preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Ialomiţa şi membru în Comitetul Executiv Naţional PSD.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac, miercuri, percheziţii la sediile Consiliului Judeţean Ialomiţa şi Spitalului Judeţean Ialomiţa, într-un dosar privind infracţiuni de corupţie, în această anchetă fiind vizat şi preşedintele CJ, Silvian Ciupercă.

    Potrivit procurorilor DNA, în acest dosar sunt vizaţi, în afara preşedintelui CJ Ialomiţa, şi directori din cadrul Spitalului Judeţean Ialomiţa, cu suspiciuni de fapte de corupţie. Sursele citate precizează că procurorii fac percheziţii şi la mai multe firme unde există suspiciuni de corupţie în legătură cu achiziţii publice săvârşite de către funcţionari ai statului.

    Într-un comunicat de presă remis, miercuri dimineaţă, DNA precizează că procurori din cadrul Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie a Direcţiei Anticorupţie fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în cursul anului 2014.

    Conform aceluiaşi document, percheziţiie făcute de către procurorii DNA se desfăşoară în 30 de locaţii situate în municipiul Bucureşti şi judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, din care trei sunt instituţii publice de interes local, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice. Potrivit unor surse judiciare, cea de-a treia instituţie publică unde au loc percheziţii este Agenţia de Dezvoltare Sud-Muntenia.

  • Lupta anti-corupţie din China a făcut victime neaşteptate: vinul franţuzesc

    Responsabilă pentru scăderi sunt anii mai slabi, dar cu precădere reducerea cererii în China. Vinul era şi este privit în China drept un simbol al reuşitei în viaţă şi al statusului social ridicat; multe podgorii frunţuzeşti din Bordeaux sau din Burgundia şi-au găsit în ultima vreme proprietari chinezi.

    Ca orice bun de lux, vinul a  avut de suferit din cauza încetinirii ritmului de creştere economică din China, dar şi din cauza campaniei anti-corupţie a preşedintelui Xi Jinping. Autorităţile au impus pur şi simplu că bugetarii nu au voie să cumpere sau să consume bunuri de lux, de la poşete Burberry la vinuri Chateau Margaux.

  • Budapesta cere “transparenţă”, după ce SUA au impus interdicţii de călătorie unor oficiali

    Szijjarto a declarat sâmbătă că susţine o propunere a liderului grupului parlamentar al Fidesz Antal Rogan, potrivit căreia comisii parlamentare relevante să discute această problemă într-o sesiune cu uşile deschise.

    Însărcinatul cu afaceri de la Ambasada Statelor Unite Andre Goodfriend a declarat că până la zece cetăţeni unguri sunt vizaţi de interdicţie, dar a refuzat să le precizeze numele, a declarat Szijjarto. Ministrul a adăugat că Ambasada nu a contactat membri ai Cabinetului Orban pentru a le comunica faptul că le este interzisă intrarea pe teritoriul american.

    Şeful diplomaţiei ungare a catalogat impunerea acestei interdicţii drept “un caz foarte serios”, adăugând că nu este loc pentru acuzaţii, presupoziţii ori “formulări în ceaţă”.

    Ungaria continuă să aştepte informaţii prezentate drept “credibile” de către Ambasada Statelor Unite, în baza cărora Guvernul american i-a acuzat de corupţie, a mai declarat ministrul ungur.

    El a anunţat că are o întâlnire programată pentru marţi, la Washington, cu asistenta secretarului de Stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice Victoria Nuland, la sediul Departamentului de Stat, şi şi-a exprimat speranţa că acest subiect va fi discutat în cadrul întâlnirii.

    Pe de altă parte, două partide de opoziţie i-au cerut duminică premierului Viktor Orban să demareze o investigaţie cu privire la numele persoanelor vizate de interdicţia de intra pe teritoriul american şi să prezinte aceste informaţii în Parlament.

    Tamas Harangozo, viceliderul grupului parlamentar al socialiştilor a declarat într-o conferinţă de presă că partidul său a cerut efectuarea de urgenţă a unei investigaţii speciale care să stabilească numele membrilor Guvernului vizaţi de interdicţia de a pătrunde pe teritoriul Statelor Unite din cauza unor presupuse implicări în acte de corupţie.

    “Pata corupţiei stă pe întregul Guvern până când premierul iese în faţă cu nume”, a declarat Harangozo, insistând că atât Guvernul, cât şi Fidesz ştiu foarte bine că Washingtonul va refuza să prezinte numele, în baza protecţiei vieţii private.

    Andras Schiffer, copreşedinte LMP, a declarat tot duminică, într-o conferinţă de presă, că premierul dispune de mijloacele de a afla numele celor vizaţi de interdicţie.

    El l-a îndemnat pe Viktor Orban să acţioneze în termen de 24 de ore, să afle numele şi motivele interdicţiei şi să le prezinte în Parlament.

    “Capabilitatea politicii externe a ţării este în pericol”, a apreciat Schiffer, adăugând că LMP se va consulta cu socialiştii pe această temă.

    Ambasada Statelor Unite a anunţat că “anumiţi indivizi privaţi unguri” au fost găsiţi neeligibili să intre pe teritoriul Statelor Unite din cauză că “informaţii credibile disponibile arată că aceste persoane au participat sau au profitat de pe ura unor activităţi de corupţie”.

    Andre Goodfriend, însărcinatul cu afaceri de la Ambasada americană a declarat vineri, la un forum, că oficiali guvernamentali unguri sunt vizaţi de interdicţie. Într-un interviu pentru postul public ungar de televiziune, el a declarat că membri ai Guvernului sunt implicaţi în fapte de corupţie.

  • Ilie Sârbu şi Viorel Hrebenciuc, la DNA Braşov. Prinţul Paul şi prinţesa Lia ar urma să fie audiaţi şi ei la DNA în dosarul retrocedărilor

    12:42 – Prinţul Paul şi prinţesa Lia ar urma să fie audiaţi şi ei la DNA în dosarul retrocedărilor

    Prinţul Paul şi prinţesa Lia ar urma să fie audiaţi şi ei, miercuri, la DNA Braşov, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri în care sunt implicaţi mai mulţi magistraţi, precum şi Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc şi deputatul PSD Ioan Adam, afirmă surse judiciare.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că vila acestora din Capitală a fost percheziţionată miercuri dimineaţă, iar Prinţul Paul şi prinţesa Lia vor fi duşi la DNA Braşov pentru a fi audiaţi.

    Potrivit surselor citate, Paul Philippe şi Lia Georgia, cu sprijinul juristei acestora, Alina Carmen Ciocoiu, şi pretinzând că sunt moştenitorii bunurilor deţinute de Casa Regală a României, “au cumpărat influenţă de la Iacob Sorin Ion”.

    Iacob le-ar fi promis celor doi că va interveni, direct sau cu ajutorul altor persoane, la funcţionari cu atribuţii în reconstituirea dreptului de proprietate pentru obţinerea mai multor terenuri şi clădiri.  

    Aceştia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din oraşul Broşteni, judeţul Suceava. În acest sens, ar fi fost făcute demersuri şi s-ar fi încercat “să se capaciteze Comisia locală de fond funciar Broşteni să se pronunţe favorabil asupra unei cereri mai vechi formulate de Paul Philippe”.

    La ora transmiterii acestei ştiri, la DNA Braşov sunt audiaţi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, judecătorii Ordog Lorand Andraş şi Gabriel Uţă de la Tribunalul Covasna.

    Cei doi magistraţi au fost aduşi la DNA Braşov la interval de câteva minute, cu dube ale Jandarmeriei şi însoţiţi de mascaţi şi jandarmi.

    12:13 – Hrebenciuc, adus cu o maşină a Jandarmeriei la DNA Braşov

    Hrebenciuc a fost adus la DNA Braşov în jurul orei 12.00. El a coborât dintr-o maşină a Jandarmeriei şi a intrat în sediul DNA însoţit de jandarmi.

    El le-a spus jurnaliştilor că nu ştie în ce calitate a fost chemat la DNA, fără a face alte declaraţii.

    10:50 – Ilie Sârbu, la DNA Braşov

    Ilie Sârbu, care ajunsese la DNA Braşov în jurul orei 10.45, fiind însoţit de un avocat, a ieşit la ora 11.30.

    Înainte de a se urca în maşină, Ilie Sârbu le-a spus jurnaliştilor că nu are de făcut nicio declaraţie, iar când a fost întrebat dacă a fost audiat, acesta a răspuns negativ, după care a închis uşa maşinii.

    10:43 – Deputatul PSD Ioan Adam, audiat la DNA Braşov în dosarul privind retrocedările ilegale de terenuri

    Deputatul PSD Ioan Adam a fost audiat, miercuri dimineaţă, la DNA Braşov, în dosarul privind retrocedări ilegale de terenuri în care sunt vizaţi şi magistraţi, între care soţia sa, el spunându-le jurnaliştilor, la ieşire, să nu se grăbească cu concluziile, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Deputatul Ioan Adam, care este şi avocat, având un cabinet în Braşov, a ieşit din sediul DNA în jurul orei 10.30, fiind însoţit de un apărător.

    Deputatul le-a spus jurnaliştilor: ”Nu vă grăbiţi”, fără a face alte comentarii.

    Avocatul acestuia a afirmat că Ioan Adam a fost chemat la DNA pentru ”probleme profesionale confidenţiale”, el nedorind să ofere detalii.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov fac cercetări în această cauză pentru infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care au legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate pentru aproximativ 90.000 de hectare de teren forestier şi 100 de hectare de teren agricol, arată DNA, într-un comunicat de presă.

    Anchetatorii fac 25 de percheziţii în judeţele Braşov, Bacău, Covasna, precum şi în Bucureşti, dintre care cinci la instituţii publice de interes local, una la un birou de avocatură şi restul la sediile unor firme şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că între cele cinci instituţii publice la care au loc percheziţii sunt şi tribunalele Braşov şi Covasna. De asemenea, au loc percheziţii la sediile a trei primării, una dintre acestea fiind cea din localitatea Căiuţi din judeţul Bacău. Anchetatorii percheziţionează şi biroul de avocatură al deputatului PSD Ioan Adam.

    Potrivit surselor citate, de la cele două instanţe sunt vizaţi trei judecători, suspectaţi de implicare în luarea unor decizii ilegale privind retrocedarea de terenuri. Doi dintre magistraţi sunt de la Tribunalul Covasna şi unul de la Tribunalul Braşov.

    În acelaşi dosar sunt suspectaţi de fapte de corupţie şi doi avocaţi, unul dintre aceştia fiind deputatul PSD Ioan Adam, membru în Baroul Braşov. Celălalt avocat este membru al Baroului Covasna.

    Soţia lui Ioan Adam, judecătoarea Roxana Adam, de la Tribunalul Braşov, ar fi printre cei trei magistraţi suspectaţi în cauză, au mai arătat sursele citate.

    Printre localităţile în care s-ar fi făcut retocedările ilegale de terenuri sunt Comăneşti, Palanca, Brătuleşti şi Doftana, au precizat sursele judiciare.

    Conform aceloraşi surse, doar 30.000 din cele 90.000 de hectare de terenuri forestiere ar fi fost retrocedate până în prezent, pentru celelalte 60.000 de hectare dosarele fiind pe rolul instanţelor.

    La finalul percheziţiilor, suspecţii vor fi duşi la audieri la sediul DNA Braşov.

    Acţiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Ioan Adam a absolvit Facultatea de Drept – Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca în anul 1982. În perioada 1983 – 1994, el a fost judecător la Judecătoria Braşov, între 1990 şi 1994 a fost preşedinte al Judecătoriei Braşov, iar între 1994 – 1995 a fost judecător la Tribunalul Braşov.

    Din 1995, el este avocat în Baroul Braşov, fondator al S.C.P.A. Adam şi Rusu – Braşov. De asemenea, din anul 2002 Ioan Adam este profesor universitar doctor la Universitatea Transilvania din Braşov.

    Ioan Adam este membru PSD din anul 2000, iar din 2003 este vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a partidului.

    În anul 2009, el a fost membru al Consiliului de Supraveghere – Fondul Proprietatea.

    În perioada 2007-2008, Ioan Adam a fost deputat supleant PSD. În 2012, el a fost ales deputat în colegiul uninominal nr. 6 Braşov, fiind membru al Comisiei Juridice.

    Deputatul PSD este căsătorit cu judecătoarea Roxana Adam şi au un fiu avocat.

    Roxana Adam este judecător la Tribunalul Braşov din anul 2006, fiind preşedinta Secţiei comerciale şi de contencios administrativ. Anterior, în perioada 1999-2006, Roxana Adam a fost judecător la Judecătoria Braşov.

  • Percheziţii la Parchetul Orşova şi la locuinţa şefului instituţiei, fiind vizate fapte de corupţie. Şefa Parchetului, ridicată de procurori

    Prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Orşova, Carmen Sîrboiu, suspectată de DNA că ar fi lua mită de la oameni de afaceri cărora le promitea că va interveni la factori de decizie în cazul unor presupuse fapte de evaziune comise de aceştia, a fost ridicată de anchetatori de la locuinţa sa.

    Marţi dimineaţă, în jurul orei 9.45, prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Orşova, Carmen Sîrboiu, a fost ridicată de la locuinţa sa din Drobeta Turnu Severin, unde anchetatorii au făcut percheziţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Carmen Sârboiu este transpoortată, cu o dubă a Poliţiei, la sediul Parchetului Judecătoriei Orşova, unde ar urma să aibă loc percheziţii.

    Totodată, de la locuinţa prim-procurorului Parchetului Judecătoriei Orşova procurorii DNA au ridicat o cutie cu documente.

    La ora transmiterii acestei ştiri, în acest dosar au loc percheziţii şi la Liceul “Traian Lalescu” din Orşova, dar şi la sedii de firme şi la locuinţele unor oameni de afaceri.

    Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii anticorupţie fac, marţi dimineaţă, opt percheziţii în judeţul Mehedinţi, într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie.

    Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că prim-procurorul Carmen Sîrboiu este suspectată că ar fi lua mită de la oameni de afaceri, cărora le promitea că va interveni la factori de decizie în cazul unor presupuse fapte de evaziune pe care le făceau aceştia. Şeful Parchetului Orşova ar fi primit, în schimb, bani şi bunuri, printre care materiale de construcţii, iar la cele două vile ale sale ar fi fost trimişi oameni să lucreze.

  • Şeful Direcţiei Serviciilor de Navigaţie Aeriană Baia Mare, pus sub control judiciar

    Potrivit unui comunicat de miercuri al DNA, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de Traian Riţiu, directorul Direcţiei Serviciilor de Navigaţie Aeriană Baia Mare din subordinea ROMATSA, şi Vasile Pop şi Mihai Vasile Pop, administratori ai unei societăţi din Baia Mare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Procurorii au stabilit că Riţiu a dispus, în perioada 2012 – 2013, achiziţionarea, prin atribuire directă, preferenţială, a unor lucrări de construcţii privind renovări şi amenajări interioare în spaţiile aparţinând Direcţiei Serviciilor de Navigaţie Aeriană Baia Mare, lucrări care s-au realizat prin finanţare din bugetul ROMATSA Regia Autonomă Bucureşti, în valoare de aproximativ 163.000 de lei.

    Cele cinci lucrări au fost atribuite unei societăţi din Baia Mare, administrată de Mihai Vasile Pop.

    De asemenea, Traian Riţiu a atribuit preferenţial, în 2012, contracte de lucrări care au fost supraevaluate, vizând în special renovări şi amenajări interioare şi exterioare ale spaţiilor aflate în patrimoniul instituţiei pe care o conduce. Lucrările s-au realizat prin finanţare din bugetul ROMATSA Regia Autonomă Bucureşti, acestea fiind în valoare de aproximativ 186.442 de lei, fapt în urma căruia acesta a creat un prejudiciu patrimoniului ROMATSA şi a fost obţinut un avantaj pentru societăţile comerciale executante.

    “Astfel, în intervalul martie – iunie 2012, unei societăţi comerciale i-au fost atribuite direct trei contracte de lucrări, respectiv lucrări de renovare a platformei staţiei meteo, a radiofarului din localitatea Borleşti, cât şi contractul Reparaţie exterioară vigie TWR. În luna mai 2012, unei alte societăţi comerciale i-au fost atribuite lucrări de reparaţii la radiofarul din localitatea Borleşti, respectiv izolarea şi finisarea pereţilor exteriori. Necesitatea realizării acestei ultime investiţii nu a fost argumentată într-un memoriu tehnic de necesitate, care trebuia întocmit anterior solicitării înaintate către ROMATSA RA”, se arată în comunicatul citat.

    În acest an, Traian Riţiu a dispus achiziţionarea, prin atribuire directă, preferenţială, a şase lucrări de construcţii privind renovări şi amenajări interioare în spaţiile aparţinând Direcţiei Serviciilor de Navigaţie Aeriană Baia Mare, lucrări care s-au realizat prin finanţare din bugetul ROMATSA, în valoare de aproximativ 194.318,59 lei.

    Cele şase lucrări au fost atribuite tot societăţii administrate de Mihai Vasile Pop.

    În schimbul atribuirii lucrărilor, firma din Baia Mare a realizat mai multe lucrări de construcţii şi amenajare, în mod repetat, la un imobil aparţinând lui Riţiu, fără a i se pretinde sau a se primi de la acesta vreo sumă de bani sau bunuri şi fără emiterea de documente contabile.

    De asemenea, Vasile Pop, administrator de fapt al firmei băimărene, a efectuat, de mai multe ori, plăţi de materiale necesare la construirea imobilului aflat în proprietatea lui Riţiu Traian Anton, la diverşi furnizori, sume de bani care nu i-au fost restituite de acesta.

    Astfel, cât timp se află sub control judiciar, cei trei trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală de câte ori sunt chemaţi, să informeze despre eventuala schimbare a adresei, nu pot părăsi teritoriul României, nu se pot apropia de ceilalţi inculpaţi şi nu pot comunica direct sau indirect cu aceste persoane pe nicio cale şi nu pot deţine sau folosi arme.

    Marţi, procurorii au făcut şapte percheziţii în judeţul Maramureş, inclusiv la sediul Direcţiei Serviciilor de Navigaţie Aeriană Baia Mare, printre cei vizaţi fiind şi directorul instituţiei, pentru fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2012-2014.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă, că în această cauză se fac cercetări privind “suspiciuni de săvârşire a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2012-2014”. Anchetatorii au descins la şapte adrese din municipiul Baia Mare şi din localităţile învecinate, dintre care două la sediul unei instituţii publice şi restul la domiciliile unor persoane.

  • DNA: Întreaga activitate a CJ Braşov, sub supravegherea lui Căncescu şi conform interesului său

    Această concluzie este menţionată în documente ale anchetatorilor din dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Aristotel Căncescu.

    Potrivit procurorilor DNA, lui Căncescu îi acordau “sprijin infracţional” numeroşi subalterni, începând cu vicepreşedintele instituţiei, Mihai Pascu.

    Acelaşi lucru îl făceau, conform documentelor din dosar, mai mulţi funcţionari din CJ: Radu Ispas, administrator public al judeţului Braşov, Emil Cirică, director al Direcţiei investiţii, urbanism şi amenajarea teritoriului – DIUAT, Viorel Costea, fost director al Direcţiei de administrare drumuri şi poduri – DADP, Mircia Gherghe, preşedinte comisie evaluare oferte pentru achiziţia de lucrări “Proiectare, execuţie, reabilitare – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”, Nicoleta Stelea, angajată a CJ Braşov ca director adjunct D.C.I.E., persoană din anturajul lui Căncescu, despre care anchetatorii susţin că există date că se ocupă de tranzacţiile financiare personale ale acestuia, şi Onelia Pescariu, apropiată a preşedintelui CJ Braşov, toţi aceştia având, la acest moment, calitatea de suspecţi.

    Anchetatorii mai spun că probele administrate până acum în dosar demonstrează că Aristotel Căncescu “a reuşit, în timp, să îşi asigure un aparat administrativ la nivelul CJ Braşov alcătuit din persoane care execută întocmai dispoziţiile date, fără a exista vreo preocupare pentru legalitate”.

    “În calitatea sa de preşedinte al Consiliului judeţean Braşov, inculpatul Căncescu Aristotel exercita/exercită de asemenea o influenţă şi autoritate directă asupra membrilor consiliului judeţean, care practic în mod formal şi din dispoziţia sa directă/indirectă întocmeau/întocmesc un simulacru de note de fundamentare, pe baza cărora,inculpatul a dispus/dispune achitarea şi justificarea sumele uriaşe celor două firme ‘de casă’, pentru lucrări neexecutate sau pentru lucrări care sunt achitate din dispoziţia sa de mai multe ori sau pentru lucrări supraevaluate”, se mai menţionează în documentele citate.

    Potrivit anchetatorilor, interesul direct al lui Căncescu în această activitate infracţională rezultă din faptul că, acordând celor două firme de casă contracte supraevaluate, plătite abuziv din banii publici ai Consiliului Judeţean Braşov, parte din bani s-au întors sub formă de mită la el.

    Cele două firme de casă sunt deţinut de Ion Diniţă, deputat PC, şi Gabriel Bîgiu, cercetaţi, şi ei, în acest dosar.

    Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a fost reţinut luni seară, de procurorii anticorupţie, după ce a fost audiat mai multe ore la DNA Braşov.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă în cazul administratorul public al judeţului, Radu Ispas.

    Căncescu şi Ispas vor fi prezentaţi, marţi, instanţei supreme, cu propunerea de arestare preventivă.

  • Percheziţii la ROMATSA – Direcţia Serviciilor de Navigaţie Aeriană Baia Mare, într-un caz de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că în această cauză se fac cercetări privind “suspiciuni de săvârşire a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2012-2014”.

    Potrivit DNA, anchetatorii au descins marţi la şapte adrese din municipiul Baia Mare şi din localităţile învecinate, dintre care două la sediul unei instituţii publice şi restul la domiciliile unor persoane.

    Surse judicare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde se fac percheziţii este la ROMATSA – Direcţia Serviciilor de Navigaţie Aeriană (DSNA) Baia Mare.

    Conform surselor citate, printre persoanele vizate sunt directorul DSNA Baia Mare, Traian Riţiu, şi contabila unei firme.

    Ancheta în acest caz este făcută de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Baia Mare, acţiunea fiind sprinjinită de Serviciul Român de Informaţii şi de Direcţia Generală Anticorupţie.

  • Dosarul licenţelor Microsoft – DNA: Fostul şef al Fujitsu i-a dat 3 milioane de euro ministrului Gabriel Sandu, prin Dinu Pescariu

    Anchetatorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, într-un document din dosarul licenţelor Microsoft, că Gabriel Sandu, ministru ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010 şi membru al Grupului de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România, ar fi cerut mită de la avocatul Doru Boştină şi de la fostul şef al Fujistsu România, Claudiu Florică, pentru facilitarea accesului la contractele privind licenţele Microsoft.

    Astfel, se arată în documentul citat, Sandu “a iniţiat şi contrasemnat HG nr.460 din 15 aprilie 2009 pentru atribuirea competenţei MCSI de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, după caz, în vederea încheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare şi a încheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL în condiţiile în care documentaţia de achiziţie a inclus criterii restrictive de natură a favoriza Asocierea mai sus menţionată şi fără a avea în vedere preţurile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft în relaţia cu SC DIM SOFT SRL şi ulterior de SC DIM SOFT SRL în relaţia cu D-CON.NET GmbH”.

    Anchetatorii notează că Gabriel Sandu “a pretins de la avocatul Boştină Doru suma de 1.800.000 de euro pentru a asigura derularea în continuare a contractului de licenţiere Microsoft” şi că “a pretins şi primit de la Florică Claudiu, prin intermediul lui Pescariu Dinu, suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost viraţi într-o societate de tip off – shore, pentru a asigura/înlesni Asocierea D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, încheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achiziţia dreptului de utilizare produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare”.

    Referitor la fostul şef al Fujitsu, Claudiu Florică, procurorii arată, potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi până la acest moment, că acesta, în 2003, “a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului”.

    Potrivit DNA, un martor audiat în dosar a arătat, în declaraţia sa, că “Dinu Pescariu este cel care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă aspra unor membri ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi”.

    “Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, iar prin intermediul acestuia la Nicolae Dumitru. Acesta din urmă era perceput ca o persoană cu potenţial financiar prin firmele pe care le controla (Grupul Niro) şi ca o persoană influentă prin relaţionarea cu diverse persoane din lumea politică. …. . Florică Claudiu discuta la data respectivă despre un contract de ordinul zecilor de milioane de dolari şi lăsa de înţeles că e nevoie de susţinere financiară”, se mai arată în declaraţia martorului DNA.

    Procurorul general al Parchetului ICCJ a trimis ministrului Justiţiei, preşedintelui şi PE referatul DNA prin care se solicită aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul celor nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit fapte de corupţie, în cazul licenţelor Microsoft.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

    DNA susţine că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

    Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

  • Cererile DNA în cazul celor nouă foşti miniştri vizaţi în dosarul Microsoft, trimise la MJ, Preşedinţie şi PE

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, marţi, că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiile articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    • senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; 

    • deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; 

    • senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: 

    • Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu;

    • Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani;

    • Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.