BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • Mâncare expirată şi mizerie în hotelurile, cluburile şi terasele de pe litoral. Ce localuri trebuie să evităm

    Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au verificat, în perioada 12-13 august, şase hoteluri din staţiunile Neptun şi Olimp, precum şi cinci cluburi, dar şi cinci terase şi restaurante din staţiunea Mamaia.

    Au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în cuantum de 102.500 lei pentru nereguli precum alimente depozitate necorespunzător sau expirate, lenjerie de pat murdară sau piese de mobilier stricate.

    Astfel, în patru unităţi hoteliere inspectorii ANPC au găsit faţade deteriorate ale unor balcoane, gresie stricată la baie, mobilier rupt în camere sau lenjerie de pat murdară. Totodată, au fost aplicate sancţiuni şi pentru lipsa informării consumatorilor cu privire la serviciile cu şi fără plată a programelor TV din camere

    Hoteluri:

    1. Hotel Slatina si Restaurant Craiova- Statiunea Neptun
    Abateri constatate:
    –       in spatiul destinat baii, respectiv dusul exista gresie sparta, desprinsa si cu bucati lipsa, care putea duce la accidentarea consumatorilor.
    –       pernele din dotarea hotelului erau patate si neigienizate, geamul exterior al casei scarii intre nivelurile 1 si 2 era crapat pe o suprafata mare, punand in pericol siguranta si sanatatea consumatorilor.
    –        in blocul alimentar al Restaurantului Craiova au fost gasite produse din porc congelate fara a avea elementele de identificare si caracterizare, fara a se putea identifica data durabilitatii minimale, conditiile de depozitare, precum si coordonatele producatorului.
    A fost aplicata o amenda de 15.000 lei, iar pentru camerele care prezentau deficiente a fost dispusa oprirea temporara a prestarii serviciilor de cazare pana la remedierea acestora.

    2. Hotel Callatis- Statiunea NEPTUN
    Abateri constatate:
    –       Lipsa informarii consumatorilor cu privire la serviciile cu plata si fara plata, informatii privind programele TV din camere.
    A fost aplicata o amenda de 2.000 lei si a fost dispusa masura remedierii deficientelor constate.

    3. Hotel Istria- Statiunea Neptun
    Abateri constatate:
    –       Nerespectarea conditiilor de igiena sau lipsa unor accesorii din camera (perne patate, lipsa veioze, covoare)
    –       Lipsa informarii consumatorilor cu privire la serviciile cu si fara plata a programelor TV din camera
    A fost aplicata o amenda de 5.000 lei si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    4.Hotel Belvedere- Statiunea Olimp
    Abateri constatate:
    –       Unele balcoane aveau fatadele deteriorate, existand riscul accidentarii consumatorilor
    –       Lipsa respectarii igienei din camera (saltele si perne patate, tapiterii rupte, lipsa barelor de protectie la iesirea din cada)
    –       Nerespectarea conditiilor de depozitare pentru prajituri
    –       Lipsa indicarii ingredientelor alergene din lista meniu
    A fost aplicata o sanctiune de  10.000 lei. S-a dispus masura remedierii deficientelor constatate, precum si retragerea din circuitul consumului uman a produselor de cofetarie.

    5. Hotel SIBIU- statiunea Olimp
    Abateri constatate:
    –       Lipsa informarii consumatorilor cu privire la utilizarea aerului conditionat si a serviciilor cu si fara plata a TV-urilor din camera.
    A fost aplicata o amenda de 3.000  si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    6.Hotel CRAIOVA- statiunea Olimp
    Abateri constatate:
    –       Consola dintr-o baie era desprinsa. S-a aplicat un avertisment, precum si masura opririi temporare a prestarii serviciului pentru o camera pana la remedierea deficientelor.

    Cluburi:

    1.    CLUB CRAZZY BEACH- statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Depozitarea necorespunzatoare a produselor si ingredientelor
    –       Lipsa cantitatii nete din listele meniu
    –       Lipsa informarii consumatorilor cu privire la ingredientele cu potential allergen din listele meniu.
    A fost aplicata o amenda de 8.000 lei si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    2.    CLUB RESTAURANT AMOS- statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Lipsa informatiilor pentru ingredientele cu potential alergen din listele meniu.
    A fost aplicata o amenda de 3.000 lei si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    3.    CLUB FRATELLI– statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Depozitarea necorespunzatoare a produselor alimentare
    A fost aplicata o amenda de 5.000  lei,  iar produsele au fost oprite definitiv de la comercializare.

    4.    RESTAURANT LA MAMA- statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Lipsa informatiilor cu privire la ingredientele cu potential alergen din listele meniu.
    A fost aplicata o amenda de 5.000 lei  si s-a dispus remedierea defiecientelor constatate.

    5.CLUB EGGO– statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Produse alimentare fara elemente de caracterizare si identificare, fara a se putea stabili data durabilitatii minimale, conditiile de depozitare si coordonatele producatorului, putand pune in pericol sanatatea consumatorilor (piept curcan, fara elemente de identificare caracterizare, scoici cu miros nespecific, creveti cu miros necorespunzator, oua sparte cu miros de alterat).
    A fost aplicata amenda de 10.000 lei si s-a dispus masura de retragere din circuitul consumului uman a produselor.

    Restaurante si terase:

    1.    TERASA ‘’ BUNATATURI SI PLACINTE” – statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Utilizarea in prepararea produselor a materiilor prime cu miros necorespunzator, de fermentat
    –       Produse expirate
    –        Utilizarea de aluaturi vechi, uscate pe margini
    –       Produse alimentare fara elemente de caracterizare si identificare, fara a putea stabili data de preparare.
    A fost aplicata o amenda 16.500 lei, precum si retragerea produselor din circuitul consumului uman.
    A fost dispusa masura opririi temporare a prestarii serviciului de alimentatie publica (servirea preparatelor culinare) pana la remedierea deficientelor constatate.
    Pentru nerespectarea conditiilor igienico-sanitare din unitate au fost  informate DSVSA Constanta si DSP Constanta.

    2.    TERASA IANCU- statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Lipsa informatiilor cu privire la cantitatea neta a produselor din meniu
    –       Lipsa informatiilor ingredientelor alergene folosite
    A fost aplicata o amenda de 5.000 lei si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    3.    TERASA CASA ROMANEASCA – statiune Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Nerespectarea conditiilor de depozitare pentru sosuri, maioneza si ketch up.
    –       Produse alimentare fara etichete
    A fost aplicat un avertisment si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    4.    RESTAURANT TERASA TARANEASCA –statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Produse alimentare expirate – carnati, smantana
    –       Produse alimentare fara elemente de caracterizare si identificare, fara a se putea stabili data durabilitatii minimale/data limita de consum, conditiile de depozitare recomandate de producator si coordonatele acestuia, putand pune in pericol sanatatea consumatorilor- mici, carne fiarta si congelata
    –       Neindicarea ingredientelor cu potential allergen din listele meniu
    A fost aplicata o amenda de 10.000 lei, precum si masura retragerii din circuitul consumului uman a produselor gasite cu deficiente.
    A fost dispusa masura de oprire temporara a prestarii serviciului de alimentative publica pana la remrdierea deficientelor constatate.

    5.     TERASA IL CALCIO – statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Produse fara elemente de identificare si caracterizare (calamari, sos paste, sos pizza) pentru care nu se putea preciza data durabilitatii minimale/ data limita de consum, conditiile de depozitare si coordonatele operatorului economic.
    –       Lipsa informarii consumatorilor cu privire la ingredientele cu potential allergen din listele meniu.
    A fost aplicata o amenda de 5.000 lei, precum si masura retragerii produselor din circuitul consumului uman.

  • Mâncare expirată şi mizerie în hotelurile, cluburile şi terasele de pe litoral. Ce localuri trebuie să evităm

    Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au verificat, în perioada 12-13 august, şase hoteluri din staţiunile Neptun şi Olimp, precum şi cinci cluburi, dar şi cinci terase şi restaurante din staţiunea Mamaia.

    Au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în cuantum de 102.500 lei pentru nereguli precum alimente depozitate necorespunzător sau expirate, lenjerie de pat murdară sau piese de mobilier stricate.

    Astfel, în patru unităţi hoteliere inspectorii ANPC au găsit faţade deteriorate ale unor balcoane, gresie stricată la baie, mobilier rupt în camere sau lenjerie de pat murdară. Totodată, au fost aplicate sancţiuni şi pentru lipsa informării consumatorilor cu privire la serviciile cu şi fără plată a programelor TV din camere

    Hoteluri:

    1. Hotel Slatina si Restaurant Craiova- Statiunea Neptun
    Abateri constatate:
    –       in spatiul destinat baii, respectiv dusul exista gresie sparta, desprinsa si cu bucati lipsa, care putea duce la accidentarea consumatorilor.
    –       pernele din dotarea hotelului erau patate si neigienizate, geamul exterior al casei scarii intre nivelurile 1 si 2 era crapat pe o suprafata mare, punand in pericol siguranta si sanatatea consumatorilor.
    –        in blocul alimentar al Restaurantului Craiova au fost gasite produse din porc congelate fara a avea elementele de identificare si caracterizare, fara a se putea identifica data durabilitatii minimale, conditiile de depozitare, precum si coordonatele producatorului.
    A fost aplicata o amenda de 15.000 lei, iar pentru camerele care prezentau deficiente a fost dispusa oprirea temporara a prestarii serviciilor de cazare pana la remedierea acestora.

    2. Hotel Callatis- Statiunea NEPTUN
    Abateri constatate:
    –       Lipsa informarii consumatorilor cu privire la serviciile cu plata si fara plata, informatii privind programele TV din camere.
    A fost aplicata o amenda de 2.000 lei si a fost dispusa masura remedierii deficientelor constate.

    3. Hotel Istria- Statiunea Neptun
    Abateri constatate:
    –       Nerespectarea conditiilor de igiena sau lipsa unor accesorii din camera (perne patate, lipsa veioze, covoare)
    –       Lipsa informarii consumatorilor cu privire la serviciile cu si fara plata a programelor TV din camera
    A fost aplicata o amenda de 5.000 lei si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    4.Hotel Belvedere- Statiunea Olimp
    Abateri constatate:
    –       Unele balcoane aveau fatadele deteriorate, existand riscul accidentarii consumatorilor
    –       Lipsa respectarii igienei din camera (saltele si perne patate, tapiterii rupte, lipsa barelor de protectie la iesirea din cada)
    –       Nerespectarea conditiilor de depozitare pentru prajituri
    –       Lipsa indicarii ingredientelor alergene din lista meniu
    A fost aplicata o sanctiune de  10.000 lei. S-a dispus masura remedierii deficientelor constatate, precum si retragerea din circuitul consumului uman a produselor de cofetarie.

    5. Hotel SIBIU- statiunea Olimp
    Abateri constatate:
    –       Lipsa informarii consumatorilor cu privire la utilizarea aerului conditionat si a serviciilor cu si fara plata a TV-urilor din camera.
    A fost aplicata o amenda de 3.000  si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    6.Hotel CRAIOVA- statiunea Olimp
    Abateri constatate:
    –       Consola dintr-o baie era desprinsa. S-a aplicat un avertisment, precum si masura opririi temporare a prestarii serviciului pentru o camera pana la remedierea deficientelor.

    Cluburi:

    1.    CLUB CRAZZY BEACH- statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Depozitarea necorespunzatoare a produselor si ingredientelor
    –       Lipsa cantitatii nete din listele meniu
    –       Lipsa informarii consumatorilor cu privire la ingredientele cu potential allergen din listele meniu.
    A fost aplicata o amenda de 8.000 lei si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    2.    CLUB RESTAURANT AMOS- statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Lipsa informatiilor pentru ingredientele cu potential alergen din listele meniu.
    A fost aplicata o amenda de 3.000 lei si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    3.    CLUB FRATELLI– statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Depozitarea necorespunzatoare a produselor alimentare
    A fost aplicata o amenda de 5.000  lei,  iar produsele au fost oprite definitiv de la comercializare.

    4.    RESTAURANT LA MAMA- statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Lipsa informatiilor cu privire la ingredientele cu potential alergen din listele meniu.
    A fost aplicata o amenda de 5.000 lei  si s-a dispus remedierea defiecientelor constatate.

    5.CLUB EGGO– statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Produse alimentare fara elemente de caracterizare si identificare, fara a se putea stabili data durabilitatii minimale, conditiile de depozitare si coordonatele producatorului, putand pune in pericol sanatatea consumatorilor (piept curcan, fara elemente de identificare caracterizare, scoici cu miros nespecific, creveti cu miros necorespunzator, oua sparte cu miros de alterat).
    A fost aplicata amenda de 10.000 lei si s-a dispus masura de retragere din circuitul consumului uman a produselor.

    Restaurante si terase:

    1.    TERASA ‘’ BUNATATURI SI PLACINTE” – statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Utilizarea in prepararea produselor a materiilor prime cu miros necorespunzator, de fermentat
    –       Produse expirate
    –        Utilizarea de aluaturi vechi, uscate pe margini
    –       Produse alimentare fara elemente de caracterizare si identificare, fara a putea stabili data de preparare.
    A fost aplicata o amenda 16.500 lei, precum si retragerea produselor din circuitul consumului uman.
    A fost dispusa masura opririi temporare a prestarii serviciului de alimentatie publica (servirea preparatelor culinare) pana la remedierea deficientelor constatate.
    Pentru nerespectarea conditiilor igienico-sanitare din unitate au fost  informate DSVSA Constanta si DSP Constanta.

    2.    TERASA IANCU- statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Lipsa informatiilor cu privire la cantitatea neta a produselor din meniu
    –       Lipsa informatiilor ingredientelor alergene folosite
    A fost aplicata o amenda de 5.000 lei si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    3.    TERASA CASA ROMANEASCA – statiune Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Nerespectarea conditiilor de depozitare pentru sosuri, maioneza si ketch up.
    –       Produse alimentare fara etichete
    A fost aplicat un avertisment si s-a dispus masura remedierii deficientelor constatate.

    4.    RESTAURANT TERASA TARANEASCA –statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Produse alimentare expirate – carnati, smantana
    –       Produse alimentare fara elemente de caracterizare si identificare, fara a se putea stabili data durabilitatii minimale/data limita de consum, conditiile de depozitare recomandate de producator si coordonatele acestuia, putand pune in pericol sanatatea consumatorilor- mici, carne fiarta si congelata
    –       Neindicarea ingredientelor cu potential allergen din listele meniu
    A fost aplicata o amenda de 10.000 lei, precum si masura retragerii din circuitul consumului uman a produselor gasite cu deficiente.
    A fost dispusa masura de oprire temporara a prestarii serviciului de alimentative publica pana la remrdierea deficientelor constatate.

    5.     TERASA IL CALCIO – statiunea Mamaia
    Abateri constatate:
    –       Produse fara elemente de identificare si caracterizare (calamari, sos paste, sos pizza) pentru care nu se putea preciza data durabilitatii minimale/ data limita de consum, conditiile de depozitare si coordonatele operatorului economic.
    –       Lipsa informarii consumatorilor cu privire la ingredientele cu potential allergen din listele meniu.
    A fost aplicata o amenda de 5.000 lei, precum si masura retragerii produselor din circuitul consumului uman.

  • Mâncare expirată şi mizerie în hotelurile, cluburile şi terasele de pe litoral. Amenzi de 100.000 lei

    Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au verificat, în perioada 12-13 august, şase hoteluri din staţiunile Neptun şi Olimp, precum şi cinci cluburi, dar şi cinci terase şi restaurante din staţiunea Mamaia.

    Au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în cuantum de 102.500 lei pentru nereguli precum alimente depozitate necorespunzător sau expirate, lenjerie de pat murdară sau piese de mobilier stricate.

    Astfel, în patru unităţi hoteliere inspectorii ANPC au găsit faţade deteriorate ale unor balcoane, gresie stricată la baie, mobilier rupt în camere sau lenjerie de pat murdară. Totodată, au fost aplicate sancţiuni şi pentru lipsa informării consumatorilor cu privire la serviciile cu şi fără plată a programelor TV din camere

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce planuri au şi cu ce provocări se confruntă retailerii din Europa

    Magazinele din Europa trebuie să inoveze în trei zone cheie logistice, pentru a concura la nivel transfrontalier:magazinele fizice, epuizarea stocurilor şi retururile, potrivit unui studiu realizat de UPS.

    „Consumatorii explorează multiple canale de vânzare online şi tradiţionale şi le vor utiliza pe cele care satisfac cel mai bine nevoile lor”, spune Carrie Royle, retail marketing manager, UPS Europa. De asemenea, folosesc reţelele sociale pentru a compara şi evalua ofertele. Cu soluţiile de transport maritim, UPS sprijină retailerii să îşi dezvolte afacerile şi în procesul de a creşte satisfacţiacumpărătorului online final.

    Experţi în logistică reprezentând peste 700 de companii din retail au participat la acest studiu, la începutul acestui an. Retailerii din Europa au planuri precise de investiţii şi restructurare, pentru a ţine pasul cu principalii competitori. Peste 30% dintre directorii executivi au spus că se confruntă cu provocări mari în ceea ce priveşte investiţiile în IT, organizarea logistică, înţelegerea comportamentului consumatorilor şi instruirea managementului pentru a derula operaţiuni prin intermediul tuturor canalelor de vânzare.

    31% dintre retaileri vor să folosească reţeaua de magazine fizice sau alte locaţii ca puncte de livrare a comanzilor online. În prezent, sub 40% dintre comercianţi au integrat magazinele proprii în reţelele online. Când un produs nu se află în stocul unui anume retailer, 61% dintre europeni cumpără de la concurenţă; doar 17% sunt dispuşi să aştepte

    Pornind de la faptul că retailerii îşi ajustează distribuţia în funcţie de consumatorii care cumpără frecvent online, cunoscuţi şi sub denumirea de „flex shoppers”, este important să se concentreze asupra a trei zone cheie: magazinele fizice, epuizarea stocurilor şi retururile transfrontaliere.

    Dacă retailerii europeni vor să rămână competitivi, trebuie să ţină cont de faptul că numărul de vizitatori al magazinelor fizice e în scădere, iar cel al online-ului în creştere, astfel ei trebuie să regândească activitatea magazinului fizic şi să-l utilizeze ca parte a reţelei de gestiune şi distribuţie, conform studiului UPS.

    În Franţa, Germania şi Spania, vizitatorii în magazine fizice reprezintă sub 20% din total. Datele UPS arată, de asemenea, că 31% dintre retailerii din Europa intenţionează să folosească reţeaua de magazine sau locaţii alternative de ridicare a produselor în următoarele 12-24 de luni, pentru a oferi mai mult confort clienţilor care comandă online.

    Potrivit unui studiu anterior realizat de UPS, atunci când produsul dorit nu se mai află pe stoc, 41% dintre consumatorii europeni au declarat că vor apela la site-ul sau aplicaţia concurenţei, iar 20% au spus că vor merge la magazinul concurenţei. Doar 17% au declarat că sunt dispuşi să cumpere şi să aştepte.

    Este unanim recunoscut faptul că gestionarea retururilor reprezintă un factor de succes pentru toţi retailerii, inclusiv pentru magazinele online. Încrederea clienţilor şi integritatea brandului depind de retururi eficiente. Retailerii au spus că principalele provocări în acest domeniu sunt cele legate de gestionarea bunurilor defecte (64%) şi efectuarea controalelor de calitate (50%).

  • Clujeanul care vrea să cucerească Bucureştiul

    „Antreprenorul clujean Răzvan Cuc a preluat master franciza RE/MAX în 2013 de la Adrian Sischin, cel care a adus pentru prima dată în România în 2007 modelul reţelei de agenţii imobiliare americane. Încă de la preluarea afacerii, Cuc şi-a stabilit obiective ambiţioase pe care le-a îndeplinit parţial. Un ţel care s-a dovedit a fi dificil de atins a fost intrarea pe piaţa din Bucureşti: „Penetrarea pieţei din Capitală a fost mai grea decât am crezut, iar acum în Bucureşti avem doar unul, doi reprezentanţi. Ce-i drept, avem şi un  „handicap“, anume că suntem localizaţi, aici, în Cluj“, recunoaşte Cuc. El speră ca în 2016 să mai adauge un membru echipei din Bucureşti şi menţionează că „şi din experienţa altor ţări unde este prezentă RE/MAX, pieţele mari se cuceresc din exterior. Mai întâi cucerim pieţele mici apoi pe cea principală. Este un proces lung. Trei ani de existenţă, cât avem noi, la scara procesului de maturizare a unei reţele imobiliare, este puţin. Inerţia de start este mare.“

    Răzvan Cuc a intrat în lumea afacerilor încă din anii ’90, iar din 1999 a pus, alături de fratele său, Tudor, bazele retailerului de telefonie mobilă Plus GSM, pe care l-a vândut în 2008 către fondul de investiţii spaniol GED pentru câteva milioane de euro; acum, este prins de mrejele sectorului imobiliar. „Am pornit în afacere alături de soţia mea, care făcea asta de 15 ani (deţinea agenţia de imobiliare Grup de Lux, care s-a transformat în RE/MAX Grup de Lux – n.r.). Eu am venit din alt business, unde am construit o reţea, şi am încercat să refac acelaşi model şi în afacerea ei. Însă după un an de încercări mi-am dat seama că industria nu este normată şi că este foarte greu să dezvolţi un concept pe care să-l poţi multiplica“, explică Răzvan Cuc. Acest lucru l-a determinat pe antreprenorul clujean să ia în considerare preluarea unui model testat în dimeniul imobiliar, iar franciza RE/MAX s-a dovedit a fi exact modelul pe care îl căuta; doi ani mai târziu, în 2013, a preluat masterfranciza pentru România. RE/MAX a încheiat anul trecut cu 15 birouri în ţară, 101 agenţi şi comisioane de un milion de euro, mizând în 2016 pe creştere; astfel, previziunile pentru anul în curs vizează ca reţeaua să ajungă la 24 de birouri, 165 de agenţi şi comisioane de 1,5 milioane euro. „De vreo trei ani suntem RE/MAX în România şi ne ocupăm de dezvoltarea reţelei. Avem un plan, obiective destul de clare, măsurate. Urmează să deschidem alte patru francize în curând. Suntem în proces de pregătire. Prima va fi pe 1 iulie în Timişoara, apoi august tot Timişoara şi în septembrie la Iaşi“, povesteşte Cuc, care adaugă că pentru anul în curs evoluţia a mers conform planului. „Mergem pe extindere şi păstrăm trendul ascendent.“

    RE/MAX este lider mondial în real estate, fiind franciza numărul unu la nivel global pe acest segment; compania a fost înfiinţată în 1973 în Denver şi are birouri în aproximativ 100 de ţări din întreaga lume. În Europa, RE/MAX are activităţi în 33 de ţări, cu peste 1.500 birouri şi 15.000 de agenţi. Implementarea francizelor în fiecare ţară în parte are specificul său, mai ales datorită faptului că „legislaţia nu este unitară în acest domeniu şi sunt diferenţe destul de mari de la o ţară la alta“. El adaugă că nici situaţia agenţilor imobiliari nu este ideală, din cauza faptului că oricine poate pătrunde în acest domeniu. „Oricine poate fi, peste noapte, agent imobiliar. Nu are nevoie de traininguri, de certificări sau cursuri. Acesta este un lucru rău. Continuăm să lucrăm după liberul arbitru, fără să existe linii clare de respectat. De exemplu, nimeni nu ştie câţi agenţi imobiliari sunt în România. Probabil că este ultima dintre profesiile liberale din România care se află în situaţia asta“, spune Cuc.

    Pentru a sistematiza şi eficientiza munca agenţilor, RE/MAX are pus la punct un sistem de training-uri, cursuri, atât pentru agenţi cât şi pentru proprietarii de franciză, aşa-numiţii „broker owner“, care sunt entităţi economice independente, îşi gestionează independent activitatea şi au, între obiectivele clare, recrutarea de agenţi, potrivit lui Cuc. „Noi oferim pachete educaţionale pentru proprietari cât şi pentru agenţii care tranzacţionează: 150 de ore de curs pentru agent şi peste 200 de ore pentru proprietarii de franciză. În plus, se ţin module de coaching în interiorul biroului de care aparţin.“

    Agenţii RE/MAX sunt plătiţi doar pe baza unui comision; nu sunt angajaţi, ci asociaţi cu franciza respectivă şi sunt remuneraţi cu 50% din comisioanele generate – care pot ajunge chiar până la 80%, caz în care agentul are şi obligaţii financiare faţă de biroul la care este asociat. În ce priveşte tipul de persoane pe care îi caută RE/MAX pentru a deveni agenţi, aceştia sunt persoanele cu „spirit antreprenorial“. Mai cu seamă în managementul unei asemenea francize este importantă doza de spirit antreprenorial, iar Răzvan Cuc menţionează că „acest tip de afacere este făcut pentru mulţi, dar nu pentru oricine“.

    Piaţa imobiliară românească a crescut cu 10% în 2015, comparativ cu anul precedent, atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul tranzacţiilor realizate, potrivit unui studiu al companiei, iar antreprenorul clujean previzionează ca acest trend ascendent să continue şi în 2016. „Am umblat în ultimii doi ani prin oraşele din ţară pentru a înţelege pieţele imobiliare din România. Am observat că peste tot se construieşte şi se vede un interes al dezvoltatorilor de a construi şi de a vinde, şi un interes al clienţilor de a-şi achiziţiona locuinţe. Piaţa imobiliară se află într-un moment bun“, consideră el. Cuc se fereşte să preconizeze cum va arăta piaţa în următorii ani spunând că „nu ştiu dacă e cineva în ţară care poate prezice cum o să meargă piaţa, însă ar trebui să meargă înainte în felul acesta nişte anişori“.  În acest context, RE/MAX România a intermediat anul trecut circa 300 de tranzacţii, în valoare totală de 19 milioane de euro, şi a încasat comisioane de aproximativ un milion de euro. Aproape 80% din tranzacţii au fost vânzări, iar restul închirieri; 80% din proprietăţile tranzacţionate au fost pe segmentul rezidenţial, 15% pe segmentul office şi comerciale, iar 5% terenuri, potrivit Ziarului Financiar.

    Bucureştiul rămâne în continuare piaţa numărul unu din România, dar oraşul natal al lui Cuc, Clujul, creşte mult; în acest moment „Clujul are o medie de preţ pe metrul pătrat uşor mai mare ca Bucureştiul. Capitala are vârfuri mai mari, volume mai mari, dar Clujul este poate cea mai scumpă piaţă, în medie, din România în prezent“.

    La nivelul întregii ţări, apartamentele vechi încă sunt foarte dezirabile datorită locaţiei centrale, însă „tinerii din centrele economice mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi preferă locucuinţe în construcţii noi“. Cu toate acestea, creşte şi numărul tranzacţiilor de închiriere: „darea în plată îngreunează accesul la finanţare, iar tinerii care nu au posibilitatea de a da un avans de 30-40% vor rămâne chiriaşi“.

  • Care sunt mărcile cele mai apreciate de români

    Construirea ataşamentului emoţional dintre consumatori şi marcă este una din cele mai importante investiţii pe care le face o companie, declara Marc Gobé, un vizionar al marketingului. „Viziunea strategică trebuie să fie una de lungă durată întrucât legătura emoţională nu se va transfera imediat în vânzări, dar este un pilon solid şi indispensabil pe care se poate dezvolta marca în timp“, spune Manuela Dănilă, new business development & client service director în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.

    „Oamenii iubesc mărcile, dar uneori mărcile nu iubesc oamenii şi asta este cauza multor oportunităţi pierdute de a crea o legătură între marcă şi om“, spune Marc Gobé, care a dezvoltat de-a lungul carierei sale zece legi esenţiale pentru un branding de succes. Aceste legi sunt pilonul principal care stă la baza studiului Emotional Branding derulat de 360insights, aflat acum la a patra ediţie. Studiul identifică mărcile care au reuşit să construiască legături emoţionale puternice cu consumatorii români, analizând 400 de mărci din 13 categorii de produse şi servicii, iar cele patru ediţii ale studiului au marcat evoluţii spectaculoase şi căderi la fel de impresionante de pe podium.
    Covalact, de pildă, a urcat, din 2011 până la finalul lui 2015, 26 de poziţii în clasament, ajungând pe a treia poziţie în categoria produselor alimentare; tot o marcă de lactate, Delaco, a urcat în acelaşi interval 22 de poziţii, ajungând pe locul cinci în rândul produselor alimentare. Kinder a urcat 24 de trepte în segmentul dulciurilor, ajungând pe treapta a treia a podiumului, iar Aqua Carpatica a ajuns pe poziţia 11, după ce se clasa în 2011 pe locul 27 în categoria băuturilor nealcoolice.

    Abordarea ataşamentului emoţional al consumatorilor este o carte de jucat în toate perioadele, „pentru că noi, oamenii, luăm multe decizii pe baza emoţiilor“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. De fapt, adaugă el, medicii au constatat că în cazurile când, din cauza unor accidente sau alte situaţii nefericite, anumite persoane îşi pierd capacitatea de a simţi emoţii, acestea nu sunt capabile să ia nici cea mai mică decizie. „Este deci neapărat nevoie de un «impuls», iar acesta este dat de ataşamentul emoţional faţă de marcă, dar şi de siguranţa alegerii“, mai spune reprezentantul Ursus.Un exerciţiu util, spune reprezentanta 360insights, este de a compara indexul Emotional Branding cu vânzările sau cota de piaţă. „Atunci când indexul este mai mare decât cota de piaţă, marca este aspiraţională, dorinţa de achiziţie nu s-a concretizat, iar rolul marketingului este de a căuta pârghii prin care să faciliteze accesul consumatorilor la marcă, identificând factorii externi ce blochează consumul sau cumpărarea propriu-zise, oprind ataşamentul la nivel de atitudine“, explică Manuela Dănilă.

    Tot ea mai spune că dacă indexul este mai mic decât cota de piaţă este vorba de mărci care se bucură de factori de piaţă favorabili (ca distribuţie extinsă, preţ accesibil), ce susţin vânzarea, chiar dacă aprecierea mărcii e mai redusă. „Se impune în astfel de cazuri mai degrabă o strategie defensivă. Pentru a-şi proteja cota de piaţă, marca trebuie în primul rând să îşi securizeze grupul de consumatori, căutând să reiniţieze dialogul cu aceştia şi să le recâştige aprecierea“, afirmă Dănilă. Capitalul emoţional al unui brand este extrem de important şi poate deveni un avantaj competitiv esenţial, mai ales într-un context economic precum cel actual. În categoria dulciurilor, top 10 este format dintr-un amalgam ce include tablete, batoane, praline şi cremă tartinabilă, până la prăjituri şi gumă de mestecat, ceea ce, în opinia Manuelei Dănilă confirmă hedonismul românilor şi deschiderea lor către o plajă largă de subcategorii în acest segment.

    La fel ca în fiecare an, Milka este ocupanta detaşată a primei poziţii; ingredientul cheie în povestea sa este inovaţia cu care îşi surprinde consumatorii, arată studiul. Diversitatea şi creativitatea portofoliului fac experienţa mai mult decât un simplu moment de consum. Celelalte două ocupante ale podiumului, Snickers şi Kinder, se apropie mai mult ca în alţi ani de inimile românilor. Snickers atrage mai mult bărbaţii şi persoanele de peste 35 ani, în timp ce Kinder este mai degrabă pe placul tinerilor şi femeilor.

    Categoria snacksurilor sărate este relativ nouă în topul Emotional Branding, fiind monitorizată pe parcursul ultimelor două valuri. Clasamentul este condus de chipsuri, Lay’s şi Chio cresc fiecare câte două poziţii în clasament şi ajung acum ocupantele primelor locuri de pe podium. Lay’s îşi câştigă fanii prin dinamism şi prin reclame memorabile, făcându-i pe consumatori curioşi ce ar putea Lay’s să mai facă sau să mai spună. Chio este apreciat pentru inovaţii şi reuşeşte să îşi creeze un segment de public loial, menţinând astfel destul de strânsă lupta cu rivalii de la Lay’s. Din rândul chipsurilor, în top 10 se află şi marca Pringles, care primeşte în principal susţinerea tinerilor de 16-24 ani, atraşi de personalitatea mărcii. Toortitzi, marcă nou introdusă în clasament, ajunge direct pe pozitia a şasea; „inovaţia îi oferă unicitate şi întâietate în alegere, asociindu-se în principal cu legea preferinţei («Chiar dacă pot să aleg între mai multe mărci, o prefer pe aceasta»)“, spune reprezentanta 360insights.

    Categoria produselor alimentare apare drept cea mai dinamică, cu multe răsturnări de situaţie. Singura evoluţie constantă din top 10 îi aparţine liderului; Hochland menţine prima poziţie pentru cel de-al treilea val consecutiv, susţinută îndeosebi de familiile cu copii. Dr. Oetker este situată pe poziţia secundă, urcând trei trepte în clasament faţă de valul anterior al studiului, iar susţinerea sa provine îndeosebi din rândul femeilor.

     

  • Contraatacul fermierilor: Vom publica preţurile la poarta fermei. Să vadă românii cine scumpeşte mâncarea!

    Fermierii spun că preţurile alimentelor nu au nici un motiv să crească dacă preşedintele României, Klaus Iohannis, va promulga Legea supermarketurilor. Dimpotrivă, actul normativ va împiedica lanţurile de retail să mai ”umfle” preţul cu taxe de raft şi să refactureze tot felul de servicii, ducându-şi profitul în afară, explică preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu.

    Liderul din agricultură face publică, în premieră, o iniţiativă prin care consumatorii vor ştii exact ce preţ s-a achiziţionat un produs şi vor putea face comparaţia cu ce găsesc în magazine, cântărind singuri cine face profit uriaş.

    Fermierii intenţionează să îşi facă propriul monitor al preţurilor, unul cu preţurile de la poarta fermei.

    ”Vorbim de o iniţiativă LAPAR şi ne propunem să monitorizăm zilnic preţul produselor agricole la poarta fermelor şi aici mă refer pe de o parte la produsele care vor intra sub incidenţa Legii 321: legume, fructe, carne, lactate, dar şi la cereale. În acest fel cumpărătorul are posibilitatea să-şi caute răspuns la întrebarea – de ce preţurile din supermarketuri sunt atât de mari?

    De produsele pleacă de la producător la un preţ foarte mic şi ajung în plasa cumpărătorului la preţuri şi de 4-5 ori mai mari. Prin această monitorizare a preţurilor consumatorul îşi formează o imagine clară şi poate identifica singur cine câştigă cel mai mult”, a declarat pentru Agrointeligenţa Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

    Citiţi mai multe pe www.agrointel.ro

  • Contraatacul fermierilor: Vom publica preţurile la poarta fermei. Să vadă românii cine scumpeşte mâncarea!

    Fermierii spun că preţurile alimentelor nu au nici un motiv să crească dacă preşedintele României, Klaus Iohannis, va promulga Legea supermarketurilor. Dimpotrivă, actul normativ va împiedica lanţurile de retail să mai ”umfle” preţul cu taxe de raft şi să refactureze tot felul de servicii, ducându-şi profitul în afară, explică preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu.

    Liderul din agricultură face publică, în premieră, o iniţiativă prin care consumatorii vor ştii exact ce preţ s-a achiziţionat un produs şi vor putea face comparaţia cu ce găsesc în magazine, cântărind singuri cine face profit uriaş.

    Fermierii intenţionează să îşi facă propriul monitor al preţurilor, unul cu preţurile de la poarta fermei.

    ”Vorbim de o iniţiativă LAPAR şi ne propunem să monitorizăm zilnic preţul produselor agricole la poarta fermelor şi aici mă refer pe de o parte la produsele care vor intra sub incidenţa Legii 321: legume, fructe, carne, lactate, dar şi la cereale. În acest fel cumpărătorul are posibilitatea să-şi caute răspuns la întrebarea – de ce preţurile din supermarketuri sunt atât de mari?

    De produsele pleacă de la producător la un preţ foarte mic şi ajung în plasa cumpărătorului la preţuri şi de 4-5 ori mai mari. Prin această monitorizare a preţurilor consumatorul îşi formează o imagine clară şi poate identifica singur cine câştigă cel mai mult”, a declarat pentru Agrointeligenţa Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

    Citiţi mai multe pe www.agrointel.ro

  • Deţinătorul mărcii Ray-Ban, în luptă cu produsele contrafăcute: “Vederea este un bun al fiecăruia dintre noi”

    Demarată la jumătatea anului 2014, campania şi-a fixat ca obiectiv închiderea site-urilor ilegale care comercializează în prezent în România ochelari de soare Ray-Ban contrafăcuţi şi supravegherea atentă a comerţului pe internet.

    Această campanie este necesară pentru a-i proteja pe consumatorii din ce în ce mai numeroşi care fac cumpărături pe internet, convinşi că achiziţionează produsele originale ale unor mărci renumite, oferite la preţuri de outlet. În cazul concret al ochelarilor de soare Ray-Ban, intervenţia este cu atât mai importantă, din cauza calităţii deficitare şi siguranţei scăzute a produselor, care ar putea afecta vederea.

    Vederea este un “bun” al fiecăruia dintre noi care trebuie protejată cu responsabilitate- “bucata de plastic” pe care o reprezintă o pereche de ochelari de soare contrafăcuţi permite trecerea unui cantităţi mult mai mari de radiaţii UV şi este o veritabilă armă letală asupra retinei căreia ii poate provoca arsuri sau chiar boli avansate cum ar fi cataracta.

    Lunar, sunt estimate 32.000 de căutări pe internet/Google după cuvinte cheie asociate cu marca Ray-Ban. Rezultatele acestor căutări sunt dominate de site-uri ilegale- 6 din primele 10 rezultate si 5 din primele 9 rezultate organice sunt reprezentate de site-uri care vând produse contrafăcute!

    Campania de combatere a fenomenului contrafacerilor demarată de deţinătorul mărcii Ray-Ban a dus la închiderea a 33 de site-uri ilegale care comercializau ochelari de soare Ray-Ban contrafăcuţi, alte 39 de site-uri fiind în proces de închidere. Câteva exemple de astfel de site-uri ilegale închise:  www.rayban80.eu, www.ochelarirayban.ro, www.rayban-romania.eu, www.raybanoutlet.ro, www.ochelari-originali.eu, www.rayban-shop.info, www.rayban.com.ro, www.ray-banstore.ro, www.raybans.ro, www.rayban-concept.ro.

    A fost demarat un amplu program de certificare a magazinelor autorizate, atât în mediul online, cât şi a magazinelor fizice. Selecţia a urmărit câteva criterii esenţiale: traficul magazinelor, notorietatea mărcilor, modul de prezentare a produselor Ray-Ban respectând recomandările producătorului, nivelul de încredere al consumatorului final.

  • Război al companiilor din energie: Hidroelectrica ameninţă că va da în judecată Transelectrica şi CEZ

    Încercarea de a transfera o parte din răspundere, pentru recentul incident din reţeaua de alimentare cu energie electrică din judeţele Vâlcea şi Argeş, în sarcina Hidroelectrica este tendenţioasă şi prejudiciabilă, urmând să acţionăm în judecată pe cei doi operatori de transport şi distribuţie pentru prejudiciile materiale şi morale suferite, informează un comunicat al Hidroelectrica remis Business Magazin.

    În data de 01.06.2016, în jurul orei 16:00 a avut loc un eveniment în reţeaua de alimentare cu energie electrică din zona judeţelor Vâlcea şi Argeş care a condus la rămânerea fără alimentare cu energie electrică a consumatorilor din zonele de nord ale celor două judeţe, precum şi a marilor consumatori industriali din municipiile Rm. Vâlcea, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel. Valoarea totală a consumului nealimentat a fost de aprox. 170 MW. Totodată, a fost întreruptă o producţie de cca. 630 MW aferentă centralelor hidroelectrice de pe râurile Olt, Argeş şi Dâmboviţa, precum şi CET Govora, informeaz[ Transelectrica. Comunicatul Transelectrica arata ca evenimentul s-a produs în condiţiile retragerii din exploatare pentru lucrări accidentale a unei linii de înaltă tensiune din reţeaua de transport a energiei electrice, precum si a apariţiei unor fluxuri de putere mari atât în reţeaua de transport cât şi în reţeaua de distribuţie a energiei electrice, generate de o producţie de energie crescută în centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a unui nivel crescut de hidraulicitate.

     În aceste condiţii au declanşat o linie de 220 kV din reţeaua de transport a energiei electrice şi unele linii de 110 kV din reţeaua de distribuţie. Interventia echipelor operative şi a personalului de comandă operativă din cadrul centrelor de dispecer CEZ DISTRIBUŢIE şi TRANSELECTRICA a fost promptă, pentru a restabili alimentarea staţiilor de transformare a energiei electrice din zonele afectate, mai arata comunicatul Transelectrica.

    In replica, Hidroelectrica arata ca exploatarea grupurilor hidroenergetice de pe Olt, Arges si Dambovita la putere nominala nu este de natura sa produca dezechilibre in reteaua de transport si distributie. Acest regim de exploatare fiind unul normal atat din punct de vedere tehnico-energetic cat si comercial. Cei doi operatori au obligatia de a asigura capacitate de transport si distributie pe un astfel de regim de exploatare pentru orice interval orar din cele 8760 de ore ale unui an calendaristic si sa asigure si o rezerva de transport suplimentara peste regimul de expoatare la nominal al tuturor producatorilor si consumatorilor racordati la reteaua de transport a SEN. “Informarea comuna Transelectrica- CEZ este construita pe un neadevar. In data de 01.06.2016 Hidroelectrica functiona cu amenajarea Olt Mijlociu la o putere de doar 380 MW, mult sub puterea nominala de transport de 450 MW alocata Hidroelectrica. Acest regim de exploatare pentru 1 iunie 2016 a fost notificat Transelectrica cu o zi inainte, respectiv pe 31 mai 2016. Deci fluxurile de putere generate de Hidroelectrica au fost cu 70 MW sub puterea nominala de transport, nefiind de natura sa creeze dezechilibre in retea. O atare dezinformare este de natura sa transfere atentia opiniei publice de la cei in drept responsabili catre Hidroelectrica, care nu numai ca nu are nicio culpa, dar a si reactionat in timp real de la declansarea avariei in reteua de transport si distributie prin pornirea grupurilor de la centralele proprii, neafectate de incident in scopul compensarii dezechilibrelor de retea. Astfel, progresiv intr-un interval de circa 6 minute am pornit grupurile hidroenergetice Lotru-Ciunget (510 MW), Raul Mare Retezat (220 MW), Galceag (70 MW), Sugag (70 MW), restabilind deficitul de putere de 380 MW deconectati de pe reteua CEZ si 100 MW de pe reteau Transelectrica, evitand astfel o pana generalizata de curent, similara cu cea inregistrata in 1977 si care putea sa genereze pagube de miliarde de euro Romaniei. Este inadmisibil ca intr-o perioada in care sunt atentionari si notificari de coduri galbene, portocalii si rosii de depasire a debitelor multianuale si de inundatii pe mai multe bazine hidrografice din tara, Transelectrica sa-si indisponibilize o linie de 220 KV de la Arefu-Arges in vederea toaletarii copacilor. O astfel de operatiune se poate efectua in orice alt interval de timp, cand nu exista atentionari hidrologice”, incheie Hidroelectrica.

    CEZ Distributie [i Transelectrica au reactionat la comunicatul Hidroelectica, aratand apariţia unor fluxuri de putere mari în reteaua de transport şi în reţeaua de distributie a energiei electrice, generate de productia crescută de energie din centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a nivelului crescut de hidraulicitate, nu reprezintă cauza generatoare a evenimentul, ci doar una din condiţiile care descriu situaţia reală existentă în momentul apariţiei evenimentului.

    Interpretarea conform căreia această condiţie reprezintă o atribuire a răspunderii pentru producerea evenimentului către producătorul de energie electrică HIDROELECTRICA SA aparţine exclusiv unei părţi a presei, în realitate această situaţie nereprezentând un regim de funcţionare în afara limitelor normale.

    Reiterăm menţiunea că în perioada imediat următoare cei doi operatori de reţea vor efectua o analiză comună a evenimentului care face obiectul informării iniţiale, pentru identificarea cauzelor tehnice care au condus la declanşările succesive din reţelele de transport şi de distribuţie, orice interpretare anterioară rezultatelor acestei analize putând conduce la informarea eronată a opiniei publice.